Participanții la prezidențiale și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană vor trebui să respecte reguli noi, inclusiv restricții, care nu au mai existat în trecut și care au fost introduse în 2023, la adoptarea unui nou Cod Electoral.
Ce (nu) mai au voie candidații?
Nu au voie, de exemplu, să organizeze concerte și alte evenimente cu implicarea artiștilor, pentru a se promova politic. În premieră, va fi pedepsită nu doar oferirea, dar și acceptarea de „pomeni electorale”.
Cei care le vor lua riscă amenzi de până la 37.500 de lei, cei care le vor oferi riscă și închisoarea, iar în cazul agenților economici – lichidarea. Cu alte cuvinte, pachetul de hrișcă de la candidat s-ar putea să coste alegătorul cam scump.
- Te-ar putea interesa și: Persoanele care acceptă „pomeni electorale” vor fi amendate
Noul Cod Electoral a interzis și folosirea imaginilor care reprezintă culte religioase, oficiali și instituții străine, personalități istorice străine, organizații internaționale, dar și simbolistica partidelor scoase în afara legii.
Ultima prevedere vizează în mod evident Partidul Șor, declarat neconstituțional în 2023 la cererea puterii pro-occidentale, care l-a acuzat de tentative de destabilizare în interesul Kremlinului. Dar cea privind folosirea imaginii unor oficiali străini poate viza deopotrivă și apariția oficialităților de la Chișinău în compania prietenilor occidentali ai R. Moldova.
Restricțiile noi mai spun că politicienii nu vor putea să combine culori sau sunete care vor semăna cu simbolurile altor state, de exemplu drapel sau imn.
Rămâne valabilă interdicția veche de a utiliza resursa administrativă pentru promovare politică. Candidații care au funcții publice nu pot să folosească, de exemplu, mașina de serviciu pentru a merge la întâlniri cu alegători și nici să lanseze proiecte de infrastructură plătite din bugetul public.
Pe toată durata campaniei, Comisia Electorală Centrală (CEC) va verifica mai minuțios cum cheltuie banii politicienii și partidele. Pentru fiecare scrutin, participanții sunt obligați să deschidă conturi bancare speciale, denumite „fond electoral”, și să facă toate tranzacțiile aferente alegerilor prin acest cont.
Autoritatea electorală verifică strict și publicitatea. De exemplu, toate panourile publicitare, spoturile video și așa mai departe trebuie verificate și aprobate de CEC înainte să ajungă la public.
Și atunci, ce pot face candidații în campanie?
Pe scurt, pot sta de vorbă cu oamenii pentru a-i convinge să-i voteze pe ei la prezidențiale sau să voteze „cum trebuie” la referendum. Statul de vorbă cu oamenii, direct și prin mass-media, dar astăzi tot mai mult și cu ajutorul social media - este esența unei campanii electorale, iar legislația facilitează această interacțiune.
- Te-ar putea interesa și: Ce câștigă candidații la prezidențiale care pierd alegerile
De exemplu, legea obligă autoritățile locale să faciliteze întâlnirile electorale ale candidaților cu alegătorii, dar și presa care participă la reflectarea campaniei - să ofere candidaților timp de antenă și publicitate gratis.
Mai exact, pe lângă publicitate plătită, televiziunile sunt obligate de lege să ofere câte cinci minute de emisie fiecărui candidat pentru promovarea programului electoral (adică, pentru a spune orice le trece prin minte, în limitele legii), iar radiourile – câte zece minute. Televiziunile și radiourile sunt obligate să le mai dea câte un minut pe zi, pe durata campaniei, pentru publicitate electorală gratis.
Câți candidați există, totuși, și cine sunt aceștia?
Lista finală a candidaților la prezidențiale va fi cunoscută abia pe 28 septembrie - candidații desemnați mai au timp, până la sfârșitul zilei de astăzi, 20 septembrie, să depună cererile de înregistrare în cursă și semnăturile de sprijin, iar CEC le verifică timp de maxim șapte zile.
Tot săptămâna viitoare, va fi cunoscută și lista partidelor participante la referendumul privind integrarea în Uniunea Europeană.
Până la ora publicării acestui articol, erau înregistrați oficial în cursa prezidențială candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, președinta actuală, Maia Sandu, susținută de PAS, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, și Vasile Tarlev din partea Viitorului Moldovei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
