Linkuri accesibilitate

Autoritățile înăspresc accesul la informație. „Acest gol va fi umplut de falsuri și manipulare”


ONG-urile de media și jurnaliștii de investigații se arată îngrijorați de decizia autorităților de dubla termenul de soluționare a cererilor privind accesul la informație. Astfel, dacă legea prevede că instituțiile statului sunt obligate să răspundă timp de 15 zile lucrătoare, în prezent autoritățile au la dispoziție 30 de zile lucrătoare pentru a reacționa la solicitările ce vizează informații de interes public. Ținând cont de contextul politic actual, îngrijorarea este că guvernarea și-a făcut un paravan prin care să evite întrebările incomode din partea presei.

Autoritățile înăspresc accesul la informație. „Acest gol va fi umplut de falsuri și manipulare”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:05 0:00
Link direct

După ce autorităţile au dublat termenul normativ pentru a da curs solicitărilor oficiale, cele 30 de zile lucrătoare prevăzute în decizia Comisiei pentru Situații Excepționale la modul practic înseamnă, de fapt, 42 de zile calendaristice. De obicei, cererile la informații de interes public vizează aspecte sensibile pentru guvernare, prin urmare este foarte probabil ca răspunsul oferit de autorități, după aproape o lună și jumătate, să nu mai fie actual, explică Victoria Dodon, redactoră-șefă la portalul Media-azi.md.

Într-o declarație semnată de câteva organizații de presă din R. Moldova considerate cele mai active se spune că „dublarea termenelor pentru soluționarea solicitărilor de acces la informația de interes public constituie o măsură disproporționată și nejustificată, ce poate duce la încurajarea propagării informațiilor neveridice și speculative, pe care însăși autoritățile statului trebuie să le combată”. Victoria Dodon, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, consideră că, luând o asemenea decizie, autoritățile își fac un mare deserviciu pe termen lung:

„Este demonstrat deja că dezinformarea și falsurile se răspândesc de câteva ori mai repede ca adevărul și informația veridică. Autoritățile și instituțiile statului sunt una dintre sursele primare de informație credibilă, iar presa este unul dintre mesagerii cheie care duc această informație către publicul larg. Prin urmare, atunci când jurnaliștii trebuie să aștepte o lună sau mai mult pentru a informa despre ceva, cel mai probabil acest gol va fi umplut de falsuri, mituri, manipulare etc.”

Astăzi, organizația internațională Reporteri fără frontiere și-a publicat raportul anual privind libertatea presei în lume. „Jurnalismul, principalul vaccin împotriva dezinformării, este blocat în peste 130 de țări” – am citat din titlul raportului. În acest an Republica Moldova se află pe locul 89. Pentru comparație, în 2013 era pe locul 55 în topul organizației de la Paris, ceea ce înseamnă că situația presei devine mai complicată de la un an la altul. Jurnalistul de investigație de la Balkan Insight, Mădălin Necșuțu, spune că în ultimul an a devenit tot mai greu pentru jurnaliștii de bună credință să-și facă onest meseria:

În acest an, Republica Moldova se află pe locul 89. Pentru comparație, în 2013 era pe locul 55...

„Asta nu poate decât să ne îngrijoreze. Eu le și spun la foarte mulți comunicatori că noi nu putem face un material despre ce s-a întâmplat astăzi peste o lună de zile. Nu mai are nicio relevanță. Noi trăim într-o eră alertă a informațiilor în care trebuie să prezentăm cât mai curat și mai rapid informația către publicul larg. Vă dați seama, o lună de zile pentru un răspuns e absolut foarte dificil pentru un jurnalist să-și desfășoare activitatea.”

Jurnalistul Mădălin Necșuțu, care e reporter și la Centrul de Investigații Jurnalistice, admite că dreptul privind accesul la informație nu este unul „absolut” și că acesta într-adevăr poate fi limitat pe perioada stării de urgență, însă decizia trebuie luată în interesul cetățenilor. Ținând cont de contextul politic de la Chișinău și a faptului că sunt tot mai mulți cei care consideră că instituirea stării de urgență a avut la bază interese politice și nu sanitare, întrebarea e dacă decizia a fost una justificată? Jurista Tatiana Puiu, reprezentanta în R. Moldova a organizației Freedom House observă că atunci când autoritățile „pedepsesc” jurnaliștii limitându-le accesul la informații, nu face decât să închidă ușa în fața propriilor cetățeni:

„Vreau să sper că este vorba despre o greșeală strecurată în ultimul document, asemeni acelei greșeli privind interzicerea plimbările prin parc. O asemenea ingerință privind dreptul la informație nu este justificată, în opinia mea, din mai multe considerente: limitează drastic și nejustificat dreptul cetățeanului de a fi informat. Mai ales în contextul dramatic în care ne aflăm, informația de la jurnaliști este vitală pentru cetățeni. Anul trecut, când a fost instituită o interdicție similară, o justificare a fost faptul că funcționarii lucrează la distanță. Acum chiar nu văd nicio motivare justificată în acest sens.”

Într-o recentă declarație pentru postul nostru de radio, medicul epidemiolog Alexei Ceban, șeful grupului de coordonare a campaniei de imunizare a recunoscut că personalul implicat în procesul de vaccinare este nevoit să combată deseori informații neveridice, iar uneori până și lucrătorii medicali ajung să fie victime ale dezinformării.

Un comunicat de presă al Guvernului emis astăzi a explicat decizia CSE de a dubla timpul de răspuns la cererile privind accesul la informație prin faptul că „doar 30% din bugetari lucrează în oficii cu prezența fizică”. „Ceea ce înseamnă că nu au mereu la îndemână documentele necesare pentru a reacționa și răspunde petițiilor și solicitărilor de informații”, se arată în comunicatul Executivului.

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG