Mădălin Necșuțu (Veridica.ro) face o analiză a contractului semnat de ministrul Andrei Spânu în Rusia cu Gazprom clasând încă din titlu rezolvarea drept o „victorie a la Pirus”, adică mai degrabă o înfrângere. Primul reproș este lipsa de transparență asupra negocierilor pe care Chișinăul a acceptat să le poarte pe teren rusesc. De fapt, Republica Moldova nu a negociat ca partener egal. Necșuțu pune mult pe seama lipsei de experiență a vice-premierului Spânu. S-a semnat un acord pe cinci ani (cel mai lung de până acum), la un preț aproape de maximul pieței și aproape dublu față de media prețului plătit de Chișinău în ultimii zece ani. Costul ascuns al acestei înțelegeri este renunțarea la orice sursă alternativă de procurare a gazelor. Gazoductul Ungheni-Iași va rămâne așadar un simplu obiect de decor vreme de cinci ani, iar acel punct din Acordul de Asociere la Uniunea Europeană care presupunea folosirea rețelelor Moldovagaz și de către alți jucători de piața energetică nu va fi îndeplinit.
„Criza gazelor, scrie Necșuțu, ar fi putut să însemne pentru Chișinău și o oportunitate prin care să arate Rusiei că nu mai este la degetul său mic (...). În schimb, guvernanții au arătat că sunt dispuși la compromisuri mari și că s-ar vrea și în căruța europeană, dar și în teleguța rusească”.
Într-un comentariu publicat pe G4Media, Sorin Semeniuc găsește bizară extensia Universității din Iași la Orhei, convenită între rectorul ieșean Tudorel Toader și Ilan Șor. Interesul liderul partidului Șor ar fi să-și „cosmetizeze” imaginea și să creeze o aparență pro-europeană prin asocierea cu universitatea din România, dar și să obțină cu ușurință pentru oamenii săi diplome emise de Universitatea «Alexandru Ioan Cuza».
Întorsătura produsă aseară în criza politică de la București a relansat pentru câteva ore ipotezele, dar cu puțin înainte de o reuniune-cheie a liberalilor, pare limpede pentru toată lumea că generalul Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de premier desemnat pentru ca social-democrații să intre la guvernare, așa cum, presupune presa, dorește președintele Klaus Iohannis. Singura necunoscută a rămas numele noului premier desemnat, dacă el va fi tot liberal, sau pesedist, și anume însuși liderul Marcel Ciolacu (Aktual24 e printre publicațiile care au pus la un loc „multiple surse” pe această idee). Sabina Fati (Deutsche Welle), Ioana Ene-Dogioiu (spotmedia.ro), Ștefan Vlaston (blogurile Adevărul) atrag atenția că, și dacă s-ar dori o refacere a coaliției PNL-USR-UDMR (ceea ce nu se întrevede), cele trei partide nu mai au majoritate în Parlament pentru că deja 14 parlamentari liberali au părăsit grupul PNL trecând de partea fostului lider Ludovic Orban. Ce va urma schițează Ioana Ene-Dogioiu: „Rămas singura opoziție frecventabila, USR va trage în Partidul Național Liberal din toate pozițiile și are un mare potențial de creștere. Pentru Klaus Iohannis, refacerea de facto a USL (Uniunea Social-Liberală, coaliția considerată toxică din perioada 2011-2014) este o înfrângere personală și o simbolistică a întregului său mandat. Dar, până la urmă, scrie Ioana Ene, poate trebuie admis că poporul e obosit, derutat și furios, se simte abandonat și vrea puțină stabilitate. Iar din punct de vedere politic această stare se traduce în elanul uriaș al Alianței pentru Unirea Românilor”.
