NATO a lansat luni, 12 iunie, un vast exercițiu militar aerian pe care îl califică drept „istoric". Manevrele erau planificate de mult timp, însă ele au căpătat o dimensiune suplimentară în contextul geostrategic actual.
Intitulate „Air Defender 23”, manevrele aeriene au început luni în Germania și vor continua până pe 23 iunie, reunind aproximativ 250 de avioane militare din 25 de țări membre și partenere ale Alianței, inclusiv aproximativ 100 din Statele Unite.
Este cel mai mare exercițiu aerian de până acum al forțelor NATO, iar misiunile de antrenament vor avea loc deasupra Mării Nordului, dar și peste Marea Baltică și Germania de Sud, precum și peste Republica Cehă și în spațiul aerian al României.
Mai mult, în afară de țări din NATO, la manevre mai participă și țări partenere precum Suedia sau chiar... Japonia.
Ca efect secundar, manevrele au repercusiuni și asupra zborurile civile, iar aeroporturile din Berlin, München și Frankfurt au fost nevoite să anuleze sau să amâne anumite zboruri civile.
Daneza Frederiksen, viitor șef NATO?
În acest timp, NATO continuă să-și caute un secretar general, pentru a-l înlocui pe Jens Stoltenberg, norvegianul secretar general al alianței militare transatlantice, care urmează teoretic să demisioneze la sfârșitul lunii septembrie, după nouă ani în post.
Mulți membri ai Alianței ar dori ca succesiunea acestuia să fie decisă odată cu summitul NATO din Lituania din luna iulie. Asta nu lasă însă celor 31 de națiuni din NATO, de la Statele Unite, la noul membru Finlanda și până la Turcia, suficient timp pentru a găsi consensul necesar pentru a alege un nou lider. Se estimează chiar că liderii i-ar putea cere lui Stoltenberg să-și prelungească mandatul pentru a patra oară.
Oricine preia frâiele Alianței va face asta într-un moment extrem de critic, confruntându-se cu provocarea de a menține aliații uniți în sprijinirea Ucrainei, evitând în același timp orice escaladare care ar atrage NATO direct într-un război cu Rusia.
La fel, mulți ar prefera un fost prim-ministru sau șef de stat pentru a se asigura că secretarul general NATO va avea o influență politică la nivel înalt. Stoltenberg, de pildă, în vârstă azi de 64 de ani, a fost prim-ministru al Norvegiei.
Șefa guvernului danez Mette Frederiksen, de pildă, îndeplinește toate criteriile de mai sus. Deși spune că nu este o candidată, ea a încetat să insiste că nu ar fi interesată de post. Diplomații NATO spun că în culise ea este foarte serios luată în considerare.
Social-democrata Mette Frederiksen, care conduce un guvern de coaliție, a călătorit astfel la Washington pe 5 iunie, unde l-a întâlnit pe Joe Biden.
Frederiksen bifează astfel mai multe căsuțe: este șefa unui guvern în exercițiu și pare să aibă și sprijinul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, care a descris-o pe 30 mai drept „unul dintre cei mai competenți premieri europeni”, cu care se pare că el menține „cele mai apropiate contacte”.
Dar naționalitatea ei ar putea fi în realitate o piedică, deoarece predecesorul lui Jens Stoltenberg n-a fost nimeni altul decât fostul premier danez Anders Fogh Rasmussen.
Unii aliați susțin, de asemenea, că slujba ar trebui să revină pentru prima dată unei femei din Europa de Est, mai ales că războiul Rusiei din Ucraina a făcut acea regiune și mai importantă pentru NATO. Dacă Matte Frederiksen ar primi postul, ea ar fi al treilea șef NATO la rând dintr-o țară nordică.
Aparenta lipsă de candidați cu sprijin larg ridică posibilitatea ca mandatul lui Jens Stoltenberg să fie prelungit din nou, poate până la un alt summit NATO din 2024.
Stoltenberg a spus deja că nu dorește să stea mai mult. Dar nu a spus ce ar răspunde dacă i s-ar propune asta.
