Premierul interimar, Aureliu Ciocoi a declarat că aproape toate raioanele țării se află sub Cod Roșu de infectare cu COVID-19 și numărul infectărilor continuă să crească. Ala Tocarciuc, expert internațional în sănătate publică sugerează instituirea unei carantine generale în Chișinău și vaccinarea contra COVID-19.
Europa Liberă: S-a împlinit un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19. Au învățat oamenii să trăiască într-o libertate restrânsă pe parcursul acestui an, ar fi o lecție?
Ala Tocarciuc: „Cred că niște lecții au învățat, văd mulți oameni cu măști, pentru mine acesta-i un semn că mulți oameni au învățat să se protejeze și să trăiască în condiții de pandemie.”
Europa Liberă: Dar de ce crește numărul celor infectați?
Ala Tocarciuc: „Motive sunt multe. Numărul mare pe care îl avem este determinat și de faptul că noi nu avem o aderență, adică noi nu respectăm atât de strict măsurile de protecție, pe de o parte, pe de altă parte au ajuns și la noi tulpinile noi care sunt mult mai contagioase și cumva în sărbătorile de iarnă noi ne-am relaxat și, respectiv, aceste tulpini au contaminat mai mulți oameni și acum culegem roada sau rezultatul acestor relaxări.”
Europa Liberă: La mai mult de un an de când s-a declanșat această pandemie de COVID-19, mai există încă foarte mulți oameni care nu cred în acest virus. Ar exista o explicație de ce mulți rămân a fi Toma Necredinciosul?
Ala Tocarciuc: „Cred că psihologii mai bine ar explica cauzele, pentru că această pandemie a afectat foarte mult, în primul rând, sănătatea mintală a oamenilor, adică frica lor de acest virus și frica de supraviețuire domină toate deciziile și ei sunt ca un fel de teren fertil pentru știrile false, iar știrile false la noi curg râuri, râuri, zilnic din toate sursele și oamenii sunt mai susceptibili la știrile false decât la știrile corecte și de aceea foarte mulți încă nu cred, chiar din cei trecuți prin boală sunt care nu cred.”
Europa Liberă: Patru mii cinci sute de decese nu ar trebui să-i pună pe gânduri pe toți cei care încă mai rămân sceptici, când e vorba despre acest COVID-19?
Ala Tocarciuc: „Sunt foarte mulți. În mod normal, dacă gândești critic și 100 de decese e mult, și 30 e mult, dar 4.500 pentru țara noastră e exagerat de mult și probabil că noi încă nu facem totul cum trebuie sau tot ce am putea face pentru ca acești oameni să fie de partea noastră, să creadă și să facă front comun cu noi ca să luptăm împreună cu virusul.”
Europa Liberă: Probabil, când spuneți că nu se face tot ce trebuie, vă referiți, în primul rând, la autorități, pentru că de acolo pornesc toate deciziile, de la ele cetățenii încearcă și să ia informația veridică pentru a ști ce să facă în continuare, ce au făcut și ce nu au făcut, dar, mai ales, ce trebuie să facă guvernanții în continuare ca să se amelioreze situația în domeniul sanitar?
Trăim o perioadă foarte periculoasă, avem un agent foarte patogen
Ala Tocarciuc: „Încă acum un an, de la începutul pandemiei am zis că în fiecare sat trebuie să fie o celulă de luptă cu această pandemie și în această celulă trebuie să intre și primarul, și directorul de școală, și medicul de familie, și preotul, și polițistul de sector, toate componentele societății să intre în această celulă și să ajute să explice oamenilor că, de fapt, trăim o perioadă foarte periculoasă, avem un agent foarte patogen. La nivel de autorități centrale, desigur că s-au făcut foarte multe acțiuni, noi am avut și celulă de criză națională, adică comisii. Problema Republicii Moldova sau particularitatea ei, dacă se poate de spus așa, a fost aceea că noi am fost într-un an electoral în anul 2020 și acest an electoral a lăsat o amprentă foarte mare asupra tuturor măsurilor antiepidemice, politicul a dominat deciziile bazate pe știință și epidemiologie și din cauza asta s-a creat o confuzie foarte mare, adică noi, pe de o parte, am contribuit la asta.”
Europa Liberă: A fost an electoral 2020, dar a fost instituită și stare de urgență. Iată că în acest an de câteva luni tot se încearcă să se ajungă la un compromis și nu se poate ajunge la nivelul politicului. La Kiev a fost instituită carantină generală totală pe o perioadă de trei săptămâni și codul roșu pentru Chișinău e valabil. De ce, totuși, nu ar putea să se ia din experiența sau din ceea ce se întâmplă nu doar la Kiev, dar și în unele state europene, că pe aceeași cale merg și francezii, și italienii?
Ala Tocarciuc: „Deci, starea excepțională din 2020 care a fost instituită la început și a fost ca un fel de perioadă-bufer pentru a permite sistemului nostru sanitar sau medical să se pregătească, noi nu eram pregătiți deloc și a avut rolul ei. Atunci noi nu am avut un număr mare de infectări, ca să spunem că, uite, am oprit un val foarte mare. Am avut un număr mic de infectări, dar scopul acelei stări excepționale a fost altul. Dacă ne uităm retrospectiv, aceeași Ucraină a aplicat de câteva ori starea excepțională și a închis și regiuni, și orașe, a instituit carantină adaptivă, deci, ei eu fost foarte flexibili în decizii, pentru că au vrut undeva să găsească un echilibru între păstrarea vieții oamenilor și păstrarea economiei pe cât a fost posibil.
La noi tot timpul a fost o justificare că nu se introduce starea excepțională, pentru că avem alegeri, după aceea, iată, ieșim din valul acesta și îndată se termină pandemia. Eu în ianuarie am auzit foarte mulți oameni care spuneau: gata, se termină pandemia și eu încercam să le spun: mai stați că nu se termină pandemia, ea este, pur și simplu, voi n-o vedeți. Dar chiar și medici ziceau că nu, nu, iată că toți care vin la noi cu teste doar 10% îs pozitivi, noi ieșim. Și când a început să crească numărul, dar tulpinile veneau deja, veneau informații și din Marea Britanie, și din Brazilia și erau informații publice care erau ca un fel de stegulețe roșii, suna un clopoțel că vine pericolul, vine pericolul... Noi am fost cumva reticenți, iarăși am fost dominați de politic. Acum, situația este foarte gravă și am auzit deja și de la primele persoane din stat că recunosc că situația este foarte gravă, noi demult trebuia să închidem orașul Chișinău și poate asta diminua cifrele, pentru că, dacă ne uităm, din 2.000 de cazuri pe țâră jumătate sunt ale Chișinăului. Dacă noi închidem orașul Chișinău pe trei săptămâni, peste trei săptămâni noi o să avem o scădere și o să revenim la cifrele de 800-1.000 de cazuri pe țară. Dar, credeți-mă, foarte multă lume din raioane vine la Chișinău în fiecare săptămână. Dacă închidem Chișinăul, înseamnă că rupem și lanțurile acestea care vin de la raioane, deci va scădea și numărul cazurilor din raioane. Și atunci o să frânăm, că așa se zice, noi n-o să eliminăm cu totul, dar o să frânăm, cel puțin.”
Europa Liberă: Ați spus că anul trecut, atunci când a fost instituită starea de urgență, s-a făcut inclusiv pentru ca să se pregătească personalul și instituțiile medicale, dar acum instituțiile medicale spun că sunt aproape pline până la refuz și că s-ar putea să se pomenească într-o zi că chiar nu mai există locuri. Și atunci, cine își asumă responsabilitatea?
Ala Tocarciuc: „Tactica noastră a fost să fugim înaintea valului, dacă putem spune așa, deci, noi deschideam paturi. Creștea numărul de bolnavi, noi nu luam măsuri ca să oprim creșterea, dar noi capacitam sistemul de sănătate cu numărul de paturi ca să facem față. Și tot am capacitat, am capacitat, noi doar am început în orașul Chișinău cu mai puțin de 1.000 de paturi și apoi spuneam că, uitați-vă sunt pline la limită, haideți să mai deschidem 100 de paturi și-apoi încă 100... Avem deja 1.700 de paturi și ultimele 100 au fost deschise, practic, într-o săptămână și în aceeași săptămână au fost pline. Deci, această practică dă roade atunci când pandemia crește încet, atunci poți să reușești, dar atunci când s-a ajuns deja pe vârful muntelui nu ajută.”
Europa Liberă: Dar aici în ultimele zile se menține cifra de 1.600, 1.700, 1.800, 1.900 de cazuri...
Ala Tocarciuc: „Exact!”
Europa Liberă: Și la acele 1.700 de paturi devine clar că este insuficient numărul de paturi.
Ala Tocarciuc: „Nu ajung. Noi avem zilnic 1.000 de pacienți în Chișinău, din ei 10 la sută vor fi gravi, deci asta înseamnă că noi în fiecare zi adăugăm câte 100 de pacienți în spitale și câți din ei vor ieși din spitale e greu de spus. Eu sunt sigură că aceste cifre se analizează, toți zic că noi protejăm economia și salvăm oamenii, dar dacă 1.000 de oameni se îmbolnăvesc, fiecare dintre ei va cheltui câte 5.000 de lei. Astea-s 5 milioane pe care noi le adăugăm la pandemie zilnic numai în Chișinău, dar pe toată țara noi adăugăm 10 milioane, zilnic. Astfel, noi nu salvăm nimic, ci plătim un preț dublu, pur și simplu plătim dublu.”
Europa Liberă: Care argumente ar mai trebui să fie puse pe masa cinovnicilor ca totuși să stăpânească situația și să nu permită să crească numărul celor infectați?
Ala Tocarciuc: „Cred că trebuie mai mult pragmatism și curaj, pentru că cifrele, adică informația factologică pe care o avem astăzi ne spune foarte clar că nouă ne trebuie restricții mai severe, inclusiv în municipiul Chișinău, să oprim cumva acest val acum, să-l frânăm și toate țările din jur anume asta fac. Cu regret, noi vrem alegeri...”
Europa Liberă: A început imunizarea, procesul decurge lent, dar decurge, pentru că mai sunt așteptate vaccinuri și subiectul vaccinului a devenit o dispută între politicieni. Să ne spuneți Dvs. cât timp i-ar trebui Republicii Moldova ca să reușească să imunizeze populația, dacă ținem cont de aceste ritmuri.
Ala Tocarciuc: „Ținând cont de situația asta, ca și cum ar fi două căi: una ar fi să introducem măsuri restrictive, pe o perioadă scurtă să frânăm numărul de îmbolnăviri, deci să rupem lanțurile de transmitere și să permitem un pic sistemului de sănătate să aibă un respiro și oamenilor, respectiv. Și a doua ar fi vaccinarea. Și pentru vaccinare ne trebuie iarăși două lucruri importante. Unul ar fi stocul suficient de vaccinuri, ceea ce acum este un fel barieră, inclusiv în capetele oamenilor, că nu avem vaccinuri și nu ne vaccinăm și al doilea ar fi însuși procesul, că avem 100 de centre de vaccinare astăzi și vaccinăm 1.000 de doze, deci fiecare centru vaccinează 10 doze pe zi, în 8 ore de lucru, pe când în alte țări aceste centre lucrează câte 16 și chiar 24 de ore și vaccinează câte 10 doze într-o oră, cel puțin, pentru că este fluxul, când se face un centru de vaccinare are mai multe fluxuri, noi avem un centru de vaccinare cu un singur flux. Acest proces trebuie revăzut.”
Europa Liberă: Da, dar până astăzi au ajuns și un număr mic de vaccinuri în Republica Moldova? Iată, noi doze anti-COVID ajung în Republica Moldova din donațiile României și Uniunii Europene în continuare, dar e prea puțin.
Ala Tocarciuc: „E prea puțin și n-o să ne ajungă. Dacă vrem să ne vaccinăm mai repede, trebuie să folosim toate posibilitățile. Și ați văzut că una din posibilități este să meargă în România să se vaccineze, ceea ce eu zic că este un avantaj și chiar ar trebui să spunem mulțumesc pentru că ne deschid aceste uși. Trebuie să ne gândim cum tehnic putem să ajutăm oamenii, pentru că toate țările europene au rezervat stocuri de vaccinuri, inclusiv România. Din ceea ce am citit eu, ei au rezervat un stoc în rezervă, adică au mai mult decât le trebuie lor și dacă au mai mult decât le trebuie, adică stocul acesta este, dar noi nu putem cumpăra, pe de altă parte, atunci eu cred că e o opțiune.”
Europa Liberă: Deci, cei care trec Prutul procedează corect?
Ala Tocarciuc: „Foarte corect, pentru că fiecare om prin asta manifestă responsabilitate și ajută să scoată Moldova din pandemie. Plus stocurile care au să vină la noi, sper foarte mult că o să se mai procure câte ceva.”
Europa Liberă: Deci, deocamdată doar despre donații se vorbește, pentru că nu s-au procurat încă vaccinuri de către autorități?
Ala Tocarciuc: „Este profesional. Eu am lucrat în domeniul acesta de tehnologii și în corporații mari și eu îmi doresc să vină procurări cât mai repede, dar eu știu procesele, știu bucătăria...”
Europa Liberă: Va dura mult?
Ala Tocarciuc: „Va dura, acolo stocul deja pentru următoarele trei luni este înghețat, deci se știe unde se duce fiecare fiolă. La unele produse poate să fie și pe șase luni înghețat, ceea ce înseamnă că cea mai apropiată livrare poate fi cel puțin peste șase luni și numai dacă cineva refuză sau cineva are prea mult și noi putem cumpăra surplusul, numai așa, dar oricum sunt niște proceduri birocratice.”
Europa Liberă: Dar am înțeles că se poartă discuții și pe bilateral, și acolo unde se anunță că sunt stocuri în plus, în câteva țări prietene ar putea Republica Moldova să le importe de acolo?
Ala Tocarciuc: „Exact! Asta e una din opțiunile cele mai scurte care există, pentru că direct de la producător va fi foarte complicat.”
Europa Liberă: Dar, între timp, se duce și mai continuă această dispută în rândul politicienilor care vaccin este mai de calitate, se insistă pe ideea că trebuie de așteptat vaccinul Sputnik, alții spun că s-ar fi convenit cu Rusia și, dacă se importă doar Sputnik, nu va mai putea fi procurat alt vaccin, iar alții din contra spun că cetățeanul trebuie să decidă de unul singur, să aibă pe piață vaccinurile acestea și să decidă pe care îl acceptă. Dvs. ce părere aveți?
Ala Tocarciuc: „Părerea mea este că noi avem foarte multe speculații și bârfe la capitolul vaccinuri. Eu aș crea o unitate unică care răspunde de asigurarea sau aprovizionarea Republicii Moldova cu vaccinuri și această unitate să vină cu briefinguri o dată în săptămână și să spună: „Uitați-vă cu cine ducem tratative, ce răspunsuri avem, cine ne-a spus că ne dă, dar ne dă în aprilie, de exemplu, sau în mai, sau în iunie, ce posibile vaccinuri o să avem”, ca oamenii care vor să se vaccineze cu anumite vaccinuri să-și cunoască posibilitățile, pentru că astăzi este foarte multă incertitudine și oamenii nu știu ce să facă. Eu am sute de întrebări pe zi de genul: „Dar e bun AstraZeneca, dar e bun Pfizer-ul?”, „Dar acela mi-l dă în aprilie, dar acela mi-l dă în mai să mă vaccinez, dar pentru celălalt trebuie să merg la Moscova să mă vaccinez”... Deci, eu nu cred că asta este corect. Dacă noi nu putem gestiona criza ca să micșorăm valul, dar componenta de vaccin e foarte importantă, atunci de ce nu comunicăm cel puțin aici, ca oamenii să știe? Sunt sigură că încă mulți vor vrea Sputnik...”
Europa Liberă: Deja 52 de țări au autorizat vaccinul rusesc...
Ala Tocarciuc: „Da, eficiența este bună. Deci, câți oameni vor? Faceți o înscriere prealabilă ca să știți, cel puțin, câte doze vreți să aduceți și o să vă ajungă sau n-o să vă ajungă. Poate și agiotajul este foarte mare, dar, de fapt, poate vor doar 20 de mii sau 50 de mii de oameni vor Sputnik și aduceți pentru ei Sputnik, nu văd nimic rău în asta, dar pentru acei care vor AstraZeneca aduceți-le AstraZeneca, celor care vor chineze aduceți-le chineze. E important să aveți de unde le aduce.”
Europa Liberă: Mai aud și alte îngrijorări de la cetățeni, precum că s-ar putea la privați să fie și statul să lase cetățenii să-și procure de unii singuri, chiar dacă statul ar trebui, în primul rând, să aibă grijă de sănătatea populației.
Ala Tocarciuc: „Dacă vorbim de vaccinare, statul trebuie să compenseze, asta e clar. Să admitem și așa situație că statul nu poate aduce, dar privatul poate aduce. Atunci eu aș modifica regulamentul de la CNAM și, chiar dacă a adus privatul și omul a plătit, deci, după aceea CNAM-ul să restituie. Asta se practică în multe țări, că oamenii se vaccinează pe toate căile – pot la privat, la privat; pot la stat – se duc la stat, dar după aceea statul le compensează aceste cheltuieli prin companiile de asigurare în sănătate. Nu văd probleme dacă asta ar contribui la atingerea imunității de grup, că acesta-i scopul nostru, atunci toate căile sunt bune, dar desigur că în final statul trebuie să le întoarcă oamenilor acești bani. Nu este corect ca oamenii să plătească preț dublu, că noi ne îmbolnăvim, ne tratăm singuri și la vaccinare tot noi ne tratăm.”
Europa Liberă: Între timp, autoritățile spun că contează pe aceste loturi umanitare, dar au identificat și sume de bani, cel puțin 137 de milioane de lei au fost găsite și au posibilitate acum să acopere măcar o parte din necesități. Asta ar trebui să-i încurajeze pe cetățenii Republicii Moldova, dar, dacă fac trimitere la vocea poporului, ei, deocamdată, nu au nici o siguranță, nu cunosc nici o perspectivă, nu au o informație sigură și să poată să conteze pe această informație.
Ala Tocarciuc: „Cauze sunt mai multe, una ar fi comunicarea și a doua ar fi procesul de vaccinare. În foarte multe țări există înscrierea prealabilă și la înscrierea prealabilă se permite să-ți alegi vaccinul pe care îl vrei, atunci când în țară sunt mai multe vaccinuri.”
Europa Liberă: Și atunci ai și siguranță cam câtă lume dorește să fie vaccinată...
Ala Tocarciuc: „Exact! Adică, noi avem multă incertitudine și pe partea comunicării, dar și pe partea procesului. Dacă noi am avea proces și am avea o înscriere prealabilă, atunci noi am vedea ce vaccinuri vrem și referitor la procurări de doze în plus. OK, România a deschis ușa să ne ducem gratuit acei care au pașaport, dar eu știu sigur că toate țările UE au stocuri în plus, pentru că UE a făcut contracte pentru un miliard trei sute de milioane la o populație cu mult mai mică și ei au stocuri în plus de vaccinuri. Astfel, noi putem cumpăra de la aceeași Românie sau de la aceeași Bulgarie, sau de la aceeași Polonie, pentru că Polonia a oferit Ucrainei un stoc în plus de vaccinuri să-l cumpere. Deci, noi am putea și să procurăm deja știind ce vor oamenii, adică să cumpărăm anume acele vaccinuri pentru care oamenii s-au înscris.”
Europa Liberă: Dar contează și prețul vaccinului?
Ala Tocarciuc: „Contează prețul foarte mult, și prețul variază foarte mult, de la doi dolari până la 50, din ceea ce cunosc eu.”
Europa Liberă: Și știți care e percepția cetățeanului, că dacă e ieftin nu e de calitate?
Ala Tocarciuc: „Prețul depinde de mai mulți factori. Eu nu sunt de acord că dacă e ieftin nu e de calitate, deci sunt și produse cu un preț rezonabil și o calitate bună, depinde și de tehnologie. Am văzut vaccinuri făcute pe tehnologii noi, care costă foarte puțin și am văzut vaccinuri făcute pe tehnologii vechi care costă cu mult mai mult. Când zic cu mult mai mult, chiar și de zece ori mai mult, respectiv aici sunt mulți factori, nu înseamnă că dacă e ieftin nu e bun, e bun, trebuie să ne uităm pe alți parametri - parametrii clinici, eficiență, siguranță, inclusiv eficiența la tulpinile noi. Adică avem multă informație care ne-ar ajuta să fie folosită în calitate de criterii ca să apreciem ce vaccinuri vrem.”
Europa Liberă: Ați spus ceva mai devreme că după sărbătorile de iarnă a început să crească numărul celor infectați, dar se apropie sărbătorile pascale, fețele bisericești și ele vorbesc că nu ar vrea să rămână cu bisericile goale, că ar vrea să facă liturghiile în prezența enoriașilor. Ce sfaturi aveți Dvs., iată, pentru această perioadă care urmează?
Ala Tocarciuc: „Dacă vrem să facem Paștele în familie, atunci trebuie să ne autoizolăm, să rupem lanțurile, să scadă numărul și atunci vom putea cumva face Paștele în grupuri mici, cel puțin, și desigur că în paralel cei care se pot vaccina să se vaccineze masiv. Ne vin cam 100 de mii de doze de vaccin, deci e foarte puțin față de trei milioane de oameni, dar încă 100 de mii de oameni ar putea să primească prima doză și asta e ceva. Deci, două căi: oprim lanțurile și ne vaccinăm și atunci facem Paștele, dacă nu, o să avem multe decese.”
Europa Liberă: Dar și vaccinarea trebuie să cuprindă 70 la sută din populație pentru ca să se vorbească despre crearea unei imunități?
Ala Tocarciuc: „Da. Deci, imunitatea colectivă care se formează acum în comunitatea noastră moldovenească, dacă să o luăm obiectiv, ea se formează prin două căi: una vine din faptul că un număr de oameni vor avea pe o anumită perioadă imunitate după boală și noi avem acum un număr mare de îmbolnăviri, pe de altă parte, un alt număr de oameni vor avea anticorpi după primele doze de vaccinuri, nu va fi protecție foarte mare, dar va fi. Dacă noi acum totul închidem pe trei-patru săptămâni ca să rupem lanțurile de transmitere, atunci cei care deja au contactat virusul desigur că vor trece prin boală și vor ieși, dar noi vom opri numărul de infectări noi, adică coborând sub nivelul de risc numărul de îmbolnăviri, noi cumva o să petrecem sărbătorile pascale, dar ca să le petrecem cu adevărat noi trebuie astăzi deja să luăm unele decizii.”
Europa Liberă: Dar dacă pașii sunt făcuți pe jumătate, de exemplu, premierul Ciocoi a avut un briefing de presă și a spus că se reduce numărul orelor de activitate a barurilor, restaurantelor, piețelor, a mai multor instituții? E suficient că dacă până astăzi activau până la 22 și astăzi doar până la 18, nu e o jumătate de pas întreprins?
Ala Tocarciuc: „E o jumătate. Barurile și restaurantele nu sunt esențiale, haideți să fim foarte sinceri noi cu noi, pentru că noi undeva încercăm să le dăm acestor oameni o posibilitate să supraviețuiască și le spunem: „Vă dăm voie să lucrați până la ora 10 sau până la ora 8”. În alte țări, aceste instituții au fost închise total, a fost permis să livreze la domiciliu, de exemplu, bucatele, dar nu în localuri și, respectiv, le-au dat și ceva ajutor. Deci, noi încercăm să lăsăm și lupul sătul, și oaia întreagă, dacă se poate de folosit această metaforă, și pierdem dublu, pentru că acești oameni se îmbolnăvesc. Și ei, dacă se îmbolnăvesc, cheltuiesc bani, și ei cheltuiesc bani, și statul cheltuiește bani. Deci, noi plătim din două părți.”
Europa Liberă: Dvs. cunoașteți situația reală din instituțiile medicale?
În instituțiile medicale este o situație foarte complicată, nu ajung medicamente
Ala Tocarciuc: „În instituțiile medicale este o situație foarte complicată, nu ajung medicamente. Din ceea ce cunosc eu, inclusiv unele medicamente esențiale nu se ajung și diferite medicamente, deci, eu am auzit că în unele spitale nu ajunge nici clorură de sodiu, adică ser fiziologic, iar în altele nu ajung alte produse. În multe spitale raionale este criză cu oxigenul, asta tot se vorbește deja. Ca să înțelegeți, noi cheltuim foarte mulți bani și, în același timp, pierdem foarte mulți oameni numai de-atâta că nu ne ajunge curaj să setăm corect niște priorități. Până la urmă, scopul nostru principal este să rămânem în viață, să ieșim vii din această pandemie. Tot ce o să se deterioreze noi o să reparăm, o să refacem cu ceva nou, dar nouă ne trebuie oameni vii, pentru că oamenii trecuți prin COVID rămân cu sechele, foarte mulți rămân cu sechele și nu mai pot lucra mulți din ei așa cum au lucrat înainte. Deci, mai bine să-i protejăm, să nu treacă prin COVID, să-i vaccinăm, pe urmă o să recuperăm, nu o să pierdem noi așa de mult, nu am avut noi cea mai sofisticată economie din lume ca să spunem că avem o prăbușire mare, căci nu avem de unde ne prăbuși.”
Europa Liberă: Sfatul Dvs., sugestia Dvs., îndemnul Dvs. către autorități e că totuși să se ajungă la un compromis referitor la instituirea unei carantine generale?
Ala Tocarciuc: „Da, carantină! Carantină, cel puțin pe Chișinău, și atunci o să se tragă și raioanele, dar eu aș institui o carantină pe Chișinău pe trei săptămâni, să rămână doar ceea ce este esențial: alimentare, farmacii, benzinării. Aș închide și la benzinării toate localurile, pentru că asta e o modă nouă, toate restaurantele sunt închise, dar la benzinărie lucrează. Nu este corect. Deci, foarte multe decizii incorecte sau realizarea lor a fost incorectă și aici tot depinde de noi, pentru că dacă noi decidem că asta-i alb, deci trebuie să fie făcut așa ca să rămână alb, dar atunci când pe jumătate sau selectiv se execută, atunci nu avem rezultate.”
Europa Liberă: Dar pentru cetățeni ce sfaturi aveți, pentru că nu chiar toți încă mai continuă să poarte măștile, să respecte distanța, să aibă dezinfectant?
Dacă nu este nevoie să ieșiți din casă, nu ieșiți
Ala Tocarciuc: „Pentru oameni - să poarte măștile, în primul rând. Dacă nu este nevoie să ieșiți din casă, nu ieșiți, asta o spun la toți. Eu în două săptămâni am ieșit de două ori. Asta e un fel de responsabilitate, un fel de autoizolare, pentru că eu nu vreau să mă molipsesc de tulpinile noi și fiecare om care a trecut prin COVID știe prin ce a trecut și eu sunt sigură că gândește exact ca și mine – să ajung până la vaccin. Deci, acei care nu ați trecut, gândiți-vă că aveți părinți, bunei, eu nu știu, copii, copiii acum foarte grav sunt bolnavi, trebuie să ne protejăm și trebuie să avem o atitudine matură și gândire critică.”
Europa Liberă: Știți ce mai aud de la cetățeni, că totuși în toate țările dau exemplu demnitarii că se vaccinează, în Republica Moldova deocamdată nu există un asemenea model. Se răsfrânge în vreun fel?
Ala Tocarciuc: „Eu cred că da, pentru că conceptul acesta de a urma liderul la noi tot este și când am zis că trebuie și primarul, și preotul, și directorul de școală, și polițistul de sector să se așeze la o masă și să fie un exemplu...”
Europa Liberă: În fiecare comunitate...
Ala Tocarciuc: „...în fiecare comunitate, exact așa se aplică și la nivelul țării. Deci, la noi oamenii încă cred în lideri, în special la noi cred în liderii politici foarte mult. Urmare a exemplului ar fi un moment pozitiv, inclusiv liderii religioși. Am văzut recent în Ucraina cum preoții se vaccinau în public și asta m-a bucurat foarte mult.”
Europa Liberă: Dar vă este clară atitudinea bisericii în Republica Moldova față de vaccinare și, în general, față de această pandemie de COVID-19?
Ala Tocarciuc: „Față de pandemie, ea a fost diferită pe parcursul anului, la început a fost negare, pe urmă a fost totuși îndemn la responsabilitate. Față de vaccinare încă nu am auzit o opinie oficială.”
Europa Liberă: Dar ar trebui să nu întârzie.
Ala Tocarciuc: „Ar trebui...”
