Linkuri accesibilitate

Alegeri locale cu rezultate previzibile


Primăria municipiului Chișinău

Dintotdeauna miza alegerilor din Chișinău a fost una geopolitică. Așa a rămas și azi...

Vitalie Ciobanu
Vitalie Ciobanu

Alegerile locale de duminică, 20 octombrie, au adus rezultate în general predictibile. Partidul Socialiștilor s-a situat pe primul loc la nivel de municipii și raioane, deși a obținut un scor mai mic decât și-ar fi dorit liderii săi – 15 victorii. Blocul ACUM are 12. Urmează Partidul Democrat cu 6 reușite și pe locul 4, la mare distanță, partidul fugarului Shor.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:59 0:00
Link direct



O victorie previzibilă a înregistrat din primul tur Usatîi la Bălți, acolo unde liderul Partidului Nostru a revenit din exilurile sale impuse sau benevole și în general dubioase. După socialiști, formațiunea lui Usatîi a avut cele mai multe panouri electorale – mari și scumpe. Dar ca și în cazul PSRM, autoritățile statului nu s-au obosit să cerceteze sursele financiare ale PN. Atât de mulți cetățeni cotizează pentru populistul Renato Usatîi? Greu de crezut. După cum la fel de previzibilă, dar nu mai puțin șocantă, a fost victoria partidului Shor, a exponentului său la Orhei. Ar fi câștigat probabil la fel de lejer Shor însuși, dacă nu s-ar fi temut că brațul „reformat” al justiției moldovenești îl poate repera.

În mai multe localități, pe 3 noiembrie, se va desfășura turul doi, în care va conta foarte mult capacitatea concurenților de a se solidariza, de a se alia ideologic și pragmatic, pentru a obține victoria. Acolo, în provincie, dar și la Chișinău, se vor contura alianțele posibile într-o Republică Moldova intrată de 4 luni de zile în epoca post-Plahotniuc.


Marea miză a actualului scrutin este bătălia pentru Primăria și Consiliul Municipal Chișinău, iar primii doi clasați, Ion Ceban (PSRM) cu 40,19%, și Andrei Năstase (ACUM) cu 31,08%, repetă practic rezultatele primului tur al alegerilor de la Chișinău din 2018 (Ceban – 40,97%, Năstase – 32,12%).

Ca și atunci, decalajul dintre primii doi clasați este aproximativ de 9 puncte. Dintotdeauna miza alegerilor din Chișinău a fost una geopolitică. Așa a rămas și azi, în pofida tuturor speculațiilor (și speranțelor) că de această dată alegerile vor fi mai „tehnice”, angajând proiecte edilitare, nu ideologii, specialiști în drumuri, țevi și robinete, nu „predicatori” geopolitici. Societatea moldoveană încă nu a ajuns – pur și simplu nu i s-a oferit prilejul, răgazul – la o etapă mai relaxată, mai așezată a evoluției sale, în care să-și „uite” locul de pe hartă și să dezbată exclusiv problemele existenței curente, mai ales că orașul Chișinău și Basarabia pe ansamblu se sufocă sub povara subdezvoltării și proastei funcționări a instituțiilor și serviciilor.


Judecând după procentele adunate pe 20 octombrie de diferiți concurenți, un bazin mai generos de sufragii pentru turul II l-ar avea Andrei Năstase, care a și primit deja susținerea unor rivali ai săi de pe dreapta – Chirtoacă, Țîcu, Munteanu… – chiar dacă oarecum condiționat. Acești candidați au formulat apeluri către susținătorii lor să-l sprijine pe Andrei Năstase în turul doi sau „să voteze împotriva socialistului Ceban”, ceea ce este același lucru. Or, se știe bine că procentele risipite în primul tur nu se transferă automat, la îndemnul liderilor ieșiți din cursă, către contracandidatul lor.


Un bun consilier de campanie îl va sfătui, probabil, pe Andrei Năstase ca în timpul rămas până la 3 noiembrie să se concentreze tocmai pe alegătorii săi prezumptivi, dar sceptici deocamdată, să le „devină mai simpatic”, întrucât sunt oameni care împărtășesc convingeri proeuropene. Pentru a-i convinge să iasă la vot, Andrei Năstase va avea de adus mai multe argumente-explicații pentru coaliția ACUM-PSRM și, pe de altă parte, va trebui să încurajeze sentimentele românești ale acestui electorat intransigent. Să participe la dezbateri, să atace programul socialistului Ceban, cu care nu s-a prea duelat în primul tur și, mai ales, să-și concentreze tirul critic la adresa lui Dodon, pe care electoratul unionist nu-l are deloc la inimă (eufemistic spus!).

Lupta pentru turul doi a și început. Se fac declarații, se lansează inițiative provocatoare. Ceban îi cere lui Năstase să promită că Blocul ACUM va face coaliție cu socialiștii după alegeri în Consiliul Municipal Chișinău. Liderul Platformei DA însă nu are cum să răspundă acestui apel. Ar însemna să-și compromită șansele, să-i ofere lui Ceban (recte lui Dodon) victoria pe tavă.

Alianțele posibile sau cele care se anunță la Chișinău vor da tonul și pentru coalițiile din teritoriu...


Alianțele posibile sau cele care se anunță la Chișinău vor da tonul și pentru coalițiile din teritoriu: ori se va reproduce coaliția PSRM-ACUM, ori vor apărea combinații cu PD, PLDM, PN și alții. Se prefigurează în general un peisaj foarte pestriț, alianțe dintre cele mai insolite, asta pentru că în provincie demarcațiile ideologice cedează în fața urgențelor locale și a intereselor unor lideri (baroni) cu greutate.

Alegerile din 20 octombrie au demonstrat că deși nu mai e la guvernare, iar „liderul său maxim” e dat dispărut, Partidul Democrat nu și-a pulverizat structurile. Vechile scheme, „coordonate”, pompate cu bani în stil mafiot, încă mai funcționează. Totuși aceste structuri sunt fluctuante, nimic nu e bătut în cuie. În localitățile în care consilierii sau primarii PD vor fi mai decenți, vor da dovadă de receptivitate la nevoile oamenilor, dedicația, angajamentul lor vor fi apreciate.

Ce se mai poate spune? Un simptom îngrijorător, confirmat și de scrutinul din 20 octombrie, este populismul. Mitul omului providențial e mult prea puternic în Republica Moldova. Nu e vorba doar de Bălți și Orhei, cred că niște rezultate similare am fi avut și în alte orașe și centre raionale, dacă și-ar fi aflat și ele niște „salvatori” de genul lui Usatîi și Shor.

Slaba conștiință civică a electoratului e doar o parte a problemei...


Proasta reputație a acestor lideri, scandalurile de corupție, afacerile obscure în care sunt implicați, dosarele penale ce li s-au deschis în Moldova sau peste hotare nu pot, iată, descuraja elanul heirupist, mentalitățile de asistați ale alegătorilor lor. Slaba conștiință civică a electoratului e doar o parte a problemei. Vina cea mare este a guvernărilor care au dus Moldova la sapă de lemn. Săraci, lipsiți de alternative (decât emigrarea!), moldovenii vânează miraje și pomeni. Nu contează din banii cui, nu-i deranjează că sunt bani furați. „Fură, dar ne dă și nouă!” – acest slogan marchează profund psihologia poporului moldovenesc post-sovietic.

O guvernare, oricât de „altfel”, oricât de bine intenționată, desigur, nu poate ridica peste noapte nivelul de prosperitate, însă are obligația să transmită semnale clare că hoția, minciuna, deturnarea de bani publici etc. nu vor mai fi tolerate, că făptuitorii acestor infracțiuni își vor primi pedeapsa cuvenită. Or, în loc de rigoare și criterii ferme, am avut o situație ciudată, bizară până la înmărmurire, în care un condamnat penal, dat în căutare națională și internațională, Ilan Shor (creatura regimului Plahotniuc), participă cu partidul său în campanie electorală, are candidați la Chișinău și în provincie, ne sfidează de pe enorme panouri electorale cu slogane mobilizatoare.

Alegerile locale din 20 octombrie reproduc într-o anumită măsură situația de pe timpul lui Plahotniuc, doar că scade numărul cetățenilor dornici să voteze. Însă dacă statul de drept este deocamdată în suferință, măcar avem un climat de libertate, incomparabil cu tensiunea, frica și lipsa de speranță de la scrutinul parlamentar din acest an. Să sperăm că mobilizarea alegătorilor în turul doi la Chișinău și în alte localități va fi mai mare, va stimula începutul de schimbare politică și instituțională în Republica Moldova.

XS
SM
MD
LG