Linkuri accesibilitate

Alegerile au trecut, alegerile urmează. Cum se profilează relația politică dintre România și R. Moldova?


Analiștii politici de la București și Chișinău: Cristian Pîrvulescu (stânga) și, respectiv, Anatol Țăranu.
Analiștii politici de la București și Chișinău: Cristian Pîrvulescu (stânga) și, respectiv, Anatol Țăranu.

R. Moldova are nevoie de o guvernare pro-europeană la București care să susțină parcursul european al Chișinăului, consideră analistul politic Anatol Țăranu. El spune că la fel de importantă pentru R. Moldova este și stabilitatea politică de peste Prut după anularea alegerilor prezidențiale.

În opinia lui Anatol Țăranu, orice schimbare la București, care „distrage politicul românesc de la mersul tradițional al vieții politice, indiscutabil, nu poate să nu se regăsească în Republica Moldova”.

Alegeri la București și repercusiuni la Chișinău

În podcastul video „Pe Agendă”, el a spus că orice „distragere a politicului românesc de la cursul european-moldo-român ar pune în gardă Chișinăul”.

Marți seara, în România reprezentanții celor patru formațiuni parlamentare „pro-europene” - PSD, PNL, USR și UDMR - au agreat formarea unei majorități parlamentare, ceea ce i-ar exclude de la guvernare pe reprezentanții extremei drepte sau ai partidelor suveraniste.

În opinia lui Țăranu, R. Moldova contează pe o guvernare pro-europeană la București și ar fi în „totală contradicție” cu o putere formată din partide suveraniste „care pledează pentru o relație aparte cu Federația Rusă”.

Dacă în România puterea era câștigată de partidele de extremă dreaptă, spune în același podcast politologul Cristian Pîrvulescu, „ar fi însemnat că relațiile României cu Moldova înghețau automat”, iar R. Moldova ar fi fost într-o „situație dificilă”.

România a trecut recent printr-un maraton electoral: alegeri parlamentare și prezidențiale, însă cel de-al doilea tur al prezidențialelor nu a mai avut loc. Judecătorii Curții Constituționale au anulat primul tur și întregul proces electoral, pentru că a fost viciat, și au cerut reluarea lui în integralitate. În turul doi urmau să se dueleze candidatul filorus, cu idei legionare, Călin Georgescu, și pro-europeana Elena Lasconi.

„Atac hibrid fără precedent”

La baza deciziei de anulare a scrutinului prezidențial din România stau documente desecretizate care arată că ascensiunea candidatul filorus Călin Georgescu ar fi fost sprijinită de un actor statal – cu ajutor din România. Unele documente desecretizate ale serviciilor românești au arătat și că România a fost ținta unei „acțiuni hibride agresive ruse”.

Politologul Cristian Pîrvulescu, care este și decan al Facultății de Științe Politice la SNSPA București, crede că atât România la alegerile prezidențiale, cât și R. Moldova la alegerile parlamentare de anul viitor vor fi supuse „unor atacuri hibride”.

„Nu doar România va avea alegeri în 2025, și R. Moldova va avea și va fi supusă unui atac hibrid și mai important decât cel care a avut loc. Cel de la alegerile [prezidențiale moldovene] din octombrie a fost doar un experiment...”, declară Pîrvulescu.

El consideră că ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale românești „a fost un atac hibrid, fără precedent”, „mai puternic decât în R. Moldova”.

„Metode sofisticate” vs. „procedee banale”

„A fost o lovitură de stat care a luat forma unor alegeri. Iar modul în care s-a desfășurat această lovitură de stat a fost prin preluarea controlului minții oamenilor”, spune Pîrvulescu, referindu-se la influența rețelelor de socializare asupra alegătorilor.

În alegerile din România, Rusia ar fi folosit metode „mult mai sofisticate” decât în R. Moldova, unde imixtiunea în alegeri, cum crede fostul ambasador moldovean la Moscova, Anatol Țăranu, „este rectilinie” și folosind procedee „mult mai brutale”.

„Se aduc bani murdari, se cumpără oameni aproape că deschis, aproape că există piețe unde se comercializează votul în Republica Moldova. În România așa ceva nu este posibil”, spune Anatol Țăranu.

Rusia a negat că s-ar fi implicat în alegerile prezidențiale din România sau, mai devreme, în scrutinele din R. Moldova.

Ce altceva mai puteți afla din acest episod cu Cristian Pîrvulescu și Anatol Țăranu:

  • A fost justificată decizia Curții Constituționale din România de a anula alegerile prezidențiale?
  • Cum s-ar putea reseta clasa politică de la București după aceste procese electorale și nu doar?
  • De ce ar fi Rusia interesată „să creeze haos” în România?
  • Ce ar putea învăța R. Moldova din recenta experiență a alegerilor din România?
  • În ce mod ar putea R. Moldova și România să colaboreze pentru a-și pune la adăpost procesele electorale în fața „atacurilor hibride”?

„Pe Agendă, cu Cristina Popușoi” este un produs al Europei Libere, în care invitați de prestigiu sunt intervievați săptămânal în studioul nostru din Chișinău. Cu un episod nou publicat în fiecare miercuri, aduce 30 de minute de întrebări și răspunsuri la ordinea zilei pentru orice spectator din R. Moldova. Noi nu avem datorii, nu jucăm după rating și avem un singur obiectiv: adevărul. Emisiunea poate fi urmărită pe canalul de YouTube Europa Liberă Moldova și pe site-ul moldova.europalibera.org.

  • 16x9 Image

    Cristina Popușoi

    Fac parte din echipa Europei Libere Moldova din august 2022. Sunt jurnalistă specializată în afaceri europene și politică, licențiată în jurnalism și științe ale comunicării. Înainte de a veni la Europa Liberă, am lucrat la Radio Chișinău și TVR Moldova.

XS
SM
MD
LG