Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Moscova promite că va ridica sancțiunile impuse importurilor de vinuri, fructe și legume moldovenești, dar numai până la sfârșitul lunii martie. Vladimir Putin declară la întâlnirea cu Igor Dodon că Moscova este interesată de configurația viitoare a Parlamentului moldovean, după alegerile din 24 februarie, pentru că de aceasta depinde și relația cu Federația Rusă. Cum comentează analiștii de la Chişinău acest interes al Moscovei și cum văd experții de la Tiraspol, dar și oamenii de rând din stânga Nistrului, rolul regiunii transnistrene în alegerile pentru Parlamentul de la Chişinău.
***
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin a declarat că Moscova este interesată de configurația viitoare a Parlamentului moldovean, după alegerile din 24 februarie, pentru că de aceasta depinde și relația cu Federația Rusă. Declarația a fost făcută săptămâna trecută de liderul de la Kremlin la începutul unei întrevederi cu președintele Moldovei, Igor Dodon, la Moscova. Ceva mai devreme, Dodon, care sprijină Partidul Socialiștilor în alegeri, a discutat cu trimisul Kremlinului pentru relația cu Moldova, Dmitri Kozak, despre nevoia „liberei participări” la alegeri a locuitorilor regiunii transnistrene. La prezidențialele din 2016, aceștia au participat în număr neobișnuit de mare, dându-și covârșitor voturile pentru Dodon.
Un comunicat al Misiunii OSCE la Chişinău anunță că șeful oficiului, Claus Neukirch, este îngrijorat că „evoluțiile recente cu privire la satul Varnița și deschiderea unui centru socio-cultural transnistrean la Moscova ar putea submina încrederea construită în ultimii ani în procesul de reglementare transnistreană”. Comunicatul vine după ce Chişinăul a reacționat oficial la deschiderea pe 22 ianuarie, cu acceptul autorităților ruse, a ceea ce Tiraspolul numește „reprezentanță oficială a Transnistriei la Moscova”, iar Rusia califică drept „organizație non-profit pentru dezvoltarea legăturilor cu Moscova”. Iar pe 25 ianuarie liderul separatist Vadim Krasnoselski a semnat un decret în care spune că satul Varnița s-ar afla „temporar sub controlul Republicii Moldova”, iar funcțiile de administrare sunt exercitate de structurile locale din satul Proteagailovca, subordonate regimului separatist de la Tiraspol.
Premierul Pavel Filip a calificat miercuri aceste acțiuni ca fiind provocări din partea Tiraspolului și a cerut participanților în formatul 5+2 să ia atitudine. Claus Neukirch îndemnă părțile „să se țină de cursul de interacțiune constructivă și de consolidare a încrederii și să se abțină de la orice acțiuni unilaterale care ar putea fi percepute ca provocatoare sau care ar duce la tensiuni”, notează comunicatul OSCE. „Este clar în egală măsură că satul Varnița este administrat de autoritățile locale confirmate în cadrul alegerilor locale moldovenești din iunie 2015”, a adăugat șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova. Vineri în cadrul unei întâlniri cu șefii misiunilor diplomatice ale Rusei, Ucrainei, Slovaciei, OSCE, Statelor Unite şi Uniunii Europene, Ministerul de Externe de la Chişinău a declarat că aceste acțiuni sunt „o provocare la adresa partenerilor internaţionali implicaţi în procesul de pace transnistrean, de natură să destabilizeze situaţia în Zona de securitate şi să creeze noi tensiuni între cele două maluri ale Nistrului”.
Liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a avut o întâlnire cu o delegație a concernului rus Gazprom. Un comunicat anunță că s-au discutat chestiuni legate de „securitatea energetică și apărarea intereselor locuitorilor regiunii transnistrene”. „Orice schimbare s-ar produce, trebuie să fie nu doar minimizate, ci total excluse riscurile pentru Transnistria”, a declarat în cadrul întâlnirii adjunctul consiliului de administrare a Gazprom, Valeri Golubev. Comunicatul nu precizează la ce fel de „schimbări” s-a referit oficialul rus. Datoria regiunii transnistrene pentru gazele rusești livrate se ridică la 7 miliarde de dolari. Consumatorii din stânga Nistrului beneficiază de prețuri preferențiale la gaze, mult mai mici decât cele achitate de restul populației Republicii Moldova. Regiunea nu achită consumul de gaze, iar banii colectați sunt folosiți pentru susținerea bugetului regiunii.
Presa de la Tiraspol anunță că ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Dereck J. Hogan, s-a întâlnit la Tiraspol cu Vadim Krasnoselski, întâlnirea fiind a doua de la preluarea mandatului de ambasador. Vadim Krasnoselski a apreciat în cadrul întâlnirii rolul activ al SUA în negocierile în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană și a pledat pentru a mai strânsă cooperare cu ambasada SUA. După întrevedere, Vadim Krasnoselski l-a invitat pe Dereck J. Hogan la o excursie la Cetatea Bender. Ambasada SUA în Republica Moldova nu a publicat niciun fel de informații cu privire la această vizită.
Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.
Ministerul de externe al Ucrainei nu va înregistra observatori din partea Rusiei la alegerile prezidențiale, notificând despre aceasta Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR). Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, a declarat că decizia reflectă poziția Ucrainei față de Rusia pe care o consideră stat-agresor. În replică, șefa Comisiei Electorale Centrale de la Moscova, Maia Grișina, a declarat că observatori din Rusia vor monitoriza, oricum, scrutinul prezidențial din Ucraina, în cadrul Misiunii OSCE/ODIHR. Anterior, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că Moscova a fost invitată oficial de către OSCE pentru a participa la monitorizarea alegerilor din 31 martie 2019.
Secretarul de stat american Mike Pompeo a anunțat că Statele Unite își suspendă obligațiile asumate prin Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), începând cu 2 februarie. El a declarat că Washingtonul va părăsi definitiv Tratatul după șase luni, dacă Rusia va continua să încalce prevederile acestuia. Secretarul de stat le-a mai spus reporterilor, vineri, la Washington, că Statele Unite rămân deschise negocierilor cu Rusia pe tema controlului asupra armelor și că președintele Donald Trump dorește un acord care să poată fi verificat și pus în practică. La câteva minute după anunțul lui Pompeo, NATO a emis o declarație în care se spune că „sprijină pe deplin” decizia Americii de a se retrage din Tratat. În octombrie anul trecut, președintele Donald Trump a anunțat că Statele Unite s-ar putea retrage din Tratat, pe motiv că Rusia îl încalcă, dezvoltând o rachetă de croazieră interzisă. Washingtonul i-a dat Moscovei un termen limită de 60 de zile, care a expirat pe 2 februarie, pentru a reveni la respectarea acordului. Negocierile pe această temă au eșuat. Moscova respinge acuzațiile că ar încălca Tratatul și a avertizat că va lua măsuri de răspuns la desfășurarea rachetelor americane cu rază intermediară în Europa.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: De la începutul lunii ianuarie întreprinderile transnistrene care exportă pe piața rusească au constatat că nu mai pot livra marfă în Federaţia Rusă, în urma sancțiunilor impuse de Guvernul rus. Acesta a interzis importul în țară a tuturor mărfurilor originale din Ucraina sau care tranzitează această țară. Mai multe loturi de produse exportate au făcut cale întoarsă, iar cele urgente au fost livrate pe un traseu care să ocolească Ucraina, mult mai lung și mai costisitor pentru exportatori. Experții constatau atunci că exportatorii din Republica Moldova și regiunea transnistreană s-au pomenit în aceeași barcă, deoarece sancțiunea rusească îi afectează în mod egal.
Comentând situația creată. șeful Departamentului de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a declarat că există un număr destul de mare de întreprinderi transnistrene care exportă pe piața rusească. „Aceste întreprinderi au volume importante de produse contractate deja pentru anul care a început, iată de ce producătorii transnistreni vor avea de suferit de pe urma acestei măsuri”, a spus Ignatiev. El a subliniat că Tiraspolul discută problema cu specialiștii de la Moscova pentru a putea identifica în cel mai scurt timp un mecanism care să minimizeze pierderile de pe urma acestei interdicții.
„Situația este sub control, a spus responsabilul de la Tiraspol. Noi am propus un mecanism de soluționare a acestei probleme. Deja au avut loc consultări de lucru, să sperăm că acestea se vor desfășura în ritm alert și vor aduce rezultate practice”.
Însă din informațiile apărute în presa transnistreană se pare că delegațiile transnistrene care au vizitat în această perioadă capitala rusă nu a avut printre priorități problema efectelor sancțiunilor rusești asupra Transnistriei.
Vizita la Moscova a delegației executivului de la Tiraspol a coincis cu cea a președintelui moldovean Igor Dodon...
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, notează că într-un comunicat al executivului din stânga Nistrului se menționează că la Moscova se va discuta despre „atragerea de investiții în economie, despre cooperarea în domeniul umanitar și despre acordarea în acest an a suplimentelor rusești” pentru pensionarii din regiune.
Vizita la Moscova a delegației executivului de la Tiraspol a coincis cu cea a președintelui moldovean Igor Dodon. În cadrul întrevederii pe care Dodon a avut-o cu Vladimir Putin miercuri s-a discutat și subiectul tranzitului de produse moldovenești. Putin a declarat, citat de publicația gazeta.ru, că decizia cu privire la oprirea sancțiunilor aplicate produselor vinicole, precum și a produselor din fructe și legume din Republica Moldova a fost deja adoptată și va fi formalizată într-o decizie a guvernului Federaţiei Ruse. Decizia respectivă, potrivit liderului rus, va fi în vigoare până la sfârșitul lunii martie.
Nu este clar ce se va întâmpla după această dată și dacă sancțiunile vor fi reluate. La fel, nu este clar ce se va întâmpla cu producția industrială și alte tipuri de exporturi pe care le operează agenții economici din Republica Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană, în Federaţia Rusă.
Așa sau altfel, este clar că Moscova este în așteptarea rezultatelor alegerilor parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc pe data de 24 februarie și că își va ajusta deciziile ulterioare în funcție de scorul și influența pe care le va obține în urma acestor alegeri Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon.
***
Europa Liberă: Așadar, președintele Rusiei, Vladimir Putin, declară deschis că Moscova este interesată de configurația viitoare a Parlamentului moldovean, după alegerile din 24 februarie, pentru că de aceasta depinde și relația cu Federația Rusă. Declarația a fost făcută de liderul de la Kremlin la începutul întrevederii cu președintele Moldovei, Igor Dodon, la Moscova.
Dodon a anunţat pe pagina sa de pe o reţea de socializare că s-a întâlnit șa Moscova și cu vicepremierul rus Dmitri Kozak, cu care a discutat inclusiv despre nişte „înţelegeri” pe care le-ar fi atins anterior cu administraţia transnistreană despre „libertatea” participării locuitorilor regiunii la apropiatul scrutin parlamentar. La prezidențialele din 2016, aceștia au participat în număr neobișnuit de mare, dându-și covârșitor voturile pentru Igor Dodon. Liliana Barbaroșie a stat de vorbă cu câțiva experți de la Chişinău și relatează:
După prezindenţialele din 2016, când un număr-record de locuitori ai regiunii transnistrene participaseră la alegeri şi-l votaseră mai ales pe Igor Dodon, observatorii au suspectat că totul s-a întâmplat urmare a unei tocmeli, în particular între Igor Dodon şi liderul de atunci de la Tiraspol Evgheni Şevciuk, probabil agreată şi de Moscova.
Observatorii locali au remarcat şi o declaraţie a lui Şevciuk, lansată în momentul în care Dodon îşi disputa cu Maia Sandu întâietatea în turul doi, o declaraţie ce semăna foarte mult cu un îndemn la vot, după ce toate administraţiile de la Tiraspol de până atunci nu agreau participarea cetăţenilor regiunii în alegerile moldovene.
Ceea ce i-a făcut pe mulţi să creadă în 2016 în complicitatea lui Şevciuk cu Dodon au fost imaginile surprinse de jurnalişti reprezentând microbuze transnistrene ce păreau să fi transportat în mod organizat locuitorii regiunii spre secţiile de votare din localităţile controlate de autorităţile constituţionale, dar şi cozile imense ce se formaseră în faţa urnelor în câteva secţii în care aceştia puteau să voteze. Ulterior, au venit cifrele: aproape 17 mii de cetăţeni domiciliaţi în stânga Nistrului participaseră la scrutin, faţă de o medie generală de cel mult 7 mii în alte alegeri, înregistrată de până atunci.
Nu se ştie exact în ce măsură Igor Dodon îşi poate datora victoria din 2016 participării masive a locuitorilor regiunii transnistrene la alegeri, dar că votul acestora l-a ajutat nu se prea pune la îndoială.
Ar putea Igor Dodon pregăti terenul pentru o înţelegere similară acum? Igor Boţan, director al organizaţiei ADEPT din componenţa Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte, se declară convins că da.
Igor Boţan: „Dl Dodon vrea un lucru tare simplu – ca cele două circumscripții mandate pentru Transnistria să se transforme în două mandate ale Partidului Socialiştilor. Pentru ca cetăţenii Republicii Moldova domiciliaţi în Transnistria trebuie să treacă Nistrul şi să vină în secţiile de votare din dreapta Nistrului, ei trebuie organizaţi şi transportaţi. Cel care are instrumentul de a-i organiza și de a-i transporta organizat la secţiile de votare, acela va câştiga cele două circumscripţii.
Asta o poate face cine? Doar cineva care îi poate ruga pe cei de la Moscova să-i transmită un mesaj lui Krasnoselski, ca să le pună la dispoziţie autobuze, să le dea eventual pachete alimentare și încă altceva ca să vină organizat şi să asigure două mandate pentru Igor Dodon.
Acelaşi lucru ar putea să-l facă şi Partidul Democrat, dacă s-ar înţelege cu Sheriff, de exemplu, așa cum s-au înțeles pe alte lucruri. Cum Partidul Democrat are un candidat doar în una din cele două circumscripţii – în cea sudică – şi nu are în cea nordică, s-ar putea să existe o înţelegere - o circumscripţie o ia Dodon, alta o iau democrații.
Numai că până acum noi știm că la alegerile noastre parlamentare transnistrenii votau în proporție de 8 mii de oameni. Deci, pentru două circumscripții 8 mii de oameni ar fi cam câte patru mii la fiecare, față de vreo 30-35 de mii în celelalte circumscripții. Deci,un mandat va avea de exemplu în Orhei de 35 de mii, iar în circumscripția transnistreană de 4-5 mii de oameni. Igor Dodon evident că vrea ca la urne să vină cât mai mulți, să-i poată mobiliza. Pentru asta va trebui elementul organizatoric. Și noi știm care este elementul organizatoric. Autobuze puse la dispoziție și convingerea oamenilor – probabil nu pur și simplu așa, ci pentru o remunerare sau pentru un pachet alimentar, așa cum a fost la celelalte alegeri.”
În fiecare din cele două circumscripţii uninominale deschise de autorităţile moldovene în regiunea estică, au fost înregistraţi oficial deocamdată în competiţia electorală câte doi candidaţi, doar că în una dintre ele un socialist şi un democrat, iar în cea de-a doua – un socialist şi un independent.
***
Europa Liberă: Liliana Barbaroșie a stat de vorbă la acest subiect și cu analistul Ion Leahu, în trecut membru din partea Chişinăului în Comisia Unificată de Control, care spune că înțelegerile cu administrația transnistreană la care s-ar fi referit Igor Dodon ar ține în mod special de transportarea organizată a oamenilor din regiunea transnistreană pentru a vota pe malul drept, dar și felul în care vor fi plătiți aceștia:
Europa Liberă: Dl Dodon a anunțat pe pagina lui de Facebook că s-a întâlnit cu Dmitri Kozak și a vorbit despre înțelegerile anterioare pe care le-ar fi atins cu cei de la Tiraspol legate de alegeri. Dvs. ați putea să ne explicați, sau intuiți despre ce este vorba – la ce înțelegeri putea să ajungă dl Dodon cu cei din Transnistria?
Ion Leahu: „Deci, prima parte a acestor mari și importante discuții este partea propagandistică. El are nevoie de a demonstra o dată în plus, de trei ori în plus populației, eventualilor alegători că este admis la Moscova, că are cuvinte bune și cu Putin, și cu Kozak, și cu Kiril și așa mai departe. Adică că politica lui sau înclinația lui pro-moscovită, pro-rusească nu este ceva inventat, este ceva confirmat de aceste persoane responsabile. Asta în primul rând.
În ceea ce privește scrutinul electoral propriu-zis, acolo totul deja este stabilit – partea transnistreană n-o să aibă nimic împotriva la aceea că alegătorii, locuitorii din Transnistria care dețin pașapoarte moldovenești să participe la alegeri. Însă nici cu Kozak, nici fără Kozak acolo n-are să aibă loc principalul – n-au să activeze partidele politice, n-au să fie selectați pretendenți sau candidați la deputăție și așa mai departe. Toate astea vor avea loc pe teritoriul controlat de către Republica Moldova.
Unicul lucru asupra căruia ar putea Dodon să se înțeleagă cu Kozak, dar aici nici nu trebuie Kozak, el o să se înțeleagă bine cu Krasnoselski, este modul în care vor fi aduși alegătorii la sectoarele de alegeri. Când au avut loc alegerile prezidențiale, când l-au ales pe dânsul, tot doar în mod masiv au fost aduși oamenii la sectoarele electorale.
Problema e una: cine plătește? În afară de aceea că trebuie de plătit șoferul, trebuie de plătit combustibilul, este nevoie de plătit și alegătorii. Alegătorii din Transnistria în marea lor parte nu vin pur și simplu pentru ochii frumoși ai cuiva. Ei trebuie să fie motivați.
Problema e una: cine plătește?
Motivați de obicei înseamnă plătiți. Iată aici au fost principalele, să spunem așa, înțelegeri – cine plătește, când plătește, cum plătește.”
Europa Liberă: Astea fiind spuse, Dvs. la ce vă așteptați? Ceva ce s-a întâmplat și la prezidențiale, când oamenii au venit cu autobuze, organizat, au fost lăsați să treacă, au venit și au votat? Sau la ceva mai amplu, la ceva mai puțin amplu?
Ion Leahu: „Eu cred că o să fie repetarea situației din 2016. Fix aceeași o să fie, poate chiar și aceleași persoane au să fie din localitățile respective, fiindcă sunt de obicei persoane care mai ușor se ridică și pleacă, altele mai greu.
În orice caz, ceva schimbări esențiale, de exemplu, să apară un grup de inițiativă care din propria lor dorință de a participa la alegeri să organizeze ceva, asta n-o să fie. Până n-au să organizeze autoritățile locale transnistrene pe banii Chișinăului, n-are să fie nimic.
Altceva iată ce putem să spunem, nu știu dacă se încadrează. Eu, de exemplu, să fi fost în locul președintelui Dodon, aș încerca în sfârșit să mă înțeleg cu autoritățile locale, dar poate chiar și cu cei de la Moscova referitor la localitățile noastre din stânga Nistrului. De exemplu, satul Corjova, în preajma Dubăsarilor. Acolo nu o dată au avut loc situații foarte și foarte tensionate, când au fost bătuți doi viceminiștri de Interne.
Igor Dodon ar fi trebuit să pună întrebarea, dacă tot are acces la așa persoane sus-puse cum este Kozak, Putin, Kiril și așa mai departe. Să încerce și măcar cel puțin de ochii lumii să fie asigurată o iluzie de democrație, să nu aducă la Corjova toată poliția de care dispun ei, 20-30 de persoane la fiecare metru pătrat și să-și bată joc și de sectorul electoral, și de comisia electorală.
Eu nu știu cum o să fie anul acesta, dar anterior doar mulți ani la rând n-a avut loc votarea, și anume din cauza comportamentului grosolan al reprezentanților Transnistriei. Și asta are loc în zona de securitate, în zona cu regim sporit de securitate!
Și care-i randamentul atunci că Dodon a fost la Moscova și s-a înțeles cu Kozak referitor la petrecerea alegerilor? Însă populația noastră nu se interesează și nu întreabă: dar referitor la situația din Corjova, din Vasilievca s-au înțeles? Oamenii ceia au să aibă posibilitate să-și satisfacă dreptul politic la votare? Sau din nou miliția transnistreană o să-i disperseze și au să fie nevoiți să plece pe jos la Cocieri să voteze?”
Europa Liberă: S-a discutat la modul serios la început despre deschiderea unor secții de votare în Transnistria?
Ion Leahu: „Cel puțin, asemenea tentative au fost. Dacă vă amintiți, chiar și în presă s-au scurs informații că sunt formate sectoare electorale și se discută referitor la eventuala posibilitate de a înainta candidați din partea populației din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Și de ce nu s-a întâmplat?
Ion Leahu: „De atâta că nu este gata Transnistria pentru ca să participe activ, real în viața politică a „statului vecin”, cum se exprimă și Krasnoselski, și Ignatiev, și mulți, mulți alții.”
Europa Liberă: Deci Tiraspolul n-a admis acest lucru?
Ion Leahu: „Da, sigur că, sigur că! Dacă Tiraspolul era de acord, evident că socialiștii mergeau încolo, formau tot ce trebuie de format, înaintau de acolo persoane.
Mulți ani la rând n-a avut loc votarea anume din cauza comportamentului grosolan al reprezentanților Transnistriei...
Că ei precis că au persoane care, să spunem așa, se pronunță pentru colaborare, pentru relații cu dreapta Nistrului.”
***
Europa Liberă: În regiunea transnistreană, oamenii de rând par să nu fie foarte preocupați de lupta politică din dreapta Nistrului și de o eventuală participare la viitorul scrutin pentru Parlamentul de la Chişinău. Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat câțiva trecători, la Tiraspol și Bender, dacă vor merge să voteze și dacă cred că pot influența cumva lucrurile.
- Nu voi merge să votez, clar. Mi-e și greu să răspund al astfel de întrebări – pentru asta ar trebui mai întâi să mă documentez
- E inutil, eu oricum vor decide fără noi. E clar că relațiile trebuie să fie de prietenie.
- Eu cred că ar trebui de mers, pentru că problema trebuie într-un fel soluționată. Altfel nu avem cum. Pentru noi evident că recunoașterea ar fi mai bună, așa cred eu – e un lucru foarte-foarte greu de obținut, dar e posibil.
- Putin probabil să merg la aceste alegeri. Pentru că votul meu nu va decide nimic. Sunt oameni care ar vrea să trăim separat, sunt alții care vor să fim împreună. Sunt argumente și într-un sens, și în altul. La ei de exemplu acolo serviciile de întreținere sunt mai scumpe și acesta este un minus. Dar sunt mai multe oportunități pentru cei care fac afaceri - și acesta este un avantaj și cred că ei ar vrea să fim împreună.
- Eu voi răspunde scurt – în acest moment e mai avantajos să ai pașaport moldovenesc decât rusesc. Și în general eu sunt pentru reunificarea cu Moldova, de fapt.
***
Europa Liberă: Am stat de vorbă cu mai mulți analiști din regiunea transnistreană, pe care i-am întâlnit în cadrul programului Dialoguri transnistrene al Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chişinău. Grigori Volovoi, directorul postului de televiziune Dnestr TV de la Bender, spune că în regiunea transnistreană nu există un interes prea mare la nivelul oamenilor de rând de a participa la alegerile parlamentare din Republica Moldova.
Grigori Volovoi: „Dacă e să evaluăm la modul real situația din Transnistria legată de alegerile parlamentare din 24 februarie din Republica Moldova, pot spune că există mai multe puncte de vedere și acest lucru nu poate fi neglijat.
Primul punct de vedere este că pe noi asta nu ne interesează, noi suntem un stat independent, avem normele noastre constituționale, avem deputații noștri și așa mai departe, adică nu avem nevoie de așa ceva.
Există și un alt punct de vedere – că noi suntem cetățeni ai Republicii Moldova, locuim pe teritoriul Transnistriei și avem dreptul să participăm sau nu la alegerile pentru Parlamentul Moldovei.
Dacă e să observăm dinamica participării transnistrenilor la alegerile din Moldova, a celor care au cetățenia Moldovei și locuiesc în Transnistria, aceasta indică o creștere importantă – de la 4 mii de persoane la aproape 14 mii de persoane. Cred că și de această dată cifra va fi una și mai ridicată. Asta vorbește despre faptul că cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria vor să influențeze situația care se va crea în urma alegerilor. Și amintesc că legislativul este de facto principalul organ al puterii în Republica Moldova.
Cum este apreciat faptul că au fost acordate doar două mandate? Cum poate fi apreciat acest lucru, dacă el nu corespunde deloc celor declarate de politicienii moldoveni? În Transnistria sunt înregistrați și locuiesc în jur de 230-240-250 de mii de persoane – e ciudat că nu se știe numărul exact, având în vedere sistemul moldovenesc foarte strict de evidență. Și pentru o populație atât de mare trebuie să fie un cu totul alt număr de locuri în Parlament.
De ce Chişinăul a adoptat o astfel de decizie, putem doar presupune. Dar opinia mea este univocă – Parlamentul care pleacă se teme de influența unei mase mai mari de deputați din Transnistria care ar putea fi aleși de cetățenii moldoveni care locuiesc în stânga Nistrului, se teme că opinia acestora nu va putea fi controlată și că această opinie nu va coincide întotdeauna cu punctul de vedere al celor care guvernează astăzi la Chişinău.
În mare, eu cred că viitoarele alegeri vor fi împiedicate, vor fi piedici din partea mai multor structuri executive din Transnistria.
Parlamentul care pleacă se teme de influența unei mase mai mari de deputați din Transnistria...
Deși, până la urmă nu se știe cum vor evolua lucrurile, timpul va arăta. Următoarele o săptămână-două vor fi determinante în acest sens.”
Europa Liberă: Dumneavoastră vorbiți despre faptul că ar putea exista o opoziție din partea Tiraspolului. Dar Dodon se întâlnește des cu Vladimir Putin, s-a întâlnit și cu Vadim Krasnoselski și în mod evident mizează pe stările de spirit pro-ruse care caracterizează electoratul transnistrean…
Grigori Volovoi: „Pentru a înțelege situația din Transnistria trebuie să știți că la noi există un cu totul alt sistem al puterii. La noi sistemul are formă de ghețar. Ghețar – e atunci când avem președintele, în calitate de șef al puterii în Transnistria, există un legislativ, există putere judecătorească și așa mai departe.
Dar cei care cunosc toate nuanțele, știu că masivul cel mai mare care este ascuns sub apă sunt acele forțe care conduc de fapt și președintele, și legislativul, dar și puterea legislativă, după cum arată unele decizii ale acesteia. Iată de ce totul depinde nu de întâlnirile pe care le are Krasnoselski la Moscova, de ce garanții dă el acolo și ce i se spune la Kremlin. Totul depinde de fapt de ce vor spune oamenii care conduc la modul real Transnistria. Și îi am în vedere în primul rând pe oligarhi.”
Europa Liberă: Credeți că va exista vreun semnal din partea lor în acest sens?
Grigori Volovoi: „Judecând după agitația informațională care se observă deja și pe rețele de socializare, după atacurile împotriva celor care formulează opinii alternative, cred va fi, și va fi un semnal destul de serios. Din câte știu eu din sursele mele interne, se va depune efortul pentru a neutraliza pe cât se poate participarea cetățenilor moldoveni din Transnistria la aceste viitoare alegeri, adică pentru a face această participare cât mai mică.”
***
Europa Liberă: Am discutat felul în care se văd alegerile de pe malul drept al Nistrului în regiunea transnistreană și cu Igor Șornikov, fost adjunct al departamentului de externe din cadrul administrației transnistrene, în prezent director al Institutului de studii social-politice de la Tiraspol.
Igor Șornikov: „Autoritățile din regiunea transnistreană au declarat foarte clar că nu planifică să susțină în niciun fel desfășurarea de alegeri pe teritoriul Transnistriei. Așa că deschiderea a doua circumscripții electorale pentru Transnistria este percepută ca un amestec în treburile interne ale statului.
Numărul transnistrenilor care participă de obicei la aceste alegeri este unul destul de mic – recordul cred că a fost prezența la alegerile prezidențiale din 2016, când în jur de 17 mii de transnistreni au venit și au votat, majoritatea dintre ei pentru Igor Dodon. Și nu cred că se poate miza pe faptul că acum prezența va fi mai mare.
Și asta, în primul rând pentru că în Transnistria este o neîncredere tot mai mare față de toate forțele politice din Republica Moldova. În plus, o astfel de organizare a alegerilor, în care sistemul a fost schimbat pe unul mixt și au fost create aceste două circumscripții este percepută extrem de negativ.
Și este puțin probabil să se poată spune că oamenii care vor fi aleși în aceste circumscripții chiar reprezintă Transnistria. Sunt stări de spirit diferite, dar în marea ei majoritate populația îi percepe pe candidații care vor să ajungă în Parlamentul moldovenesc fie drept carieriști care doresc doar să-și obțină un loc călduț, fie ca pe oameni care vor pur și simplu să vândă ieftin interesele naționale.
Poate că este ușor exagerat, dar în mare parte percepția este cam asta. Așa că nu prea există încredere față de acești candidați, cel puțin deocamdată.
În plus, nici pe departe nu toți transnistrenii știu că pe 24 februarie vor fi alegeri și că au și ei posibilitatea de a-și exercita dreptul la vot. Pentru că pe teritoriul Transnistriei nu se face niciun fel de propagandă, niciun fel de agitație de niciun partid politic moldovenesc.
Iată de ce prezența cred că nu va fi una mare.
Nu toți transnistrenii știu că pe 24 februarie vor fi alegeri și că au și ei posibilitatea de a-și exercita dreptul la vot...
Din câte știu eu, pretendenți, doritori de a se înregistra în calitate de candidat în cele două circumscripții au fost mulți, vreo 12 persoane, dar au fost înregistrați în cursă doar câțiva. Deci, concurență va fi, dar nu va fi una mare.
Și mai este un moment. Vor fi deschise multe secții de votare, dar nu este clar cum va fi asigurată protecția împotriva falsificărilor anume la aceste secții. Este greu de imaginat acum cum se poate garanta asta. Cine va veni la aceste secții să voteze? Cum se va garanta că nu vor exista buletine ștampilate pregătite din timp care să fie aruncate în urne? Și în ce mod acești oameni pot pretinde că reprezintă interesele locuitorilor din Transnistria? Sunt întrebări care nu au răspunsuri. Iată de ce nu există în acest moment încredere în aceste alegeri și nu există încredere în candidații care vor fi aleși. Cel puțin deocamdată aceasta este situația.”
Europa Liberă: Igor Dodon spune des că este partener cu Rusia, se întâlnește des cu Vladimir Putin, cu Vadim Krasnoselski – se vede că pentru el această temă este importantă, el pune accent pe ea. Cel mai probabil, el mizează pe susținerea transnistrenilor în aceste alegeri…
Igor Șornikov: „Evident că transnistrenii nu locuiesc în vacuum, ei văd aceste întâlniri, ei aud retorica președintelui moldovean. Și având în vedere că în 2016 majoritatea au votat anume pentru Igor Dodon, evident că calculul Partidului Socialiștilor este îndreptățit. Cu cât mai mulți oameni vor veni la secții și vor vota la alegerile moldovenești, cu atât mai mari vor fi șansele ca anume Partidul Socialiștilor să ia mai multe voturi.
Doar că transnistrenii au deja experiența negativă din perioada în care la putere s-a aflat Partidul Comuniștilor. În Republica Moldova acest partid la fel a pledat o vreme sub lozinci pro-rusești pentru aderarea la Uniunea Rusia-Belarus, a promis să soluționeze chestiunea transnistreană în condițiile cele mai favorabile pentru Transnistria. Dar de fapt totul a fost invers – a urmat Memorandumul Kozak, apoi blocada Transnistriei și în general Partidul Comuniștilor a orientat Moldova nu către Est, ci din contra, în direcția integrării în Uniunea Europeană.
Și Partidul Socialiștilor a înlocuit Partidul Comuniștilor anume pentru că alegătorii s-au dezamăgit. Transnistrenii se uită la această situație și se întreabă: „Și care sunt de fapt garanțiile că același lucru nu se va întâmpla cu Partidul Socialiștilor dacă acesta va veni la putere”. Adică partidul poate veni la putere cu lozinci pro-rusești, după care să se producă o transformare, europenii sau americanii să găsească niște pârghii de influență și totul să se schimbe.
Iată de ce există o anumită apatie, în sensul că „Da, există un partid care proclamă un vector pro-rusesc, dar se poate oare avea încredere în el?”. Și aceasta este încă una dintre cauze pentru care nu se poate prognoza o prezență mare la vot.”
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.
