Aflat în vizită la Moscova, preşedintele Igor Dodon a anunţat pe pagina sa de pe o reţea de socializare că s-a întâlnit cu vicepremierul rus Dmitri Kozak, cu care a discutat inclusiv despre nişte „înţelegeri” pe care le-ar fi atins anterior cu administraţia transnistreană despre „libertatea” participării locuitorilor regiunii la apropiatul scrutin parlamentar. Ce ar fi putut avea în vedere Igor Dodon?
După prezindenţialele din 2016, când un număr-record de locuitori ai regiunii transnistrene participaseră la alegeri şi-l votaseră mai ales pe Igor Dodon, observatorii au suspectat că totul s-a întâmplat urmare a unei tocmeli, în particular între Igor Dodon şi liderul de atunci de la Tiraspol Evgheni Şevciuk, probabil agreată şi de Moscova.
Ar putea Igor Dodon pregăti terenul pentru o înţelegere similară acum? Igor Boţan, director al organizaţiei ADEPT din componenţa Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte, se declară convins că da.
„Dl Dodon vrea ca două circumscripţii pentru Transnistria să se transforme în două mandate ale socialiştilor”, spune el şi explică:
„Pentru ca cetăţenii R. Moldova domiciliaţi în Transnistria să treacă Nistrul şi să vină în secţiile de votare din dreapta Nistrului, ei trebuie organizaţi şi transportaţi. Cel care are instrumentul acesta de a-i transporta organizat la secţiile de votare, acela va câştiga aceste circumscripţii. Asta o poate face doar cineva care îi poate ruga pe cei de la Moscova să-i transmită un mesaj lui Krasnoselski, ca să le pună la dispoziţie autobuze, să le dea eventual pachete alimentare ca să vină organizat şi să asigure două mandate pentru dl. Dodon. Acelaşi lucru ar putea să-l facă şi democraţii, dacă s-ar înţelege cu „Sheriff”. Cum PD are un candidat doar în circumscripţia sudică şi nu are în cea nordică (reprezentând Transnistria - n.r.), s-ar putea să existe o înţelegere - o circumscripţie o ia Dodpon, alta - PD.”
Ceea ce i-a făcut pe mulţi să creadă în 2016 în complicitatea lui Şevciuk cu Dodon au fost imaginile surprinse de jurnalişti reprezentând microbuze transnistrene ce păreau să fi transportat în mod organizat locuitorii regiunii spre secţiile de votare din localităţile controlate de autorităţile constituţionale, dar şi cozile imense ce se formaseră în faţa urnelor în câteva secţii în care aceştia puteau să voteze. Ulterior, au venit cifrele: 17 mii de cetăţeni domiciliaţi în stânga Nistrului participaseră la scrutin, faţă de o medie generală de cel mult 7 mii în altele de până atunci.
Observatorii locali au remarcat şi o declaraţie a lui Şevciuk, lansată în momentul în care Dodon îşi disputa cu Maia Sandu întâietatea în turul doi, o declaraţie ce semăna foarte mult cu un îndemn la vot, după ce toate administraţiile de la Tiraspol de până atunci nu agreau participarea cetăţenilor regiunii în alegerile moldovene.
Nu se ştie exact în ce măsură Igor Dodon îşi poate datora victoria din 2016 participării masive a locuitorilor regiunii transnistrene la alegeri, dar că votul acestora l-a ajutat nu se prea pune la îndoială.
Analistul Ion Leahu, în trecut membru din partea Chişinăului în Comisia Unificată de Control, anticipează o situaţie similară în scrutinul actual:
„Exact acelaşi lucru, poate chiar aceleaşi persoane din localităţile respective vor participa la vot. Oricum, să apară vreun grup de iniţiativă care să organizeze ceva din proprie iniţiativă – aşa ceva nu o să fie. Până nu vor organiza cetăţenii autorităţile transnistrene pe banii Chişinăului nu o să se întâmple nimic. Singurul lucru care necesită înţelegere cu Kozak şi Krasnoselski e modul în care vor fi aduşi alegătorii la secţiile de votare. Problema e una – cine plăteşte. Pentru că oamenii din Transnistria nu vin pentru ochii cuiva, ei trebuie motivaţi. ”
Situaţia se vede nuanţat, însă, din regiunea estică, de exemplu de analistul de la Tiraspol Igor Şornikov, în trecut adjunct al şefei externelor transnistrene, Nina Ştanski.
Cum au fost împărțite circumscripțiile uninominale?
„Deschiderea a două circumscripţii separate este percepută în Transnistria în general ca un amestec în treburile interne ale regiunii. Apoi, contingentul de potenţiali votanţi nu e prea mare, pentru că numărul celor ce dispun de paşapoarte moldoveneşti nu e chiar înalt, prin urmare 17 mii de participanţi a fost un record. Dar eu nu aş miza acum pe o participare ca cea din 2016. Pentru că transnsnistrenii tratatează cu neîncredere forţele politice de la Chişinău, plus că noul sistem electoral este perceput extrem de negativ. Oamenii îi percep pe cei care vor să ajungă în parlamentul de la Chişinău ca pe nişlte carierişti sau ca pe nişte oameni care vor să vândă interesele Transnistriei.”
În fiecare din cele două circumscripţii uninominale deschise de autorităţile moldovene în regiunea estică, au fost înregistraţi oficial deocamdată în competiţia electorală câte doi candidaţi, doar că în una dintre ele un socialist şi un democrat, iar în cea de-a doua – un socialist şi un independent.
