Preşedintele Igor Dodon a creat o comisie pentru reformă constituțională. Procesul de modificare a Constituției poate dura de la șase luni până la un an și jumătate. Modificările sunt adoptate cu două treimi din voturile deputaților (67 din 101) sau prin referendum la nivel național, după avizul pozitiv al Curții Constituționale. Expertul în drept constituțional Alexandru Arseni critică decretul de săptămâna aceasta al președintelui Dodon, care a creat o comisie pentru o amplă reformă a constituției cu scopul eliminării contradicțiilor din legea supremă.
Alexandru Arseni: „Absolut nu accept nimic din ceea ce propune dl Dodon, pentru că, în fond, el urmărește un singur scop, spus prin vorbele ambasadorului Republicii Moldova de la Moscova că studiază profund practica constituțională a Rusiei, că aceste, chipurile, propuneri la prima vedere ele vor suferi modificări pe parcurs. Știind ce vrea dl Dodon în fond, deci toate aceste puncte care sunt motivația la care face referință dl președinte, care n-a citit actuala Constituție, el idee nu are ce înseamnă Constituție ca Lege Supremă a voinței poporului suveran, ce înseamnă exercitarea puterii de stat în baza principiului separării puterii în stat, asta este esența.”
Europa Liberă: Blocaje constituționale au fost sesizate inclusiv în perioada 2014-2020 și în relațiile președinte - guvern - parlament.
Alexandru Arseni: „Care?”
Europa Liberă: Traseismul politic, inițiativele privind reducerea numărului de deputați, problemele de securitate națională...
Alexandru Arseni: „De securitatea națională răspunde parlamentul, este art. 66, deci nu blocaje, nu-și îndeplinesc atribuțiile deputații. Art. 2 alin. 1 din Constituție spune că suveranitatea națională, adică puterea politică aparține poporului, care o exercită ori în mod direct, la alegeri, este o variantă, prin referendum și să nu uităm, prin resurecție, răsturnare de guvern atunci când este opresor și prin organele reprezentative.
Poporul nu-și înstrăinează dreptul său suveran, dar încredințează deputaților prin mandat exercițiul, art. 60 alin. 1 din Constituție spune foarte clar că parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă, iar art. 66 îi atribuie funcțiile și competențele parlamentului. Au citit deputații art. 66, așa, pe apucate?”
Europa Liberă: Dar trecerea unui deputat dintr-un partid în altul, dintr-o fracțiune în alta?
Problema e că partidele actuale nu sunt partide, dar părți, grupuri de interese, găști...
Alexandru Arseni: „Trecerea unui deputat nu-i problemă constituțională. Este vorba că democrațiile au stabilit în Constituție că mandatul este reprezentativ, nu imperativ. Alta-i problema că partidele actuale nu sunt partide, dar părți, grupuri de interese, găști, subtegida. Partidul presupune că el este rezultatul mișcării unei părți din societate pentru a dezvolta societatea în ansamblu. Iată ce înseamnă partid. Că a plecat dintr-un partid în altul, nu-i treaba nimănui. Asta-i voința lui! E vorba de mandatul reprezentativ, deci înseamnă că acest partid care a obținut mandatul prin listele de partid și mandatul, cum a fost sistemul nu mixt, dar banditesc, fiindcă sistemul mixt presupune cu totul altceva.”
Europa Liberă: Dl Arseni, dar cetățenii au fost întrebați și referitor la reducerea numărului de deputați în legislativ și marea majoritate au zis că ar trebui să fie redus numărul lor?
Alexandru Arseni: „Eu cunosc acest răspuns, dar vreau să vorbesc eu personal cu oamenii cei care au votat. Ei au înțeles în genere ce au votat? Ce înseamnă micșorarea numărului de deputați, cu ce asta e motivat? Dacă parlamentul este organul reprezentativ, el trebuie să reprezinte opiniile publice ale cetățenilor, ale contribuabililor în raport cu propria lor dezvoltare pe viitor. S-a lucrat să se explice această esență, că aici e esența reprezentativității? Scopul că ei vor mai puțini este clar, pentru că Dodon gândește că dacă au să fie mai puțini, toți vor fi socialiști. Se micșorează deci masa reprezentativității, este îngustată și așa o democrație călcată în picioare, nu că ea nu este prevăzută în Constituție, ea este încălcată.
Curtea Constituțională nu tot timpul își face treaba, procurorul general nu tot timpul reacționează, deputații nu tot timpul știu să motiveze foarte clar sesizările și să asculte, că numai parlamentul are funcții pe care nu le au alte instituții.”
Europa Liberă: Apropo, Igor Dodon așa și spune: este nevoie să fie stipulate concret atribuțiile și statutul Curții Constituționale și al Consiliului Superior al Magistraturii.
Alexandru Arseni: „Dar de ce le pune laolaltă, că Consiliului Superior al Magistraturii cu Curtea Constituțională n-are nicio treabă? Acestea sunt două instituții aparte. Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională, se supune Constituției și nu este subordonată niciunei autorități.”
Europa Liberă: Atribuțiile acestei Înalte Curți trebuie să fie revăzute?
Alexandru Arseni: „Atribuțiile sunt atât de clare, atât de bine stipulate în Constituție, că ele trebuie exercitate. Or, cei care pun în mișcare Curtea Constituțională sunt subiecții enumerați în Legea cu privire la Curtea Constituțională. Deci am spus, orice sesizare trebuie să fie motivată.
Problema e cum sunt selectați judecătorii la Curtea Constituțională, criteriile; nu este problema de Constituție...
Să luăm Partidul Democrat cu acțiunile sale din 8 iunie – 14 iunie 2019. Au fost absolut contrare Constituției. A pus vreun deputat, vreun parlamentar problema de neconstituționalitate a partidului în Curtea Constituțională? Nici azi n-au pus. Deci nu te duci în parlament să înveți alfabetul, dar te duci să faci treabă. Asta este! Problema este cum sunt selectați judecătorii la Curtea Constituțională, criteriile, iarăși nu este problema de Constituție, este problema acelor organe care sunt abilitate să selecteze și să numească în funcție judecători la Curtea Constituțională, criteriile sunt absolut clare în Constituție, dar predomină interesul de partid.
Iar Consiliului Superior al Magistraturii este organul autoadministrării judecătorești, sunt două organe de administrare a puterii judecătorești. Consiliul Superior al Magistraturii nu vine în parlament și spune: schimbați regulamentul parlamentului și o să faceți așa. Deci este o neînțelegere, o confundare și o ascundere după incompetență că aceea nu-i văzut, dar ceea ce ține de dl președinte, el calcă prin străchini de dimineață până în seară. Acesta este dansul lui preferat.”
Europa Liberă: Nevoia de a introduce în Legea Fundamentală a țării prevederi privind politica externă echilibrată?
Alexandru Arseni: „Dar poate să-mi spună dl Dodon ce înseamnă asta – politică externă echilibrată? Înseamnă că prin asta el recunoaște că politica pe care o duce Ministerul de Externe - dar așa și este -, precum și guvernul, și el este absolut dezechilibrată, este totalmente împotriva intereselor poporului? Constituția în art. 66. Funcțiile parlamentului: funcția legislativă de a adopta legi, funcția de control a tuturor organelor statului, inclusiv a șefului de stat și funcția de conducere în politica externă și internă. Și e clar, eu aici sunt de acord în sensul că Partidul Socialiștilor, toți deputații din parlament să nu se supere, idee nu au ce înseamnă politica externă, cu excepția îndeplinirii mârșăveniilor primite de la Moscova. Asta nu-i politică!”
Europa Liberă: O altă dificultate la care se referă Igor Dodon ar fi inițiativele obștești privind oportunitatea omiterii din Constituție a stipulărilor care prevăd posibilitatea lichidării statului prin intermediul referendumului.
Alexandru Arseni: „Dar unde d-lui a citit lucrul acesta - „lichidarea statului prin intermediul referendumului”? Astea deja sunt aberații. Voința poporului, tovarășe Dodon și echipa dumitale, nu este condiționată de nimeni decât de bunul Dumnezeu și de voința Lui. Dacă poporul Republicii Moldova va decide că soarta lui va fi mai bună, mai dezvoltată în integrarea - și noi vorbim deja cu text deschis! -, reîntregirea noastră națională și teritorială îi „do Fenki” ideile și concepțiile lui Dodon și ale lui Arseni, și ale lui Trump ș.a.m.d. Aceasta denotă faptul că aceste persoane doresc doar atât: să-și mențină puterea, să-și acopere fărădelegile, furturile prin prevederi pe care caută să le legifereze. Iată care este scopul final.”
Europa Liberă: Pentru că Dvs. în 2010 ați făcut parte din acel grup care a vrut să prezinte un proiect de reformă constituțională...
Alexandru Arseni: „Comisia constituțională... noi l-am prezentat...”
Europa Liberă: Rămâneți la ideea că acel proiect ar putea să fie readus în actualitate?
Alexandru Arseni: „Absolut! Pentru că el prevede toate ajustările și înlăturările acelor neajunsuri, inclusiv...”
Europa Liberă: Dar există neajunsuri?
Alexandru Arseni: „Există. Să vorbim și art. 13, și art. 2, nu-i dezvoltat...”
Europa Liberă: Art. 13 care vorbește despre statutul limbii?
Alexandru Arseni: „Da, da, el acum este absolut pus în statut juridic prin Declarația de Independență, pentru că Declarația de Independență a fost votată de către deputați prin vot uninominal, dar ea a fost citită în fața delegaților la Marea Adunare Națională și au votat-o, deci i-au dat putere legitimă, ultima voință a poporului și a fost legitimat și Imnul „Deșteaptă-te, române!”. Iată care-i problema.”
Europa Liberă: Ce soartă poate să aibă această intenție?
Michiduță îi altfel îmbrăcat. Varianta finală o să fie de prelungit termenul mandatului președintelui de la 4 la 7 ani...
Alexandru Arseni: „Noi o să lămurim la cetățeni că acesta este un joc, niciun fel de intenție serioasă, că acestea sunt ca drumurile în iad pavate cu bune intenții, Michiduță îi altfel îmbrăcat. Varianta finală o să fie de prelungit termenul mandatului președintelui de la 4 la 7 ani, ca președintele să poată numi și el un judecător la Curtea Constituțională. N-are nicio treabă! Este principiul separării puterilor în stat: puterea legislativă, executivă, judecătorească, s-au adus argumente foarte clare: să fie 9 judecători numiți pe un mandat de 9 ani – 3, 3, 3. Și s-a terminat discuția!”
Europa Liberă: Judecători la Curtea Constituțională?
Alexandru Arseni: „Da, la Curtea Constituțională. Acest lucru este prevăzut în proiectul acela la care am lucrat vreo 3 luni de zile și am adus un grup de juriști, a fost delegat în Germania timp de o săptămână și la fața locului au cizelat, cu perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, articol special. Iată acest lucru este în vigoare și nu trebuie de inventat bicicleta a doua oară.”
