Săptămâna viitoare este una importantă pentru R. Moldova și pentru ceea ce se va întâmpla mai departe – după ce Curtea Constituțională va decide asupra solicitării socialiștilor care au spus că decretul desemnării repetate a Nataliei Gavriliță pentru funcția de premier ar fi neconstituțional și l-au adus în fața Curții Constituționale. Instanța a anunțat că va pronunța decizia marți, pe 23 februarie. O discuție despre îndatoririle președintelui în R. Moldova cu expertul în chestiuni constituționale, Alexandru Arseni.
Europa Liberă: Să vorbim astăzi despre împuternicirile pe care le are președintele în Republica Moldova. De la constituționaliști aud că de 10 ani împuternicirile ar fi rămas aceleași.
Alexandru Arseni: „Împuternicirile președintelui rezultă din funcționarea instituțiilor de stat în baza principiului separării puterilor, ceea ce coincide cu regimul politic. Noi avem regim politic semi-prezidențial. În ce constă el?”
Europa Liberă: De atâta că președintele a fost ales prin vot direct?
Alexandru Arseni: „Așa! În primul rând, că puterea executivă este bicefală, la prezidențială e monocefală, detașată în două instituții distincte: șef de stat, ca instituție unipersonală, și guvernul, pilonul principal al puterii executive, în frunte cu primul-ministru. Legitimitatea atât a șefului de stat, cât și a parlamentului, din punct de vedere legal, este egală, pentru că ea rezidă în voința poporului exprimată prin puterea de stat.”
Europa Liberă: Regimul semi-prezidențial și forma de guvernare parlamentară deosebesc aceste două puteri?
Alexandru Arseni: „Sunt două instituții și două sintagme. Forma de guvernământ astăzi semnifică doar următorul lucru: modalitatea de desemnare a șefului de stat și raportul lui cu parlamentul, ca să lămurim.”
Europa Liberă: Deci, atâta timp cât președintele era ales în parlament cu votul deputaților, era una?
Alexandru Arseni: „Da, atunci eram în prezența regimului politic parlamentar.”
Europa Liberă: Care sunt astăzi împuternicirile președintelui?
Alexandru Arseni: „Șeful statului are, în primul rând, funcții. În Constituție, în mod special în art. 77, alin. 2, sunt stipulate două funcții: reprezintă statul ca subiect unitar de drept și constituțional, și internațional. Și a doua funcție: este garantul suveranității naționale și integrității teritoriale a statului. Este și a treia funcție și aici...”
Europa Liberă: Se zice că președintele ar trebui să fie un mediator între puteri.
Alexandru Arseni: „Acuși o să vă răspund. Dvs. ați și spus-o „mediator”, care rezultă din analiza normelor constituționale. Mediator... Președintele, înainte de a desemna candidatul la funcția de prim-ministru al guvernului, ce face? Consultă fracțiunile. Iaca, medierea. Înainte de a dizolva parlamentul, ce face? Consultă fracțiunile. Are acest Consiliu Superior de Securitate, a analizat situația, a făcut o concluzie și nu rămâne cu această concluzie, dar vine în parlament, ceea ce prevede Constituția, și-i spune parlamentului că șeful statului are dreptul de a adresa mesaje de interes național, dar președintele are atribuții. Și iată aceste atribuții: ca reprezentant al statului, el duce tratative cu guvernele și șefii statelor, reprezintă statul în raporturile Republicii Moldova ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Pe plan extern...
Alexandru Arseni: „Pe plan extern, corect Dvs. ați observat. Și este garantul suveranității naționale și suveranității de stat, are atribuții pentru apărare, este comandatul suprem al forțelor armate, este o prevedere, securitatea națională, iată aici venim la turta noastră. Conform art. 96, alin. 1, guvernul exercită puterea externă și internă și conducerea administrativă. Parlamentul a adoptat legea și atât. Cine o pune în aplicare? Executivul.
[Șeful statului] își asumă toată răspunderea pentru desemnare...
Desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru este atribuită doar șefului statului, este o competență exclusivă. De aceea, șeful statului este obligat, în primul rând, să consulte fracțiunile, art. 98, alin. 1, îi spus fracțiunile, deci toate. El îi obligat. După consultare, desemnează un candidat, adică în procesul acestor consultări fracțiunile spun: noi vedem așa o candidatură, șeful statului (noi vorbim de instituție) va decide. El își asumă toată răspunderea pentru desemnare, nu-i pur și simplu un decret oarecare, dar trebuie să verifice cui îi încredințăm exercitarea politicii interne și externe și conducerea administrării. Deci, trebuie să fie o persoană integră, competentă și nevulnerabilă, neșantajabilă. Este o răspundere, fiindcă se poate și așa întâmpla, teoretic: „Voi vreți, na-vă!”. Și peste jumătate de an republica este distrusă. Cine poartă răspunderea?”
Europa Liberă: Președinția...
Alexandru Arseni: „Președintele Republicii Moldova! O să zică: „Păi, voi ați numit!” - „Da, dar e competența dumitale, dle președinte”. Adică, interesul politic al fracțiunilor, fracțiunile parlamentare pot diviza, dar răspunderea o poartă plenar șeful statului.”
Europa Liberă: Decizia Curții Constituționale nu se discută, ea se execută.
Alexandru Arseni: „Da, nu se discută.”
Europa Liberă: Dar să analizăm ambele scenarii. Ce se va întâmpla după ce Curtea anunță pe 23 februarie verdictul? Ce se va întâmpla într-un caz și în altul?
Alexandru Arseni: „Verdictul poate să aibă două consecințe. Una: că decretul privind desemnarea candidaturii la funcția de prim-ministru a dnei Natalia Gavriliță este constituțional. Și atunci, dna Gavriliță solicită parlamentului învestirea și prezintă în parlament programul și lista. Vor apărea întrebări - va răspunde, va prezenta fiecare candidat... Asta deja-i procedură.”
Europa Liberă: În cazul scenariului 2?
Alexandru Arseni: „Și dacă Curtea Constituțională declară decretul neconstituțional, ea trebuie să motiveze care au fost pricinile, care norme constituționale au fost încălcate de către șeful statului la desemnare. Aceasta înseamnă că șeful statului rămâne în același exercițiu al atribuțiilor, al funcției de garant al suveranității de stat și naționale, va ține cont de acele omisiuni pe care le-a comis în cazul desemnării a doua oară și va trece la procedura stabilită de art. 98, la consultarea fracțiunilor și din nou la desemnarea unui candidat. Și iarăși, asta deloc nu înseamnă că dumneaei și a treia oară nu poate propune aceeași candidatură. E la discreția președintei, pentru că ea poartă răspundere.
Puteți să spuneți că asta poate să fie încăpățânare, aici deja sunt chestiuni care reprezintă raportul dintre parlament, care are aceeași legitimitate, dar parlamentul doar numai prin vot, că șeful statului odată desemnat, el și-a încheiat, el nu dă garanții că decretul de desemnare a Dvs. în calitate de candidat la funcția de prim-ministru încununează, s-a terminat a lui, dar parlamentul odată învestind guvernul îi acordă moțiune de cenzură, de vot de neîncredere și l-a demis și s-a terminat discuția. Gata! Adică, deja pârghiile de influență și de acțiune rămân în mâinile parlamentului.”
Europa Liberă: Care va fi soarta celor 54 de semnături puse de deputații care o înaintează la funcția de premier pe dna Mariana Durleșteanu?
Această listă de 54 de semnături nu are nici un suport juridic, pentru că art. 98 spune fracțiuni, dar nu listă de semnături...
Alexandru Arseni: „Pot să vă răspundă doar acei care le-au colectat. Să se uite la acele semnături atent, să facă ce vor, pentru că această listă de 54 de semnături nu are nici un suport juridic, nici un temei constituțional și nici o acoperire normativă. Nu are suport juridic această listă de semnături, pentru că art. 98 spune fracțiuni, dar nu listă de semnături. Asta este o invenție pentru a se menține la putere.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. lăsați să se înțeleagă că mai întâi trebuie să fie creată o majoritate parlamentară formalizată?
Alexandru Arseni: „Așa! Și ce înțelegeți Dvs. prin majoritate parlamentară formalizată?”
Europa Liberă: Se face o coaliție între două-trei fracțiuni care întrunește numărul de voturi 50+1.
Alexandru Arseni: „Așa, nota „10” la dreptul constituțional! Art. 64 din Constituția Republicii Moldova, în alin. 1, stipulează că: „Structura, organizarea și funcționarea parlamentului este reglementată prin regulament”. Și avem regulamentul parlamentului, adoptat în 4 aprilie 1996 prin lege organică, cu modificările de rigoare, dar rămâne și spune în art. 4: „Pentru organizarea și funcționarea parlamentului se constituie fracțiuni parlamentare în baza listelor concurenților electorali care au trecut pragul”. Deci, fracțiunile parlamentare sunt structuri juridico-politice; juridice, pentru că sunt reglementate și acțiunile lor au consecințe politice, că sunt formate în baza listelor electorale. Ce înseamnă majoritatea parlamentară? Curtea Constituțională în 2020 a gândit că deputații mai citesc câte ceva. Noi, actualmente, în Parlamentul Republicii Moldova majoritatea parlamentară constituțională nu avem. Sunt fracțiuni care au fost declarate la început, dacă țineți minte...”
Europa Liberă: În 2019, dar între timp s-a modificat mult structura actualului parlament.
Alexandru Arseni: „Iată acelea-s din 2019. Pe parcurs se poate modifica, dar fracțiunea rămâne înregistrată de atunci.”
Europa Liberă: Dar, între timp, unii au părăsit fracțiunea, s-au adunat și au făcut grupuri în parlament.
Alexandru Arseni: „Acuși ne lămurim. Noi vorbim de fracțiuni.”
Europa Liberă: Aici am înțeles.
Alexandru Arseni: „Și mai departe, cineva poate părăsi fracțiunea, avem deputați care au trecut pe circumscripții uninominale, pot adera la o fracțiune sau alta sau tot în timp de 10 zile, ei, dacă sunt mai mulți de cinci, pot forma propria fracțiune. Asta-i la discreția lor, nimeni nu-i obligă, dar dacă s-au rupt de la fracțiune și nu s-au aliniat la niciuna, deja asta nu-i structură. Dacă nu respectăm, această structură nu are legitimitate. Cei care s-au rupt de la fracțiune, de la PD, și nu au format grupul parlamentar, asta să fiți sănătoși, nu este structură juridico-politică a parlamentului.”
Europa Liberă: Dar dl Candu are fracțiune?
Alexandru Arseni: „Nu are, pentru că nu a format-o în conformitate cu prevederile regulamentului.”
Europa Liberă: Dl Sârbu are fracțiune?
Alexandru Arseni: „Tot nu are! Vă spun, noi suntem pe câmpul exercitării puterii de stat ori statul de drept și democratic îi preeminența dreptului, orice structură trebuie să rezide din normele constituționale.”
Europa Liberă: Și Curtea Constituțională trebuie să ia în calcul toate aceste aspecte?
Alexandru Arseni: „Sigur că da. Deci, Curtea Constituțională, noi observăm că deja când se pronunță asupra unei sesizări examinează nu în funcție de caz, dar interpretează norma constituțională de aplicare a ei și prin această interpretare a normei nu poate să-i lege mâinile șefului statului, care are un drept discreționar, e la discreția lui, el aplică legea și el poartă răspunderea. Avem structuri juridico-politice prevăzute de regulament și de Constituție, iar prioritate are Constituția. Grupurile parlamentare sunt denumiri care de la caz la caz, care nu au dreptul să adopte decizii care au efect juridic în parlament și în activitatea parlamentului.”
Europa Liberă: Unii deputați au încercat să-i arate din deget președintelui, spunând că, dacă nu va ține cont de deciziile care se iau în parlament, ar putea să se ajungă la impeachment. În ce condiții totuși poate să fie sancționat președintele?
Alexandru Arseni: „Vedeți, ați utilizat două noțiuni juridice. Impeachment-ul înseamnă punerea sub acuzare penală, în cazul în care șeful statului a săvârșit crime prevăzute de Codul Penal, punerea sub acuzare și această punere sub acuzare se face de către procurorul general, iar suspendarea din funcție îi altă situație juridică și îi altă răspundere, asta deja e o răspundere politică.”
Europa Liberă: Și suspendarea vine din partea parlamentului!?
Alexandru Arseni: „Inițiativa aparține deputaților, o treime din deputați, pentru încălcarea prevederilor constituționale și se adoptă suspendarea cu votul a cel puțin două treimi. Și dacă se acumulează, se organizează referendum, și dacă referendumul susține suspendarea, atunci președintele este demis.”
Europa Liberă: Dar la referendum trebuie să participe numărul de alegători care au votat-o?
Alexandru Arseni: „Așa, nu mai puțini decât au votat pro, adică iată în ce constă separarea și echilibrul puterilor în regimul politic semi-prezidențial, au frâne reciproce, deci au pârghii de influență, de aceea președintele republicii, șeful statului nu a încălcat prevederile constituționale.”
Europa Liberă: Asta trebuie să ne spună Curtea Constituțională pe 23 februarie.
Alexandru Arseni: „Curtea, pentru că interpretările... Da, așteptăm. Păi, Dvs. ați spus că noi ipotetic discutăm.”
Europa Liberă: Cazul A, cazul B și ce se întâmplă?
Alexandru Arseni: „Da, că noi nu înlocuim, nu avem niciun drept.”
Europa Liberă: Absolut!
Alexandru Arseni: „Dar hotărârile Curții Constituționale nu modifică articolul constituțional, îl dezvoltă; nu-l îngustează, dar îl lărgesc, pentru că dreptul șefului statului de a desemna un candidat la funcția de prim-ministru este discreționar.”
