Motivul ar fi că șeful statului este ales prin vot direct și nu de către parlament. Această opinie a fost formulată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în contextul sesizării deputaților socialiști prin care a fost contestat decretul Maiei Sandu de înaintare repetată a Nataliei Gavrilița în funcția de șefă a executivului. Directorul executiv adjunct la IPRE Iulian Rusu explică de ce au expediat CC această opinie numită Amicus Curiae.
Iulian Rusu: „Noi am analizat, în primul rând, o multitudine de prevederi constituționale. Evident că norma directă este articolul 98, alineatul 1, care spune că, după organizarea acestor consultări cu fracțiunile parlamentare, președintele desemnează candidatul. Dar am analizat și alte prevederi: articolul 1, în statul de drept, articolul 6, separația puterilor, articolul 60-77, care vorbesc despre parlament și președinție și care este esența acestor două autorități constituționale. Dar și alte prevederi, precum articolul 85, care prevede sancțiunea pentru dizolvarea parlamentului, și articolul 89, care prevede și posibilitatea de sancționare a președintelui, atunci când este încălcată Constituția.
Concluzia la care am ajuns noi este că învestitura guvernului, în toată construcția constituțională, este foarte diferită, în calitate de procedură, de toate procedurile care sunt prevăzute în Constituție. Și în acest exercițiu sunt doi actori care au același nivel de responsabilitate. Noi o numim procedură de codecizie sau decizie comună, prin consens. În cazul în care noi nu avem această sarcină, la fel de complicată pentru ambele autorități constituționale, noi nu am fi avut termen de trei luni, cel puțin două încercări, 45 de zile de la prima încercare eșuată, 15 zile pentru candidat, ca să-și programul și garnitura. Și toate aceste reglementări sunt prezentate de Constituție, pentru a asigura că procesul de decizie comună între cele două autorități constituționale se materializează. Însă aceeași normă constituțională, de fapt, setează o obligație destul de complicată pentru ambele autorități, să ajungă la acest consens. Spre deosebire de acest pachet de norme sau întreaga procedură de învestitură a guvernului. Alte norme constituționale sunt mult mai simple.”
Europa Liberă: Dvs. vorbiți de consens în baza buchiei și spiritului legii, a Constituției. Pe de altă parte, unii analizează și declarațiile pe care le-au făcut cele două entități. Maia Sandu, încă la prima tentativă de a o numi pe Natalia Gavriliță candidat pentru funcția de premier, a spus că pentru ea contează declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Formațiunea din care a făcut parte dna Sandu, PAS, sprijină acest demers al șefei statului. Iar între timp s-a format o majoritate tehnică, așa cum spun cei care și-au pus semnăturile, 54 de semnături. Experții în drept constituțional spun că 54 de voturi încă nu înseamnă o majoritate parlamentară. Cu cine să discute Maia Sandu? Cu majoritatea parlamentară, cu fiecare fracțiune, cu cine trebuie să discute ca să găsească consens, compromis?
Construcția constituțională era diferită decât ceea ce avem la moment
Iulian Rusu: „În primul rând, trebuie să separăm foarte clar declarațiile politice de structura normei constituționale. Când am venit cu această opinie către Înalta Curte, noi, evident, ne-am distanțat de conjunctura politică care există la moment. Pentru noi este important ca Constituția să fie citită în întâietatea ei și să nu fie privit acest exercițiu de semnare ca un exercițiu separat, nu, el face parte dintr-un exercițiu mult mai complex, care se numește învestitura guvernului. Dvs. ați întrebat cu cine să se consulte președintele. Cu toate fracțiunile parlamentare, asta prevede articolul 98, alineatul 1, din Constituție. Și apropo, e o normă foarte clară. Nu are niciun fel de limitări, spre deosebire de alte norme. Iată, spre exemplu, articolul 93 din Constituție spune că legile pot fi întoarse o singură dată de președinte și dacă parlamentul își păstrează poziția, atunci președintele promulgă legea. E clar că aici avem o limitare foarte bine stabilită. Sau un alt articol, 116, care ține de numirea judecătorilor, e spus că se face în condițiile legii. Deci, Constituția oferă spațiu pentru ca parlamentul să adopte legea organică și să explice procedura care va fi urmată pentru a numi judecătorii în funcție, ceea ce este iarăși o limitare. Pe când articolul 98, alineatul 1, este foarte direct și clar. Întrebarea noastră, atunci când am început a cerceta acest exercițiu, care au fost motivele care au stat la baza interpretărilor oferite de Înalta Curte în decembrie, 2015, și, ulterior, preluate prin hotărârea din 2020. Și înțelegerea noastră este că, la acel moment, construcția constituțională era diferită decât ceea ce avem la moment.”
Europa Liberă: Adică, între timp, șeful statului a fost ales prin vot direct.
Iulian Rusu: „Da, acesta este unul dintre efectele revenirii la norma constituțională, în mare parte, care a existat înainte de anul 2000. Deci, toată reforma constituțională din 2000 s-a ciocnit, în baza aceleiași hotărâri a Curții Constituționale din 2016, de nulitate, dat fiind că procedura nu a fost respectată. Și asta e important, pentru că nu poți să faci modificări la legea constituțională în a doua lectură fără ca să primești avizul, obligatoriu pozitiv, al Curții Constituționale, ceea ce nu a fost făcut. Fapt care a generat probleme serioase de blocaj constituțional, dacă vă aduceți aminte, începând cu anul 2009, atunci când nu am putut să alegem președintele, fiindcă era setată limita asta de 3/5 din numărul total de deputați. Păi, iată, dacă analizăm foarte atent stenograma parlamentului, anume aceste modificări au fost operate în a doua lectură.”
Europa Liberă: Vorbiți despre nevoia dialogului între președinție și parlament. Până a se consuma prima tentativă de învestire a guvernului, Maia Sandu a discutat cu fracțiunile și ea a spus că toți actorii, adică toate fracțiunile, ar fi declarat că sunt pentru alegeri parlamentare anticipate.
Iulian Rusu: „Iarăși, este o declarație politică și trebuie să separăm conjunctura noastră actuală de norma constituțională. Articolul 98, alineatul 1, din Constituție zice că trebuie să fie organizate aceste consultări cu fracțiunile parlamentare. Dar nu trebuie să privim articolul 98, alineatul 1 din Constituție separat de restul. Uitați-vă ce consecințe poate să genereze încăpățânarea sau neatingerea unui consens. Articolul 85 vorbește despre dizolvarea parlamentului, dacă aceste două încercări, cel puțin, în termen de trei luni sau 45 de zile de la prima tentativă eșuează. Sau sunt alte consecințe. Dacă, să zicem, președintele insistă pe o anumită candidatură și parlamentul, sub sancțiunea de dizolvare, aprobă până la urmă cabinetul de miniștri, există o serie de instrumente pe care le are la dispoziție parlamentul: moțiunea de cenzură, moțiunea simplă de cenzură, neadoptarea legilor pe care le promovează guvernul.”
Europa Liberă: Atunci guvernul își poate asuma răspunderea.
În cazul unui guvern care nu are suport politic stabil, asumarea de răspundere este și un risc pentru ca să treacă moțiunea de cenzură
Iulian Rusu: „Da, doar că asumarea răspunderii în baza articolului 106 cu indicele 1, tot se petrece în circumstanțe foarte-foarte strânse și, de fapt, în cazul unui guvern care nu are suport politic stabil, asumarea de răspundere este și un risc pentru ca să treacă moțiunea de cenzură. Dar eu vorbeam de contextul general, de norma constituțională, că, atât parlamentul, cât și președintele sunt sub sancțiunea unor consecințe. Pentru președinte este o problemă când promovează un guvern asupra căruia se vortează moțiune de cenzură și este și o chestiune și de imagine pentru parlament, este o sancțiune legată de dizolvare. Deci, sub presiunea acestor două sancțiuni, aceste două autorități sunt puse în fața faptului împlinit că ei trebuie să ajungă la un consens. Și consensul, în cazul dat, nu se mai bazează pe interese politice. Consensul trebuie să se bazeze pe interesul cetățeanului. Or, atunci, noi, în procesul de consultări, discutăm despre program, care o să fie prioritățile, în ce direcție mergem, ce o să facem întâi de toate în următorii ani. Și în felul acesta mecanismul de balanță și verificări reciproce, care este prevăzut în articolul 6 din Constituție, își face lucrul.”
Europa Liberă: Dvs. insistați că totuși cei doi actori, președinția și parlamentul, trebuie să poarte negocieri, să ajungă la un compromis, pe de altă parte, cel mai probabil, acum ambii așteaptă verdictul Curții Constituționale, care ar trebui să fie anunțat marți, săptămâna viitoare.
Iulian Rusu: „La 23 februarie.”
Europa Liberă: În componența Înaltei Curți lipsește un magistrat, după decesul unui judecător. Îi va fi greu și Curții să pronunțe acest verdict sau cum credeți Dvs.?
Iulian Rusu: „În baza Codului jurisdicției constituționale, Curtea își poate revedea propriile decizii, propria jurisprudență, atunci când există votul majorității judecătorilor. În cazul dat, ar însemna, cel puțin, patru. Tot Codul jurisdicției constituționale zice că în momentul în care există paritate de voturi (n-o să fie cazul nostru, dar s-ar putea întâmpla, dacă un judecător are o opinie separată, ar fi paritate de voturi, de doi la doi), în cazul dat, sesizarea care a stat la baza acestei adresări a Curții și răspunsul că nu va suspenda decretul președintelui, de fapt, nu trece. Sesizarea e respinsă pe motiv că nu a întrunit numărul necesar de voturi, iar decretul președintelui rămâne în continuare constituțional, pentru că toate normele emise au prezumția constituționalității. Vorbim despre normele adoptate de parlament, de președinte și de guvern.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. rămâneți la părerea că trebuie să se poarte dialog între președinte și fracțiunile parlamentare?
Iulian Rusu: „Consensul, de fapt, este ingredientul esențial pentru dezvoltarea noastră ca societate. Deci, noi lăsăm într-o parte interesele politice și ne concentrăm pe ceea ce este cel mai important de făcut în următoarea perioadă. Mai ales că țara noastră chiar are nevoie acuma de atenție, pe priorități și acțiuni imediate.”
Europa Liberă: Dar Maia Sandu discută cu un parlament nereprezentativ?
Iulian Rusu: „Aspectul de reprezentativitate e cu totul altă întrebare. Tot Constituția R. Moldova vorbește despre prezumția de nevinovăție și aici, evident, acest principiu este esențial în cadrul unui proces penal. Deci, persoana se consideră nevinovată până când nu este demonstrat contrariul.”
Europa Liberă: Parlamentul este reprezentativ?
Iulian Rusu: „Parlamentul, din păcate, a fost supus unui exercițiu de ciopârțire și re-ciopârțire. Din 2019 și până în prezent noi am văzut foarte multe schimbări și foarte multe majorități sau minorități. Or, aceasta, cel puțin, ridică semne de întrebare legate de cât de solidă este compoziția ingredientelor din parlament. Schimbările astea dintr-o parte în alta, evident, pentru cetățeanul simplu, ridică și anumite suspiciuni. Din ce cauză se întâmplă acest lucru? Simpla argumentare că eu nu mă regăsesc deja în acest proiect politic și merg în altă parte ca să fac multe lucruri bune sau să fac altceva, iarăși, fără o fundamentare nemijlocită, e greu de crezut.
Reprezentativitatea a mai fost pusă în dezbatere și în anii trecuți în contextul sistemului nostru electoral. Plus la toate, mai sunt două elemente. Atunci când noi avem autorități care trebuie să asigure ordinea de drept, precum și autorități constituționale care trebuie să se ocupe de urmărirea penală, sunt suspectate de, cel puțin, lipsă de eficiență, normal că în cazul dat noi ne punem întrebări: ce se petrece mai departe? Dar, iarăși, subiectul respectiv eu l-aș privi separat de exercițiul nostru constituțional, pentru că opinia la care noi ne-am referit ține de cadrul constituțional și de modalitatea în care noi interpretăm constituția. Și un element esențial aici – și noi suntem totalmente de acord cu această abordare prezentată de Curte – este că niciodată nu va interpreta constituția în context conjunctural. Întotdeauna normele constituționale vor fi interpretate în cadrul general, pentru că Constituția a fost scrisă de ceva vreme, s-a oferit suficient timp și efort pentru ca aceste mecanisme de controale și verificări reciproce să fie funcționale. Ceea ce trebuie să facem este s-o luăm ca atare, așa cum este, și să asigurăm implementarea ei.”
Europa Liberă: Astăzi foarte mulți se întreabă care e totuși forma de guvernare în R. Moldova, pentru că deputații sunt aleși de cetățeni, iar mai nou, președintele a fost ales prin vot direct, tot de cetățeni? Aproape un milion de cetățeni și-au dat votul pentru Maia Sandu. Acuma cine joacă rolul cel mai important?
Iulian Rusu: „Această întrebare trebuie privită în contextul fiecărei competențe separate, dar esențialul este de spus că președintele, după modificările noastre din 2016, a obținut un set important de prerogative, pe care le avea înainte de anul 2000. Da, le-a obținut prin decizia Curții Constituționale din 2016. Respectiv, noi nu avem doar o autoritate constituțională cu reprezentare. Parlamentul, conform Constituției, este autoritatea reprezentativă supremă. Președintele este garantul suveranității, integrității, securității cetățenilor.”
Europa Liberă: Absolut.
Iulian Rusu: „Ambele autorități au pondere. În teoria constituțională, astfel de sisteme de guvernământ, sub formă de republică, sunt fie denumite semiprezidențiale, fie semiparlamentare.”
Europa Liberă: Și care e forma de guvernare în R.Moldova actualmente?
Iulian Rusu: „Competențele sunt divizate între cele două autorități constituționale, de aceea noi, pe bună dreptate, putem spune că avem fie un sistem semiprezidențial, fie un sistem semiparlamentar. Sau mixt. Sistemul mixt de guvernare în cadrul formei cunoscute de republică.”
Europa Liberă: Puterile sunt separate în stat...
Iulian Rusu: „Corect.”
Europa Liberă: ...dar ele sunt impuse de situație să găsească un compromis?
Iulian Rusu: „Da, în special pe subiectul de învestitură a guvernului, pentru că el e el e un exercițiu cu totul deosebit de altele. Învestitura guvernului, de fapt, ce presupune? Noi creăm o nouă componență, care va conduce o a treie autoritate constituțională, guvernul. Respectiv, fără un consens în acest exercițiu, odată ce noi avem două autorități constituționale, care, ambele, au primit votul cetățenilor, nu putem decât să mergem pe principiul de contrabalanțe și verificări și să atingem acest consens. El nu era atât de evident înainte de anul 2016, când, într-adevăr, multe dintre prerogativele președintelui nu se regăseau în Constituție și președintele era ales indirect de cetățeni, prin intermediul votului deputaților. De aceea și ponderea era diferită. Noi am revenit la această formulă și curtea Constituțională a recunoscut că este important să revizuiască propria jurisprudenței, în virtutea acestui fapt important, la nivel constituțional.”
