Linkuri accesibilitate

Radu Carp: Ambele interpretări ale politicienilor moldoveni „adâncesc conflictul politic și nu oferă rezolvare”


Criza politică de la Chișinău văzută de un profesor universitar din România.

Experții moldoveni au păreri împărțite despre noua majoritate parlamentară anunțată de PSRM-formațiunea Șor și grupul de transfugi PD. Un politolog român din mediul academic, bun cunoscător al peisajului politic moldovean, spune cum se văd lucrurile de la București.

Valentina Ursu în dialog cu profesorul Radu Carp
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:41 0:00
Link direct
prof. univ. Radu Carp
prof. univ. Radu Carp

Radu Carp: „Situația din Republica Moldova este greu de descifrat nu numai la București, dar să știți că și în mai multe țări, inclusiv la Bruxelles. În ultimele zile am primit foarte multe solicitări de la diverse organisme decizionale din Europa pentru a explica ce se întâmplă în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Sunt desemnați doi candidați pentru funcția de premier. Din partea Maiei Sandu – Natalia Gavriliță și din partea celor 52 de deputați care și-au pus semnătura pentru o majoritate tehnică – Mariana Durleșteanu.

Radu Carp: „Da, sunt doi candidați...”

Europa Liberă: Factorii de decizie sunt în așteptarea verdictului Curții Constituționale.

Radu Carp: „Toată lumea așteaptă verdictul Curții Constituționale, înțeleg că pe data de 23 februarie se va da această decizie, dar această decizie oricum ar fi tot nu va soluționa criza politică. Chiar dacă actorii politici au încredere în Curtea Constituțională, și sunt convins că vor transpune decizia Curții, tot nu se va rezolva, pentru că Curtea poate să continue propria sa jurisprudență și să spună că, dacă s-a constituit o majoritate formală, președintele e obligat să-l desemneze pe cel care e desemnat de acea majoritate din parlament...”

Europa Liberă: Dar sunt și multe semne de întrebare referitoare la constituirea unei majorități.

Radu Carp: „...sau să spună că exact această majoritate nu a fost constituită așa cum ar fi trebuit. Acum sunt două paliere de analiză: unul este strict tehnic, legislativ și altul este politic. Eu, personal, cred că acea interpretare a Curții Constituționale, cum că, dacă se constituie o majoritate formală, președintele e obligat să desemneze e o interpretare nu neapărat în litera și spiritul Constituției, ci practic s-a adăugat un nou articol la Constituție, dar asta e și asta a fost interpretarea care s-a dat. Și acum a merge și mai departe și a spune cum trebuie să se constituie acea majoritate, cred că ar fi din nou un abuz. Deci, repet, din punct de vedere strict juridic, strict tehnic, dacă ar fi o soluție strict juridică, fără niciun fel de amestec politic, Curtea Constituțională ar trebui să spună că actorii politici trebuie să respecte jurisprudența care este deja creată și să reitereze decizia din 2020. Așa ar fi interpretarea corectă din punctul de vedere al lecturii Constituției.

Ce se întâmplă acum excede de cadrul constituțional, nu a fost prevăzut de cei care au redactat Constituția...

Mă îndoiesc însă că se va face și așa, pentru că așteptarea este prea mare și toți așteaptă ca, de fapt, Curtea să dea un verdict și să interpreteze și mai mult prevederile Constituției. Și atunci ne aflăm în prezența a doua variante și ambele, repet, nu corespund interpretării corecte a Constituției Republicii Moldova. Dacă mergem pe varianta pe care eu am enunțat-o, conflictul politic se va adânci, pentru că Constituția nu prevede o asemenea posibilitate, deci ce se întâmplă acum excede de cadrul constituțional, nu a fost prevăzut de cei care au redactat Constituția și care au modificat-o ulterior. Și atunci avem aceste două variante, ambele variante adâncesc conflictul politic și nu oferă rezolvare.

Deci, eu cred că nu trebuie să ne așteptăm la prea mult de la decizia Curții și cred că toate aceste lucruri trebuie rezolvate în plan strict politic. Respectiv, trebuie ca una dintre aceste forțe politice să aibă mai multă deschidere, mai multă înțelegere a situației și să declanșeze dialogul și cu alte forțe.”

Europa Liberă: Adică?

Radu Carp: „Dna Maia Sandu și acest partid, PAS, dacă vor să constituie o majoritate, o pot face și acum și o pot face și după cele anticipate.”

Europa Liberă: Dar Maia Sandu a promis alegătorilor că totuși va declanșa un scrutin parlamentar anticipat?

Radu Carp: „Da, dar haideți să luăm în calcul că s-ar organiza mâine alegeri anticipate în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Mâine nu au cum, în vară...

Radu Carp: „Să zicem, în cel mai scurt timp. Niciun partid nu va reuși să aibă majoritatea în parlament și tot vor trebui discuții cu alte partide, deci ideea...”

Europa Liberă: Dar atunci legislativul va fi unul reprezentativ, pentru că despre actualul se zice că nu mai este unul reprezentativ?

Radu Carp: „Orice legislativ care este compus din persoane alese este reprezentativ. Legislativul actual al Republicii Moldova este reprezentativ pentru momentul în care a fost ales.”

Europa Liberă: Pentru anul 2019, dar de atunci în parlament s-au făcut mai multe mutări pe tabla de șah, așa să le spun.

Faptul că un ales s-a mutat de la un partid la altul sau a făcut o nouă majoritate e foarte frecvent și în alte democrații...

Radu Carp: „E adevărat, dar parlamentarii nu au mandat imperativ nici în Republica Moldova, nici nicăieri în lume, în sensul că ei pot să aleagă formațiunea politică pe care doresc s-o reprezinte, ei își exercită mandatul, așa ar trebui să fie teoretic, dat de cetățeni. Care este acela? Asta-i o discuție mai complicată, dar faptul că un ales s-a mutat de la un partid la altul sau a făcut o nouă majoritate e foarte frecvent și în alte democrații. Deci, nu aș blama foarte mult actualul parlament pentru faptul că s-au recompus aceste majorități și se recompun în continuare.”

Europa Liberă: Se zice că, totuși, atunci când iau în calcul să formeze o majoritate parlamentară ar trebui să nu-i implice și pe cei care figurează, de exemplu, în furtul miliardului.

Radu Carp: „Dar de ce? E o logică populistă, pe care eu personal n-o înțeleg. Și atunci să nu exagerăm în declarațiile astea. Faptul că sunt persoane care sunt suspectate de corupție, câtă vreme nu li s-a ridicat imunitatea, putem să avem sute de declarații despre ele, ele oricum participă la vot. Asta e o chestiune politică, care poate fi speculată și care poate atrage mai multe voturi pentru cei care vor s-o speculeze, dar ideea că un parlament e format din persoane corupte și din cauza asta trebuie să fie dizolvat e foarte, foarte primejdioasă, e foarte nedemocratică.

S-a întâmplat asta în mai multe țări și unde s-a întâmplat au avut loc crize mult mai mari. Una este să spui că parlamentarii sunt corupți, unii parlamentari, și să folosești asta ca instrument politic și alta e să spui că vrei dizolvarea parlamentului, pentru că unul sau altul ar fi corupt. Nu! Sunt două lucruri distincte. Actualul parlament din Republica Moldova nu trebuie dizolvat pentru motivul acesta, motivul pentru care ar trebui dizolvat este că nu poate să producă o majoritate, dar asta e cu totul altceva. Adică, mie mi se pare că majoritatea care a fost formată cu cei din Partidul „Șor”, anunțată cu cei 52, e puțin artificială.

Pe asta ar trebui să insiste cei care sunt angrenați în jocul politic de la Chișinău, să demonstreze că acea majoritate, de fapt, este artificială și că acesta este motivul pentru care trebuie alegeri anticipate, că nimeni nu înțelege cine e la putere și cine-i în opoziție, dar discuția legată de corupție este cu totul alta și eu aș separa cele două.”

Europa Liberă: În spațiul public acum se mai avansează un scenariu, că acele 54 de semnături, eventual dacă nu găsesc compromis și nu va putea fi învestit guvernul condus de Mariana Durleșteanu, ar putea să vină cu o altă soluție și să promoveze candidatura dlui Năstase.

Nu înțeleg ce dorește dl Năstase în momentul de față...

Radu Carp: „Nu înțeleg ce dorește dl Năstase în momentul de față. Am urmărit declarațiile d-sale. La început a spus că dorește alegeri anticipate, după care și-a nuanțat discursul și astăzi, dacă urmăresc suita declarațiilor d-sale, nu-mi este clar ce pune pe prim-plan: dorința de a fi prim-ministru, a unei majorități sau dorința de a avea alegeri anticipate și de a intra, eventual, într-o coaliție de guvernare după alegerile anticipate. Dar încă o dată: cei care fac calcule privind alegerile anticipate ar trebui să vadă foarte clar că sondajele sunt înșelătoare – astăzi poți să fii pe un val, mâine, datorită unor evenimente imprevizibile, să scazi cu totul în sondaj.

Asta vreau să transmit tuturor forțelor politice care cred că dacă au la un moment dat un procentaj bun, îl vor avea și a doua zi. Electoratul este imprevizibil, electoratul reacționează la evenimente care pot apărea din senin, care nu pot fi prevăzute. Nu poți să faci un calcul electoral bazându-te doar pe sondaje și nu poți să joci la ruletă soarta unei țări, bazându-te doar pe propria dorință de ascensiune politică sau pe sondajele în care apare partidul din care faci parte.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova nu poate continua multă vreme cu formula unui guvern interimar, de exemplu?

Radu Carp: „Nu, este o situație absurdă! Este o situație absurdă, pentru că la ora actuală acest guvern nu este clar de cine este susținut. Nu e un guvern tehnocrat, ca să spui că nu ar avea nevoie de susținere explicită, nu e nici un guvern politic, nimeni nu înțelege ce este. Nu e o situație cam cum se întâmplă în Belgia, în care ai guverne interimare care pot dura și un an, fiindcă au în spate partide politice puternice. Nu, nu e așa ceva! Actualul guvern, repet, nu are nici cea mai mică legitimitate, nu are un partid care să spună: da, sprijinim acest guvern! În parlament n-am auzit să fie un partid care să spună: iată, actualul guvern e legitim și îl sprijinim în orice demersuri. Nu! Și Republica Moldova are nevoie de un guvern legitim. Acesta-i marele paradox, este o situație absurdă, o situație care, dacă stau să mă gândesc, nu a mai fost întâlnită în istoria de 30 de ani a Republicii Moldova, în care un prim-ministru să nu știe cine îl sprijină, ce partid îl sprijină.”

Europa Liberă: Dar această confruntare dintre Maia Sandu și Igor Dodon ce consecințe poate să aibă?

Criza e mult mai profundă, e dincolo de rivalitățile personale dintre Dodon și Sandu...

Radu Carp: „Nu e o confruntare doar între două persoane, e vorba de o confruntare care angrenează și partidele pe care ei le reprezintă și, aș spune, și orientările pe care ei le reprezintă. Deci, este o confruntare care mobilizează întreaga societate, într-un fel, pentru că e vorba de partide mari, cu multe voturi în spate. Deci, nu e vorba doar de o chestiune interpersonală, e vorba de o viziune asupra viitorului Republicii Moldova, care diferă de la unul la altul, grija dlui Dodon e incompatibilă cu cea a dnei Maia Sandu. E evident. Criza e mult mai profundă, e dincolo de aceste rivalități personale, că dacă ar fi fost ceva personal, probabil că s-ar fi rezolvat demult această criză, dar este o criză care ține de clivajele actuale din societate.”

Vezi comentarii (1)

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG