Linkuri accesibilitate

Alexandru Damian: Republica Moldova este și țara cea mai sensibilă la propaganda rusă, neavând anticorpii de a face față


Intitulat „Intoxicare și propagandă în gestionarea crizei COVID-19 în Republica Moldova”, studiul realizat de Centrul Român de Politici Europene este finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation, un proiect al German Marshall Fund. Acesta a fost realizat de doi cercetători, Alexandru Damian și Vladena Șubernițchi, și propune opt răspunsuri la întrebări legate de cine, cum și de ce a ajutat la expunerea populației Moldovei la intoxicarea cu știri false și teorii anti-occidentale ale conspirației despre Covid-19. Studiul caută să dea și un răspuns legat de efectele pe termen lung ale răspândirii acestor narațiuni false în relația Moldovei cu Uniunea Europeana și dacă dezinformarea de la Chișinău poate avea un efect și în Romania.

Am pornit discuția cu Alexandru Damian, unul din autorii studiului, de la întrebarea – cât de eficienta este această politică de intoxicare pentru cetățenii Moldovei? Și care sunt ideile promovate cel mai intens și scopul promovării acestor idei ?

Alexandru Damian: Republica Moldova este și țara cea mai sensibilă la propaganda rusă, neavând anticorpii de a face față
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:14 0:00
Link direct

Alexandru Damian: „Ceea ce noi am urmărit în ultimele luni, în special de când a început pandemia cu COVID-19, a fost modul în care narative false, știri false, campanii de dezinformare au fost promovate la Chișinău. Pe două paliere – cine le-a promovat și cu ce scop? Dacă a fost un scop de a promova agenda proprie a unui stat-terț, precum Rusia sau China, sau dacă mesajele au fost pe filiera de a discredita și de a promova mesaje anti-europene, anti-valori europene?

Cât de periculoase sunt știrile false pentru societate?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:23 0:00

Ce am văzut noi la Chișinău în ultimele luni este, de fapt, o dublă-campanie. O campanie extinsă în primul rând de promovare a unor teorii conspiraționiste, care se bazează pe frici din societatea moldovenească. Ne referim la instalarea de antene de 5G, la pericolul, între ghilimele, al nano-chip-ării, al mișcării anti-vaccin, dar dublate și de folosirea crizei sanitare de către Rusia și secundar, din ce am observat, de către China pentru promovarea propriei agende.

Aceste narative au apărut la foarte mulți moldoveni, au fost intoxicați de foarte multe știri în care de foarte multe ori s-au împletit aceste teorii conspiraționiste cu mesajele pro-Kremlin sau pro-China. Iar în sondajele pe care le-am văzut la Chișinău, se ocupă colegii de la Watchdog.md, unul din doi moldoveni în luna mai nu credea în gravitatea pandemiei și unul din trei credea că UE a eșuat în gestionarea crizei.”

Europa Liberă: Vorbeați despre frică, despre sentimentul dominant fiind cel al fricii, atunci când se vorbește despre antenele și despre micro-chipare și așa mai departe. Cum să ajungi să negi această boală, care, în ultimă instanță, este tot un element al fricii?

Alexandru Damian: „S-a ajuns, pentru că modul în care diverse mesaje care minimizau pericolul pandemiei au fost transmise de către vehicule foarte influente la Chișinău. Pe de o parte, avem politicieni în frunte cu președintele Igor Dodon, care a transmis de fiecare dată că pandemia COVID-19 este doar o răceală. Avem înalte fețe bisericești care reprezintă instituția cu cea mai mare grad de popularitate, de încredere în rândul cetățenilor, care au transmis același mesaj. Și avem foarte multe site-uri obscure, noi le-am numit religioase-naționaliste, care au promovat ideea că pandemia, de fapt, nu este pe cât de gravă pe cât sună. Toți acești actori au condus la o neîncredere în gravitatea pandemiei și pe baza acestor frici, și-au putut promova propriile agenții.”

Europa Liberă: Se deosebesc negaționiștii din Moldova de cei din România?

Alexandru Damian: „În România probabil sunt mai puțini. Mesajele transmise în România sunt similare cu cele transmise în Republica Moldova. Propaganda rusă în special în București folosește aceleași narative pe care le folosește în Chișinău. Însă nu au aceleași vehicule de promovare – nu au aceeași politicieni înalți, nu au aceleași fețe bisericești care să le promoveze, nu sunt construite caractere sau oameni care să poată duce foarte departe acest mesaj. Însă s-au promovat foarte mult și la București fix pe aceleași narative, pe baza acelorași frici care se află și la Chișinău, și la București.

Și la București avem aceeași problemă cu mișcări din ce în ce mai consolidate anti-vaccin, anti-5G care sunt folosite de către propaganda rusă pentru a lovi, de obicei în solidaritatea europeană sau pentru a promova diverse mesaje care sunt și pe agenda rusă, însemnând mesaje împotriva LGBT, mesaje pro-familia tradițională, mesaje împotriva migranților etc. Avem la București acum proteste cu un număr foarte limitat de oameni, să ne înțelegem, sunt câteva sute, dar care se adună în fiecare seara și care acuză această „dictatură sanitară”.”

Europa Liberă: Există niște statistici în România? Pentru că în Moldova știm: cam jumătate dintre moldoveni neagă pericolul. Cam care este procentajul în România? Există statistici?

Alexandru Damian: „Nu sunt statistici clare pe cei care neagă, însă sunt statistici pe cei care ar fi de acord cu reîntoarcere la o stare de urgență în condițiile în care lucrurile vor evolua din ce în ce mai rău în România. Noi avem astăzi aproape 800 de cazuri. Și acel grad de aprobare era undeva la 60 la sută. Putem deduce, totuși, că avem un număr destul de mare și în România dintre cei care nu mai cred că pandemia COVID-19 este foarte gravă. Deși, dacă ne uităm pe cifre, avem momentan mai multe cazuri în România decât aveam în starea de urgență din lunile aprilie și mai.”

Europa Liberă: Între cele două țări există și neîncrederea în sistemul sanitar, există neîncrederea în politicieni sau există, pur și simplu, frica?

Alexandru Damian: „Există și frică, există și neîncrederea în modul în care autoritățile din cele două țări au comunicat. În România nu a fost o încercare de minimizare a crizei sanitare, pur și simplu s-a comunicat deficitar pe ceea ce ar fi trebuit să se întâmple, în special după renunțarea la starea de urgență. În Moldova am impresia că autoritățile au minimizat foarte mult ceea ce înseamnă gravitatea pandemiei COVID-19, nu a existat o comunicare eficientă și au fost foarte mulți actori de nivel înalt din politic care au mers pe acest narativ, că pandemia COVID-19 nu este gravă. Primul exemplu care îmi vine în minte este, desigur, Igor Dodon.”

Europa Liberă: De ce este Moldova atât de vulnerabilă? Chiar dacă ne uităm nu neapărat la România, dar și la celelalte țări ale regiunii, de ce vi se pare Moldova atât de vulnerabilă la acest tip de dezinformare?

Alexandru Damian: „În primul rând ne referim la consumul de mass media, care este unul preponderent rus la Chișinău. Avem un grad foarte slab de penetrare a ceea ce înseamnă informație dinspre Uniunea Europeană. Iar marea problemă, de fapt, de aici vine –Kremlinul, neputând să susțină Moldova cu aceleași instrumente pe care le avea Uniunea Europeană, folosește partea de soft power pe care o are pentru a promova o serie de narative care o interesează și să submineze autoritatea europeană. Republica Moldova este, de fapt, și țara cea mai sensibilă la propaganda rusă, neavând anticorpii de a face față și neavând nici o decizie a autorităților de a contracara aceste dezinformări.

Pe perioada pandemiei, pe ceea ce noi am monitorizat, au fost anticorpi și au fost decizii ale autorităților publice centrale care au contracarat teorii ale conspirației, însă niciodată nu s-au contracarat mesajele care au venit pe filiera pro-rusească, acele mesaje anti-europene, anti-occidentale care spuneau, de exemplu, că Uniunea Europeană se va destrăma pentru modul în care a gestionat pandemia COVID-19 sau că Uniunea Europeană nu-și ajută nici măcar statele proprii, era atunci dat exemplul Italiei la începutul pandemiei. Aceste mesaje nu au fost niciodată contracarate de autoritățile publice și ele s-au diseminat – au avut vehicule de promovare foarte puternice la Chișinău. De acolo vine specificitatea Republicii Moldova în comparație, cel puțin, cu România, în care, la București, nu sunt aceste vehicule de promovare, sau nu sunt atât de puternice aceste vehicule de promovare a propagandei.”

Mai mult
XS
SM
MD
LG