Din sumarul ediţiei:
Fuga unui deputat de opoziție din regiunea transnistreană și deschiderea unui dosar penal pe numele unei tinere de 22 de ani care a scris o carte. Tiraspolul luptă cu vocile incomode, aplicând „legea extremismului”. În stânga Nistrului continuă relaxarea carantinei, chiar dacă numărul celor bolnavi este în continuare ridicat.
Chişinăul face publice câteva dintre concluziile formulate după vizita în regiunea transnistreană de misiunea Organizației Mondiale a Sănătății. Și un posibil răspuns la întrebarea: „Cine profită de valurile masive de dezinformare lansate în perioada marilor crize?”, într-un interviu cu jurnalistul rus Andrei Malghin.
***
Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Curba COVID-19 a continuat să crească pe ambele maluri ale Nistrului. Săptămâna trecută, în Republica Moldova s-a înregistrat un număr record de cazuri confirmate, cel mai mare de la începutul pandemiei, ridicând numărul total la peste 11 700, numărul deceselor provocate de noul coronavirus depășind 400. Cifrele includ și circa 1100 de cazuri de infectare și peste 40 de decese înregistrate în regiunea transnistreană. Președintele Igor Dodon a semnat sâmbătă, 13 iunie, un decret prin care a cerut Armatei Naționale să acorde sprijinul necesar în menținerea ordinii publice și supravegherea „respectării de către persoanele fizice și juridice a măsurilor de prevenire și control a răspîndirii infecției”. Înmulțirea cazurilor de COVID-19 a determinat guvernul Republicii Moldova să anunțe, vineri, noi măsuri de prevenție. Între altele, bugetarii ar urma să muncească începând cu 15 iunie în cicluri de două săptămâni consecutive și va fi încurajat lucrul de la distanță.
Guvernul de la Chișinău spune că o vizită a experților Organizației Mondiale a Sănătății în regiunea transnistreană i-a „reconfirmat supozițiile” privind dificultățile autorităților din stânga Nistrului în gestionarea crizei provocate de COVID-19, informează IPN.
Tiraspolul a înștiințat Chișinăul că va permite locuitorilor din satele Varnița, Copanca, Molovata Nouă, Cocieri, Pohrebea, Doroțcaia, Coșnița și Pârâta să circule liber numai prin câteva puncte de trecere a liniei administrative. Decizia include și persoanele care au viză de reședință în cele opt localități subordonate autorităților constituționale de la Chișinău. Tiraspolul însă menține interdicția de acces în regiunea transnistreană pentru toți ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova. Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că punctele de trecere prin care rezidenții celor opt localități se pot deplasa sunt Bender-Varnița, Zagornoie-Copanca, Dubăsari-Doroțcaia, Dubăsari-Coșnița, Dubăsari-Cocieri. Asigurarea dreptului la libera circulație a locuitorilor din aceste sate și accesul lor la terenurile agricole face parte din așa numitul pachet „Berlin plus”. Chișinăul consideră că Tiraspolul nu-și respectă întru totul angajamente asumate, iar deciziile administrației separatiste în perioada pandemiei de COVID-19 a înrăutățit situația locuitorilor din aceste localități.
Și tot Biroul pentru reintegrare a anunțat, vineri, 12 iunie, că în pofida restricțiilor de circulație impuse de Tiraspol, profesorii din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană și-au putut ridica salariile pentru luna mai. Biroul le-a acordat asistență pentru a se deplasa în localități în care au putut extrage bani în numerar de la bancomate. Din cauza regimului de carantină impus de Tiraspol, „persoanele care au domiciliul și locuiesc în regiunea transnistreană sunt obligate să se autoizoleze timp de 14 zile dacă traversează linia administrativă”. Chișinăul a cerut în repetate rânduri Tiraspolului eliminarea restricțiilor de circulație, sesizând în acest sens și reprezentanții negociatorilor internaționali în formatul 5+2.
La Tiraspol vor fi deschise două secții de votare pentru referendumul constituțional din Rusia, programat pentru 1 iulie, în pofida îngrijorărilor legate de epidemia de coronavirus. Administrația transnistreană a anunțat că „este decizia părții ruse”. Una din secțiile de votare va fi deschisă pentru militarii Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR). Liderii transnistreni au dat asigurări că procesul votării va respecta toate cerințele antiepidemice.
De pe 25 iunie, în Rusia va începe votarea anticipată pentru referendumul din 1 iulie, care i-ar permite președintelui Vladimir Putin să rămână la putere până în anul 2036. Reforma acordă șefului statului prerogative suplimentare, iar unele amendamente fac referire la „credința în dumnezeu” și definesc căsătoria ca „uniunea între un bărbat şi o femeie”. Scrutinul era prevăzut inițial pentru 22 aprilie, dar a fost amânat din cauza pandemiei de coronavirus.
La Moscova, guvernul a anunțat că va permite din nou să iasă din țară cetățenilor ruși care lucrează, studiază sau îngrijesc rude în străinătate. Premierul Mihail Mișustin a spus, pe 8 iunie, că cetățenii străini care au nevoie de tratament în Rusia, ca și cei care au acolo rude apropiate cu nevoi speciale, vor putea intra din nou în Rusia. Totodată, numărul cazurilor de infecție cu noul coronavirus a rămas destul de înalt pe parcursul săptămânii trecute – între 7 și 9 mii pe zi -, Rusia aflându-se în continuare pe locul la scară globală, după Statele Unite și Brazilia.
Și la București guvernul a anunțat că va ridica, începând cu 15 iunie, obligativitatea de autoizolare pentru persoanele care vin în România dintr-o țară cu o rată scăzută de răspândire a noului coronavirus. Aceeași regulă va fi aplicată și pentru traficul aerian. Lista țărilor respective va fi actualizată de autorități în funcție de evoluția pandemiei.
***
Măsurile de carantină au fost ridicate parțial în regiunea transnistreană, s-au redeschis, cu respectarea normelor de protecție, piețele, centrele comerciale, terenurile de joacă și chiar terasele localurilor. Administrația regiunii a permis și înmânarea diplomelor absolvenților, dar numai cu condiția ca ceremoniile să nu aibă loc în spații închise, adică în clădirile școlilor. Evenimentele vor avea loc în spații deschise, în parcuri, iar liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, chiar a anunțat un concurs pentru cel mai frumos bal de absolvire organizat în condiții de carantină. Și a permis ca participanții la evenimentul festiv să nu poarte măști.
Din punct de vedere economic, departamentul de statistică din regiune anunță că în primele cinci luni ale anului în stânga Nistrului s-a înregistrat o inflație de 2 la sută. Iar în luna mai cifra activității de afaceri a celor mai mari întreprinderi transnistrene a urcat un pic în comparație cu lunile precedente, practic blocate din cauza crizei epidemiologice, însă indicatorul oricum continuă să rămână pe minus: -12 la sută, față de aproape -29 la sută în aprilie.
Compania Sheriff a distribuit pachete alimentare pensionarilor, pachete care conțin câte 12 kg de produse de primă necesitate, inclusiv paste, conserve, ulei și zahăr. Distribuirea pachetelor se face în anumite locații și este supravegheată de miliția din regiune.
Executivul de la Tiraspol susține că reușește deocamdată să plătească pensiile și salariile bugetarilor și spune că pe perioada verii aceste plăți vor fi făcute la timp. Administrația mizează pe o creștere economică pentru a avea garanții și pe mai departe. Șeful adjunct al executivului, Tatiana Kirova, a declarat în cadrul unei ședințe că după reorganizarea unor cheltuieli și încasarea unor restanțe bugetul transnistrean a reușit să colecteze din martie peste 60 de milioane de ruble transnistrene (în jur de 400 de mii de dolari), pentru finanțarea măsurilor de combatere a epidemiei și pentru susținerea de stat acordată agenților economici. Cam un sfert din această sumă, aproape 17 milioane de ruble, este „ajutor necondiționat acordat bugetului”, anunță un comunicat al executivului transnistrean, fără să precizeze însă cine a făcut acești bani pur și simplu cadou bugetului regiunii separatiste.
Temperaturile ridicate de afară sunt o dovadă incontestabilă că a venit vara, sezonul în care în alți ani ne făceam planuri de vacanțe – la mare, la munte sau pur și simplu de călătorii în străinătate. Cum planifică să-și petreacă în acest an vacanțele locuitorii regiunii transnistrene, în condițiile în care frontierele par să fie în continuare închise? Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba trecătorii ce planuri au pe această vară:
Vox:
- S-au schimbat toate planurile. Noi aveam de gând să mergem în Italia la odihnă. Acum așteptăm cu biletele și nu știm ce se va decide, dacă vom amâna sau nu. Dar în orice caz ne vom plimba de-a lungul Nistrului. Vom merge mai departe, către nord, acolo unde e mai puțină lume ca la Tiraspol. Și acolo sunt locuri foarte frumoase. Noi mergem cu bicicletele, așa că vor găsi locuri unde să ne plimbăm.
- Pentru noi vara va fi obișnuită – noi la mare nu mergem, mai ales anul acesta. De obicei mergeam la Odesa, dar anul acesta stăm acasă. Să pregătească plaja noastră și ne vom odihni și aici foarte bine.
- Concediul se va deosebi cardinal – vom sta cu toții acasă, la Tiraspol, maxim ce vom putea face este să mergem la râu.
- Vom lucra mai mult și mai cu străduință și nu ne vom odihni ca în alți ani. Cine vrea, își va găsi mereu de lucru. Peste ot se poate găsi de lucru – e nevoie de constructori, muncitori necalificați – sun o mulțime de oferte în ziarul de publicitate. Pur și simplu oamenii nu vor să lucreze pentru salarii atât de mici. Dar dacă nu ai bani deloc, merge și asta.
- Pentru mine nu se va schimba nimic – pescuitul, Nistrul care nu va pleca nicăieri de aici. De ce să ne facem griji? Dacă avem liman, deja e bine!
- Noi am renunțat la planurile de a merge peste hotare, deși inițial planificam așa ceva. Ne vom odihni pe teritoriul Transnistriei – la liman, la vilă, poate la Nistru și la piscinele noastre locale, dacă vor fi deschise.
- Eu totuși sper că se vor deschide frontierele și noi vom merge să ne odihnim la mări și oceane.
***
În regiunea transnistreană a fost asasinat joi un activist care critica puterea de la Tiraspol, Vadim Ceban, de 43 de ani. Ceban era om de afaceri și moderator al unui grup transnistrean pe Facebook care publica opinii critice la adresa actualei administrații transnistrene. Mai multe opinii postate pe rețelele sociale au legat imediat acest asasinat de poziția civică a activistului.
Astfel de speculații au fost alimentate și de faptul că marți din regiune a fost nevoit să fugă un deputat comunist din Consiliul orășenesc Tiraspol, iar miercuri s-a anunțat că o tânără scriitoare s-a ales cu dosar penal pentru că a scris o carte despre armata transnistreană. În ambele cazuri, acuzațiile țin de „extremism”. Cei doi riscă amenzi între 2000 și 2500 de euro sau între 3 și 5 ani de detenție.
Despre toate aceste lucruri locuitorii regiunii pot afla doar din presa de la Chişinău sau de pe rețelele de socializare. Presa din regiune, controlată practic integral de putere, păstrează tăcerea, iar site-ul Partidului comuniștilor, de opoziție, pare să fi fost blocat și nu mai poate fi accesat.
Deputatul consiliului orășenesc Tiraspol, Alexandr Samonii, membru al Partidului comuniștilor, a fugit din regiunea transnistreană, reușind să ocolească posturile suplimentare și măsurile de carantină impuse de administrația de la Tiraspol, cel mai probabil trecând cu barca râul Nistru.
Marți, el a fost lăsat fără imunitate de legislator, la solicitarea Comitetului de anchetă transnistrean, și dat în căutare. Structurile de forță de la Tiraspol îl acuză pe Alexandr Samonii de „extremism”. Acestea bănuiesc că deputatul de opoziție a publicat postări pe Facebook folosind un profil fals, postări care ar fi chemat la „ostilități sociale și intoleranță” și care l-ar fi „jignit pe președintele Vadim Krasnoselski”, ceea ce ar constitui „amenințări la adresa securității statului”.
Alexandr Samonii susține la rândul său, citat de publicația NewsMaker, că nu are nicio vină, dar că nu are cum să-și demonstreze nevinovăția în regiunea separatistă, pentru că dacă puterea de la Tiraspol a decis să-l închidă, oricum o va face. Este motivul pentru ca a preferat să părăsească regiunea.
Alexandr Samonii este deputat al Consiliului orășenesc Tiraspol și membru al Partidului comuniștilor, de opoziție, din regiunea transnistreană. El a fost asistent al liderului formațiunii, Oleg Horjan, condamnat la cinci ani și jumătate de detenție pentru organizarea unui protest pașnic împotriva actualei conduceri de la Tiraspol. Din comentariile care au apărut pe rețelele de socializare, Alexandr Samonii pare să fie simpatizat de public pentru faptul că în perioada epidemiei, pentru a-și întreține cei trei copii, a lucrat ca taximetrist.
Administrația de la Tiraspol constituie de facto „aripa politică” a concernului Sheriff, care controlează practic toate domeniile strategice din economie, de la alimente la sistem bancar și piață petrolieră.
Sheriff și-a eliminat toți opozanții din domeniul politic – primul care a fugit din regiune a fost predecesorul lui Krasnoselski, Evgheni Șevciuk, care după ce a pierdut puterea s-a pomenit cu mai multe dosare penale. Mulți dintre adepții și apropiații lui fie au fugit și ei, fie au fost arestați, unii chiar au fost asasinați, cum a fost cazul fostului primar al orașului Tiraspol, Andrei Bezbabcenko, apropiat al lui Șevciuk, care fugise din regiune și locuia la Odesa.
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, ne-a transmis că săptămâna trecută angajații KGB-ului transnistrean au percheziționat sediul Partidului Comuniștilor și au ridicat toate calculatoarele de acolo. Astăzi, site-ul partidului nu mai este accesibil, iar cei din formațiune spun că nu au niciun fel de documente referitoare la decizia de arestare a lui Alexandr Samonii.
Avocatul și apărătorul drepturilor omului din regiunea transnistreană, Stepan Popovski, directorul organizației „Contribuție la o justiție eficientă”, spune că noțiunea de extremism este foarte bine interpretată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar Tiraspolul o interpretează eronat, folosind-o ca bâtă politică:
Stepan Popovski: „Noțiunea de „extremism” este foarte bine interpretată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care stabilește ce poate și ce nu poate fi interpretat drept extremism. S-a găsit un instrument foarte comod pentru reducerea la tăcere a oricăror opinii, pentru limitarea drepturilor și libertăților cetățenilor: pentru limitarea dreptului la libertatea întrunirilor și la exprimarea opiniilor. Acest lucru are legătură, cel mai probabil, cu alegerile care ar urma să aibă loc în noiembrie. Ei vor să facă din noi o societate „rafinată”, curățată de orice ar prejudicia imaginea regimului existent.
Acest articol privind extremismul este ideal pentru așa ceva – este intimidant, induce frică, este dur și contondent. E o armă teribilă care se folosește în lupta cu drepturile imuabile, cu drepturile care sunt date omului de la naștere. Nu statul a fost cel care i-a dat omului dreptul de a-și spune liber opinia. În schimb, statul folosește acum pârghia extremismului pentru suprimarea acestor drepturi.
Pentru mine, ca jurist, este clar că sunt limitate drepturile și libertățile garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și chiar și de constituția Transnistriei. Puterea vrea să apară în ochii propriei societăți, dar și a comunității internaționale, în calitate de model ideal, cu cel mai bun format de conducere, cele mai bune relații dintre stat și societate: „Pe noi nimeni nu ne critică, nu avem niciun fel de vicii”.”, spune Stepan Popovski.
Articolul cu privire la „extremism”, introdus după modelul rusesc, este tot mai des invocat de administrația de la Tiraspol în lupta cu opoziția sau chiar cu vocile incomode din societate.
Miercuri, scriitoarea de 22 de ani din regiunea transnistreană, Larisa Calic, a fost anunțată că Procuratura militară de la Tiraspol a deschis pe numele ei, încă pe 3 martie, un dosar penal care îi impută „apeluri publice la extremism cu folosirea mass-mediei și a internetului”. Larisa Calic a scris o carte despre realitățile din armata transnistreană. Cartea se numește „Anul Tinereții” și conține mărturiile a 12 tineri care au făcut armata în regiunea transnistreană. Cartea poate fi găsită pe internet, în limba rusă, la adresa transnistrianarmy.com. Din cauza presiunilor, Larisa Calic a fost nevoită să plece din stânga Nistrului. Ea a continuat însă să se simtă urmărită și la Chişinău, ceea ce a făcut-o să plece în străinătate.
Iată ce spune avocatul Stepan Popovski despre cazul Larisei:
Stepan Popovski: „Puterea de la noi are impresia că trebuie să sugrume orice formă de gândire diferită, așa cum s-a întâmplat în cazul Larisei. Că doar ea nu este politician. Ea, vedeți voi, a îndrăznit, cu viziunea ei copilărească și naivă asupra lumii, să aplice în viața reală ceea ce a învățat în școală despre ce este bine și ce este rău! Și tabloul ei nu a coincis cu ceea ce a găsit în realitate – ea a văzut că nu e chiar așa cum se spune, că nu e bine.
Eu vreau să-mi spun punctul meu de vedere, pe care îl consider corect, pentru că am și confirmări!
La noi la televizor se tot repetă: „Mergeți în armată, armata la noi acum s-a reorganizat și sub noua putere este pur și simplu ideală, aproape ca o grădiniță. Au fost create și comitete de părinți, soldații merg acasă să se odihnească, sunt foarte bine hrăniți și în general serviciul militar este minunat. Doar duceți-vă!”. Iar fata, în naivitatea ei, a găsit povestiri reale despre ceea ce se întâmplă de fapt acolo. Și desigur că ea, fiind mai sensibilă și educată tot de această societate, a spus: „De ce spuneți neadevăruri? Eu vreau să-mi spun punctul meu de vedere, pe care îl consider corect, pentru că am și confirmări!”
Acest lucru nu a plăcut puterii: „Cum poate la noi în armată să existe astfel de situații?” Nimeni nu s-a gândit să analizeze și să îmbunătățească situația, imediat și-au pus întrebarea: „Poate să existe așa ceva la noi? Nu, prin definiție! Deci, înseamnă că Larisa Calic se ocupă de extremism.” Pentru ei e important să frângă voința fetei, să sperie poporul.”
În noiembrie în stânga Nistrului ar urma să aibă loc alegeri legislative, iar anul viitor va fi reales liderul regiunii. Actualul comportament al administrației de la Tiraspol amintește lupta preelectorală, susține directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun. În opinia sa, acțiunile autorităților față de Alexandr Samonii nu au nici logică, nici consecvență.
Taximetrist-extremist? La noi fiecare taximetrist într-o zi de lucru îți va spune cât pentru zece articole penale…
Anatoli Dirun: „Recent, la noi în Transnistria a fost adoptată legea cu privire la extremism, la care fac referire acum persoanele oficiale. Dar trebuie să recunoaștem că dacă noi în Transnistria, care se poziționează drept stat de facto și cetate asediată și care pune în prim plan consolidarea societății, adoptăm legea cu privire la combaterea extremismului, înseamnă că ceva nu merge tocmai bine cu consolidarea societății noastre.
Oamenii rămân cu întrebările, iar răspunsuri la aceste întrebări societatea nu primește. Și astfel este generată o cultură a fricii, se crează o atmosferă de frică. Frica este o stare intermediară între disperare și speranță. Dacă societatea va ajunge la disperare și lipsă de perspective, situația poate ieși de sub control. Dacă însă din frică se va merge către speranță și noi vom vedea că, da, aceste acțiuni au fost motivate, societatea a primit răspunsuri suficiente la întrebările pe care le avea, și da, au existat dovezi suficiente pentru aceste acuzații, atunci este altceva.
Samonii a lucrat ca taximetrist, este tată a trei copii. Adică este un taximetrist-extremist? Dacă să o iai așa, la noi fiecare al doilea taximetrist într-o zi de lucru, dacă să stai lângă el cu reportofonul, îți va spune lucruri cât pentru zece articole penale. Asta nu înseamnă că trebuie închise toate serviciile de taxi, nu?”, spune Anatoli Dirun.
Și utilizatorii de rețele de socializare din stânga Nistrului semnalează că prevederile legii cu privire la extremism pot fi tratate atât de larg și impropriu, încât se poate ajunge la condamnarea oricărui critic al puterii.
***
Vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic, a prezentat marţi concluziile şi recomandările misiunii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care s-a aflat într-o vizită de lucru în regiunea transnistreană. Evaluarea a fost solicitată de Chişinău ca urmare a refuzului Tiraspolului de a coopera cu autoritățile constituționale în combaterea pandemiei. Cristina Lesnic a cerut administraţiei transnistrene să respecte cu stricteţe recomandările OMS astfel încât bolnavii să fie trataţi corespunzător şi a chemat repetat Tiraspolul la masa de negocieri pe domeniul sănătăţii. Alla Ceapai are detalii:
Lista de concluzii cu care misiunea OMS a revenit din regiunea răsăriteană a Republicii Moldova confirmă îngrijorările Chişinăului legate de modul în care este gestionată criza pandemică în stânga Nistrului, susține vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic.
Ce anume ridică semne de întrebare? Probele sunt prelevate într-un laborator neacreditat, protocoalele de tratament aplicate de personalul medical se deosebesc de cele recomandate Republicii Moldova de OMS, instruirea personalului este ineficientă, iar schimbul de date privind situaţia epidemiologică este defectuos. Acestea sunt doar câteva concluzii ale misiunii de experți care au vizitat spitalele din regiunea transnistreană. Cristina Lesnic spune că eliminarea deficiențelor semnalate de experţii OMS se poate face doar prin excluderea factorului politic şi reluarea negocierilor bilaterale la nivel de experţi în domeniul medical, negocieri boicotate de Tiraspol:
„Ca pas următor, cum vedem noi implementarea recomandărilor OMS, este revenirea la masa de negocieri, este stabilirea a unei foi de parcurs la care ar putea să contribuie şi Tiraspolul pentru a putea ajuta oamenii. Avem nevoie să revenim la masa de negocieri pentru a înţelege în ce mod putem sprijini acţiunile pentru cetăţenii din regiunea transnistreană. Considerăm că doar prin comunicare, doar prin schimb de informaţii, de date, de abordări constructive se poate gestiona corect această pandemie.”
Cristina Lesnic susţine că în perioada crizei sanitare provocată de COVID-19 pretinsa frontieră de la Nistru a fost sistematic blocată, fiind instalate unilateral şi fără acordul Comisiei Unificate de control cel puţin 37 de posturi noi sub pretextul limitării fluxului de oameni din rațiuni epidemice.
Biroul politici de reintegrare a recepţionat 95 de plângeri din partea medicilor domiciliați în zona de securitate care nu au putut trece linia administrativă pentru a se deplasa la serviciu sau pentru a reveni la domiciliu. 40 dintre ei au fost cazaţi temporar pe malul drept al Nistrului cu sprijinul financiar al donatorilor externi, spune vicepremierul:
Retorica Tiraspolului era că medicii din prima linie ar fi din grupul de risc
„Această soluţie nu este cu caracter permanent. Vreau să subliniez că la momentul actual autoizolarea a fost extinsă până la data de 15 iunie. Nu cunoaştem la etapa actuală dacă va exista şi un alt termen pentru extinderea perioadei după 15 iunie. Dar în toate solicitările noastre către Tiraspol de a facilita accesul medicilor am întâmpinat dificultăţi pentru că retorica Tiraspolului era că medicii din prima linie ar fi din grupul de risc.”
Subdiviziunea numită minister de externe al nerecunoscutei republici nistrene a publicat o reacţie după conferința de presă în care vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic a prezentat recomandările OMS privind gestionarea crizei pandemice în stânga Nistrului. Autorităţilor R. Moldova li se reproşează că se arată preocupate de criza sanitară din regiune în timp ce Chișinăul nu face faţă pandemiei de Covid-19. „Solicităm părții moldovenești să înceteze amestecul în sfera medicală și politizarea acesteia”, se mai spune în comunicat.
***
Primăvara care a trecut a fost marcată nu doar de epidemia de coronavirus, dar și de ceea ce a primit denumirea de „infodemie” – un val masiv de informații false care neagă existența virusului, vorbește despre scenarii conspirologice privind originea infecției sau controlul umanității prin vaccinare, nano-chipuri și tehnologia 5G.
De unde vin astfel de valuri masive de dezinformare în perioada marilor crize și cine are nevoie de ele – un posibil răspuns într-un interviu realizat de Ivan Sveatcenco cu jurnalistul rus Andrei Malghin, stabilit în Italia. Interviul face parte din proiectul Europei Libere Antinostalgia – privind spre viitor, pe care vă invităm să-l căutați pe site-ul nostru. Următoarea dezbatere din cadrul proiectului va avea loc joi, 18 iunie, la ora 17.00.
Ivan Sveatcenco l-a întrebat mai întâi pe Andrei Malghin ce crede despre acestui nou val masiv de știri false legate de COVID-19.
Andrei Malghin: „Cred că în primul rând trebuie să vorbim aici despre propaganda rusească. Ei au încercat să folosească această situație dacă nu pentru a scinda Uniunea Europeană (ar fi fost ideal pentru ei să scindeze UE), atunci cel puțin pentru a crea impresia pentru consumatorii interni de informație din Rusia că UE este scindată.
La asta a contribuit și acțiunea propagandistică de proporții, când au fost trimise 15 avioane militare de transport cu medici care ca și cum ar fi salvat Italia.
În plus, sunt alimentate intens tezele potrivit cărora „cu toții s-au abandonat unii pe alții”: mai întâi Italia a fost abandonată de toți, apoi, când totul s-a terminat, s-a trecut la faptul că Italia este discriminată, nu sunt deschise frontierele cu ea, deși ea ar fi vrută să le deschidă, având în vedere numărul mic de noi infectați.
Deci, au fost două direcții. Dar cel mai important este desigur ca Uniunea Europeană, ca acel tot întreg care a introdus simultan sancțiuni (împotriva Rusiei) și care, dacă se va ajunge la o decizie de ridicare a acestora, ar trebui să o facă la fel, cu un tot întreg, Rusia ar vrea ca tot asta să se destrame pentru a putea lucra cu fiecare țară în parte.
Evident că scopul final al acestei propagande este ca Europa unitară din punctul de vedere al politicii externe să se separe în bucăți și cu fiecare bucățică să se poată lucra separat, identificând părțile slabe și „lucrând” cu acestea.”
Europa Liberă: Cum vi se pare, care sunt acum căile principale de difuzare a informațiilor false – rețele de socializare dețin primul loc, sau totuși televiziunea mai are încă un rol important?
În țările din Europa există o diasporă vorbitoare de limbă rusă foarte numeroasă
Andrei Malghin: „În primul rând, în țările din Europa există o diasporă vorbitoare de limbă rusă foarte numeroasă. Și acești oameni în mare parte sunt sub influența propagandei ruse, pentru că printre ei sunt mulți oameni mai în vârstă care fie cunosc mai puțin limba țării în care sunt stabiliți, fie nu o știu deloc. Și evident că ei privesc posturile rusești de televiziune și „îmbibă” tot acest gunoi care se varsă și pe capul telespectatorilor din Rusia. Generația mai în vârstă, care deja s-a integrat în societatea europeană, este într-o mai mică măsură expusă acestui fenomen.
În plus, există oameni care sunt în fel de relee pentru propaganda rusească. Sunt și așa-numiții „idioți utili”, care sunt foarte mulți, în particular în Italia unde locuiesc acum. Sunt destui și printre deputații din Parlament și printre conducătorii unor partide orientate către susținerea în orice circumstanțe a oricărei inițiatice a lui Putin. Deci, sunt fie „idioții utili”, fie personalități care sunt pur și simplu cumpărate. Și cunoașteți foarte bine că și Marie Le Pen în Franța, și Salvini care a fost membru al Guvernului în Italia aveau, după cum s-a demonstrat, aveau relații economice strânse cu structuri comerciale rusești apropiate Kremlinului și primeau sume importate.
Rețelele de socializare sunt o poveste cu totul aparte. Pentru că acum există nu doar fabricile de troli despre care cunoaștem deja, sunt două, dar astfel de centre sunt deja create și în interiorul acelor țări înspre care este îndreptată propaganda rusească. Aceasta este foarte sofisticată, este difuzată prin toate canalele - și prin intermediul televiziunii, și prin rețele sociale, sunt folosiți și politicieni și jurnaliști occidentali. Sunt multe eforturi concomitente și în anumite domenii se poate spune că au succes, dar în altele – nu. De exemplu acest așa-zis ajutor medical pentru Italia, salvarea Italiei pe care ca și cum nu a vrut să o ajute UE, nu a avut mare succes în interiorul Italiei, a jucat un rol în principal pentru spectatorii din Rusia.”
Europa Liberă: Este o afacere profitabilă? E o plăcere scumpă totuși - și politicieni, și rețele sociale, și internet…
Andrei Malghin: „Știți cum, Putin la noi e geo-politician, într-o măsură mai mare decât oricine altcineva. El este mai interesat de situația internațională mai mult decât chiar de cea internă. Iată de ce el este gata să cheltuiască oricâte miliarde va fi nevoie. Toate aceste lucruri sunt finanțate foarte generos, în ideea de a-și răspândi influența în toată lumea, iar în cazurile în care ceva nu-i convine pur și simplu să facă mizerie.”
Europa Liberă: O întrebare care are și implicații economice, dar vizează și Moldova. Anul 2020, toată lumea are probleme economice - și Rusia, și Occidentul și o creștere economică este puțin probabilă. Pe teritoriul Republicii Moldova există Transnistria. Cum credeți, ar putea Rusia, în schimbul ridicării sancțiunilor, să renunțe la sprijinul regiunilor separatiste – nu doar a Transnistriei, ci și a Donbasului.
Andrei Malghin: „Atunci când au fost introduse sancțiunile, Transnistria nu a fost amintită. Și, respectiv, pentru ca aceste sancțiuni să fie anulate, trebuie ca Rusia să facă pași concreți care deja sunt descrise în documentele privind introducerea acestor sancțiuni. Adică unele sancțiuni pot și ridicate în cazul reglementării conflictului din Donbas. Unele dintre sancțiuni, altele decât în primul caz, pot fi anulate dacă Rusia își va lua tălpășița din Crimeea. Au fost și sancțiuni introduse în legătură cu otrăvirea familiei Skripal, altele după doborârea Boeing-ului. Adică fiecare pachet de sancțiuni a avut un anumit motiv și pentru ca pachetul să fie ridicat, trebuie eliminată cauza. Acest lucru nu-l poate nicidecum înțelege Putin. El încearcă să se târguiască, dar această târguială nu are niciun sens, având în vedere că pentru scoaterea sancțiunilor trebuie eliminate cauzele. Sancțiunile cele mai importante sunt legate de Crimeea. Și atâta timp cât Crimeea este considerată rusească, Putin o consideră rusească, nimeni nu le va ridica.
Europa Liberă: Washingtonul a acuzat direct, la sfârșit de mai, Rusia și China de purtarea unui război informațional. Este o acuzație prea dură, sau poate fi interpretată ca o sugestie?
Andrei Malghin: „Un război informațional împotriva Occidentului purtat de Rusia se duce sigur, nu mă apuc să judec dacă și în cazul Chinei e la fel. Acest război nu se încheie pentru nicio secundă și este purtat prin toate mijloacele posibile, unele dintre ele le-am amintit deja – este vorba și de presa tradițională, și de internet, și de politicienii corupți sau în unele cazuri cei care au un rol de „idioți utili”.
Așa că da, un astfel de război se duce și el este îndreptat către slăbirea Occidentului. Greu de spus cât este de eficient acest război. Impresia mea este că el este mai puțin eficient decât au impresia oamenii care sunt pasionați de acest război și l-au inspirat. Dar, din păcate, în acest moment totul se rezumă la o singură persoană. Sunt sigur că în conducerea Rusiei există oameni care gândesc limpede și care înțeleg foarte bine lipsa de perspectivă, într-o dimensiune istorică pe termen lung, a tuturor acestor eforturi.”
Europa Liberă: Dar cât de eficientă este lupta cu informațiile false? Țările baltice au creat chiar centre de combatere a atacurilor informaționale. Și Occidentul creează diferite structuri, chiar și Mark Zuckerberg a creat un departament special și intenționează să marcheze specific postările suspecte distribuite cu sponsorizare…
Andrei Malghin: „Sigur că lupta cu informațiile false este necesară. Doar că vreau să atrag atenția că mijloacele pe care Putin le pune la dispoziție pentru crearea acestei realități false sunt incomparabile cu mijloacele pe care le alocă UE sau NATO pentru combaterea acestor falsuri. Și nu vorbim de sume duble sau triple, ci de milioane de ori mai mari. Bugetele site-urilor anti-fake sunt derizorii, sunt doar pentru a pune o bifă.
Trebuie acordată o atenție mai mare și alocate finanțări mult mai mari. De exemplu, în Țările Baltice se încearcă, cu bugete foarte mici, să fie create, măcar pentru audiența de limbă rusă, canale de presă, inclusiv posturi de televiziune. Dar în comparație cu puterea copleșitoare a posturilor de televiziune federale rusești acest lucru pare chiar ridicol. Așa că dacă e să aloci mijloace și efort, acestea trebuie să fie cât decât adecvate presiunii pe care o exercită inamicul.”
Europa Liberă: Dacă e să comparăm situația actuală cu perioada sovietică? A existat și atunci lupta cu „vocile inamice”, se acționa și în plan politic, și în plan diplomatic, și pe linia serviciilor secrete…
Andrei Malghin: „De fapt, ei merg pe scenariile lor vechi, s-a mai adăugat doar internetul care nu a existat în perioada sovietică. În rest, abordările lor vizavi de subiectul propagandei au rămas identice.
Unele campanii propagandistice ale Uniunii Sovietice au fost destul de reușite. Altele au fost un eșec. De exemplu, campania pentru discreditarea lui Soljenițîn, după ce a apărut cartea lui Arhipelag Gulag, a fost nereușită. S-au depus eforturi foarte mari pentru a-l compromite, însă în ochii Occidentului Soljenițîn a rămas o autoritate incontestabilă.
Iar alte campanii au fost de succes, de exemplu propaganda succeselor cosmonautice ale URSS, sau realizărilor, imaginare sau reale, din domeniul militar. În Occident exista la modul real frică și URSS era considerat ca inamic egal ca putere militară. Deși ulterior s-a aflat că nu era decât un colos cu picioare de lut.”
Europa Liberă: Care ar fi rețeta Dvs. despre cum să nu înnebunești în fluxul de informații din prezent, destul de compact și care crește zi de zi?
Andrei Malghin: „Aici nu am rețete inedite. Eu mă consider printre oamenii cu mai multă experiență și încep să-mi dau seama destul de repede care sunt troli și boți și blochez uneori și sute pe zi, după care ei nu mă mai deranjează. După care apar alții. Dar eu am deja o anumită dexteritate în a-i identifica. Dar nu este cazul majorității utilizatorilor de internet.
Iată de ce cred că cel mai important este să stabiliți anumite platforme de unde vă informați, de unde citiți știrile. Dacă v-ați obișnuit să le luați de pe rețelele de socializare, atunci trebuie să învățați să verificați cât de solidă este sursa.
În cazul presei, inclusiv on-line, este mai simplu – dacă citiți cu regularitate BBC sau Radio Svoboda sau alte denumiri cunoscute încă din perioada sovietică, cum ar fi Vocea Americii sau Radio Franța – toate acestea au site-uri bune de limbă rusă cu informație în care se poate avea încredere.
Așa că este o chestiune de exercițiu. Și în niciun caz să nu folosiți informațiile posturilor federale din Rusia. Acolo sunt emisiuni interesante, filme bune, seriale, emisiuni de divertisment, emisiuni educative. Dar când vine buletinul de știri, pur și simplu opriți televizorul și nu va uitați la el.”
Aici e Radio Europa Liberă.
