Linkuri accesibilitate

Violență domestică, exerciții militare și înrolări în regiunea transnistreană în timp de pandemie


În regiunea transnistreană continuă aplicațiile militare, în plină epidemie de coronavirus

O emisiune moderată de Lina Grâu.

Din sumarul ediţiei:

Epidemia de Covid-19 acutizează tema violenței în familie. Îngrijorări trezește și starea epidemiologică din închisori. În acest context, rudele și apropiații cer eliberarea liderului comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan, și avertizează că starea lui de sănătate este critică. În stânga Nistrului continuă exercițiile militare, dar și recrutarea în așa numita armată transnistreană, în pofida epidemiei de coronavirus.

Violență domestică, exerciții militare și înrolări în regiunea transnistreană în timp de pandemie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


***

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Un tânăr de 19 ani înrolat în armata transnistreană a fost împușcat sâmbătă, 11 aprilie, potrivit unor postări de pe rețelele de socializare și unui comunicat al Biroului de reintegrare din cadrul Guvernului de la Chişinău. Comunicatul precizează că, potrivit informațiilor operative, un tânăr, cetățean al Republicii Moldova de 19 ani, a fost împușcat în cap de către colegul său, în urma descărcării unui pistol automat. Tânărul a decedat pe loc. Incidentul a avut loc în stânga Nistrului. Armata transnistreană este considerată drept ilegală de autoritățile de la Chişinău și este calificată ca „structură paramilitară”, iar organizațiile de apărare a drepturilor omului o consideră drept formă de privare de libertate.

Aplicații militare ale armatei transnistrene în plină epidemie de coronavirus, la sfârșitul lunii martie
Aplicații militare ale armatei transnistrene în plină epidemie de coronavirus, la sfârșitul lunii martie

Chişinăul solicită convocarea în regim de urgență a formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană pentru a discuta situația legată de combaterea epidemiei de coronavirus, care riscă să devină „o problemă umanitară” în regiunea transnistreană.

Vicepremierul pentru reintegrare de la Chişinău, Cristina Lesnic, a denunțat în cadrul unui briefing mai multe abuzuri comise de Tiraspol sub pretextul combaterii virusului. Printre acestea sunt blocarea circulației medicilor și cadrelor medicale, dificultățile la încasarea salariilor profesorilor din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană, instalarea a 18 posturi noi de control în Zona de securitate, dar și refuzul de a veni joi, 9 aprilie, la o ședință, unde urma să fie discutată coordonarea eforturilor medicale de combatere a epidemiei pe ambele maluri ale Nistrului.

„Autoizolarea inventată și impusă de partea transnistreană nu se încadrează în principiul respectării drepturilor omului și îngrădește accesul la medicamente compensate vitale, în situația pandemiei, pentru cei 320 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova de pe malul stâng al Nistrului”, a spus Cristina Lesnic.

Cel puțin 95 de medici și cadre medicale au fost împiedicate de administrația transnistreană, de la instituirea stării de urgență, să ajungă la locul de muncă sau să meargă acasă, iar cifra reală a unor astfel de cazuri ar putea fi mult mai mare. Starea de urgență a fost instituită de administrația de la Tiraspol pe 17 martie și este în vigoare până la 1 mai. Persoanele care intră în regiune sunt obligate să stea 14 zile în carantină.

În regiunea transnistreană, duminică seara, pe 12 aprilie, erau anunțate 131 de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 și 6 decese. În Republica Moldova au fost înregistrate 1662 de cazuri de îmbolnăvire, printre bolnavi fiind 415 medici, deci un sfert din toate cazurile.

Tiraspolul a calificat drept „speculații neargumentate” declarațiile Cristinei Lesnic, spunând că acestea ar fi menite să distragă atenția de la obligațiile neonorate de Chişinău din cadrul acordului Berlin-plus și de la problemele epidemiei. O notă a departamentul de externe a regiunii separatiste spune că Tiraspolul a fost cel care a propus Chişinăului să ofere spații de cazare pe perioada carantinei pentru medicii transnistreni care lucrează în localitățile subordonate Republicii Moldova. Tiraspolul a repetat acuzația că autoritățile moldovenești au blocat accesul medicamentelor în regiune, acuzație respinsă anterior de Chişinău care a spus că, din contra a facilitat aceste transporturi. Iar subiectul posturilor vamale, spune Tiraspolul, nu poate fi discutat în formatul 5+2 pentru că ține de Zona de securitate și deci e de competența Comisiei unificate de control.

Slujbele religioase pascale vor avea loc în regiunea transnistreană „în regim închis”, iar miliția va supraveghea bisericile, a declarat șeful departamentului de interne de la Tiraspol, Ruslan Mova. El a spus că experiența săptămânilor trecute a arătat că „oamenii nu sunt gata să respecte regulile”. „Nu avem cum să instalăm câte un milițian care să verifice ca oamenii să respecte distanța sau să nu-și scoată maca ca să sărute icoanele”, a spus responsabilul de la Tiraspol.

În regiunea transnistreană au continuat aplicațiile militare, în pofida stări de urgență impuse populației. Aplicații tactice cu implicarea tehnicii grele au simulat situația în care militari ai Republicii Moldova ar ataca regiunea transnistreană „Pe poligon a avut loc o luptă de amploare. Tehnica militară și infanteria „inamicului” a fost marcată prin ținte care au fost distruse de artileria și instalațiile antiaeriene”, se spune într-un comunicat al departamentului de apărare de la Tiraspol. De la începutul anului, în stânga Nistrului au avut loc în jur de 170 de activități cu caracter militar organizate de militarii ruși din regiune, separat sau împreună cu armata transnistreană, dintre care 55 au fost exerciții militare, iar restul așa-numite „activități cu caracter umanitar”.

Expertul epidemiologic șef al Statelor Unite, Anthony Fauci, a avertizat vineri că e prea devreme pentru relaxarea restricțiile de circulație în Statele Unite, chiar dacă lupta contra pandemiei Covid-19 arată unele rezultate pozitive în zone ca New York-ul. Declarația lui Fauci survine în contextul presiunilor pentru redeschiderea economiei americane, după ce în Statele Unite, care au devenit un nou epicentru al pandemiei Covid-19, peste 17 milioane de oameni au devenit șomeri în trei săptămâni. Joi, bilanțul deceselor cauzate de această boală în America a depășit 16.000, cele mai afectate fiind statele New-York, New Jersey și Michigan.

Papa Francisc a prezidat riturile de vinerea sfântă fără public, la fel ca pe parcursul întregii săptămâni dinaintea Paștelui catolic, în contextul pandemiei de coronavirus. Potrivit postului Radio Vatican, toate riturile au fost reduse la esențial și la un timp restrâns. Rugăciunile sunt transmise prin livestreaming, iar credincioșii le pot urmări de acasă.

Poliția italiană a anunțat între timp că va întări controalele pe străzi în timpul sărbătorilor pascale pentru a împiedica ieșirea oamenilor din case fără vreun motiv urgent. „Şi de Paşte trebuie să rămânem toţi acasă pentru binele nostru şi al celor apropiaţi”, a spus ministra de interne de la Roma, Luciana Lamorgese, ziarului Corriere della Sera.

***

În regiunea transnistreană duminică, 12 aprilie, erau anunțate 131 de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 și 6 decese. 128 de persoane suspectate de contaminare cu noul virus sunt internate la spitalul de boli infecțioase din Slobozia. În prezent, analizele din regiunea transnistreană sunt procesate la laboratorul de la Chişinău, însă Tiraspolul vorbește cu tot mai multă insistență despre faptul că pregătește propriul laborator de testare, unde va folosi cele cinci mii de teste donate de Federaţia Rusă. În același timp, Tiraspolul pregătește mai multe spitale raionale pentru ca acestea să poată primi pacienții cu coronavirus, după ce spitalul din Slobozia va epuiza cele 200 de locuri disponibile.

Spitalul de boli infecțioase din Slobozi
Spitalul de boli infecțioase din Slobozi

Una dintre problemele care se acutizează foarte mult în perioada carantinei este cea a violenței domestice. În regiunea transnistreană a fost deschisă o linie fierbinte pentru femeile care au probleme în această perioadă. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu Iana, o tânără care împreună cu soțul, și-au pierdut locul de muncă din cauza carantinei. Aveau o mică afacere, în domeniul comerțului nealimentar, care riscă acum să falimenteze. Tânăra familie a încercat să găsească soluții pentru mai multe întrebări – ce să facă cu marfa, cum să-și plătească creditele, din ce să trăiască, împreună cu cei doi copii ai lor.

La început, povestește Iana, soțul o susținea. Mai târziu însă au început certurile, iar soțul ridica vocea și o jignea, pe ea și pe copii. Încă nu s-a ajuns la bătăi, spune Iana, motiv pentru care nici nu a apelat la centrul de criză sau la linia fierbinte. Ea speră că în curând carantina se va termina și vor reuși împreună cu soțul să depășească situația.

Pentru a ajuta astfel de familii, câțiva reprezentanți ai Asociației psihologilor practicieni din regiunea transnistreană s-au unit și au decis să ofere consultații prin telefon sau messenger. Consultațiile sunt oferite în fiecare zi între ora 10.00 și 21.00.

Corespondentul nostru a stat de vorbă cu psihologul Anna Slobodeniuk, care spune că cel mai des în ultimul timp sunt apelați de mame ale căror copii au trecut la învățământul on-line care presupune și metode noi de îndeplinire a temei pentru acasă. Psihologii ajută mamele să-și găsească cuvintele potrivite și să nu se enerveze în timpul acestui proces nou și neobișnuit pentru ele.

Ce-i de făcut atunci când în timpul carantinei toți membrii familiei trebuie să se afle într-un spațiu limitat și cum pot fi evitate conflictele?, a întrebat-o corespondentul nostru pe Anna Slobodeniuk:

„Atâta timp cât viața decurgea în regim normal, membrii unei familii își vedeau de serviciu, de treburile lor și de fapt nu petreceau prea mult timp împreună. Acum, cu carantina, sunt nevoiți să locuiască cu toții în același spațiu și adesea apar conflicte. Ce se poate face pentru a le evita? Trebuie făcut un regim foarte clar al zilei – cine, când și ce face. Asta va permite să nu existe îmbulzeală la bucătărie, sau la duș de exemplu. Mulți mă întreabă – avem o garsonieră, unde să dispar ca să pot rămâne un pic în singurătate? Puteți dispărea în baie de exemplu! Dar asta trebuie convenit cu ceilalți, pentru că în acel moment altcineva ar putea să vrea să folosească baia. Dacă lucrurile sunt convenite din timp, conflicte nu apar”, spune psihologul Anna Slobodeniuk.

În regiunea transnistreană există și o organizație care de mai bine de cinci ani oferă refugiu temporar femeilor în situații de criză. Începând cu 2015, Centrul Rezonans a oferit susținere psihologică, juridică și locuință temporară pentru 132 de persoane, inclusiv 65 de copii.

Victimele violenței în familie pot suna și la o linie fierbinte care din 2009 a oferit sprijin pentru mai bine de 900 de persoane.

***

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat mai mult oameni întâlniți în stradă cum se simt în izolare și cum gestionează stările de tensiune sau de supărare în această perioadă.

Vox:

- Pe noi nu ne deranjează foarte mult, pentru că noi respectăm toate regulile. Ieșim afară doar uneori, lucrăm în grădină, la soare, respirăm aer curat. În rest nu prea ieșim, stăm acasă.

- Stăm acasă, seara doar ieșim un pic cu copilul. Iar dimineața – mergem după produse. Eu cred că la noi totul abia începe. Încă nici nu a început bine, cel puțin la noi în Transnistria sigur.

Tiraspol. Magazin închis din cauza carantinei
Tiraspol. Magazin închis din cauza carantinei

- Eu eram obișnuită să stau acasă, pentru mine nu e ceva ieșit din comun. Eu și înainte ieșeam doar câte un pic să iau aer și reveneam acasă. Pentru mine nu s-a schimbat prea multe. Și orele la distanță e cam greu, mereu primesc mesaje, teme de acasă acum sunt mai multe. Era mai ușor când mergeam la Universitate.

- Eu lucrez, pentru mine nu s-a schimbat nimic. Dar văd că sunt tot mai multe și mai multe cazuri, se pare că e în creștere. E puțin probabil să se termine până la sfârșitul lui mai. În general, discuția este că totul va dura până în luna septembrie.

- Eu în general stau mereu acasă. Doar azi am ieșit – împreună cu sora mergem la vilă. E ziua mea de naștere, vom fi doar ai noștri, surorile și soțul uneia dintre ele.

- E foarte greu să stai întins pe pat minim 10 ore – vreai să ieși afară, să te plimbi, mai ales că vremea e atât de frumoasă. A venit primăvara, iar împreună cu ea și carantina.

- De fapt, e destul de greu să treci prin această autoizolare, pentru că există anumite obișnuințe, eu am o viață socială activă și mie mi-e greu pentru că în acest moment sunt nevoită să renunț la multe. Dar în linii mari cred că e o măsură necesară, iată de ce ne conformăm. Mai ales că exista speranța că ne vor anula examenele de sfârșit de an. Așa că suntem optimiști.

***

În contextual epidemiei de coronavirus, îngrijorări în legătură cu soarta liderului comuniștilor din regiunea transnistreană, Oleg Horjan, au formulat activiști din cadrul Partidului Comuniștilor de la Tiraspol, care au cerut administrației transnistrene să-l pună în libertate. Oleg Horjan a fost condamnat la cinci ani de detenție pentru organizarea unui protest pașnic în centrul Tiraspolului și este considerat deținut politic atât de membrii partidului său din stânga Nistrului, cât și de Chişinău, care a cerut de mai multe ori punerea lui în libertate.

Oleg Horjan
Oleg Horjan

Un demers făcut public de comitetul central al Partidului Comuniștilor din Transnistria spune că Oleg Horjan a fost externat abuziv din secția medicală a penitenciarului în care este deținut și dus într-o cameră de detenție comună, chiar dacă are tensiunea ridicată, dureri de cap și de inimă. Horjan ar fi fost mutat în penitenciar chiar dacă era la tratament deja de trei luni, iar medicii au fost insistenți în a recomanda conducerii penitenciarului să nu înrăutățească condițiile de detenție. După data de 1 aprilie Horjan a avut tensiunea arterială foarte ridicată și de câteva ori și-a pierdut cunoștința.

Demersul adepților lui Oleg Horjan spune că acesta a fost externat sub pretextul eliberării locurilor și pregătirii unității medicale pentru cazurile de coronavirus. „În condițiile actuale moartea lui Oleg Horjan va putea fi foarte ușor pusă pe seama epidemiei. Actuala „elită politică” a Transnistriei nu este decât un promotor al intereselor firmei monopolist (Sheriff – n.red.) căreia i-ar conveni moartea deținutului politic Oleg Horjan”, se spune în demersul Partidului Comuniștilor din Transnistria. Acesta cere conducerii Federaţiei Ruse și organizațiilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului să intervină în acest caz.

Oficial, în penitenciarele din regiunea transnistreană nu au fost semnalate cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19. De la instituirea stării de urgență vizitele în închisori sunt interzise, la fel ca și pachetele de acasă, iar corespondența nu ajunge la deținuți.

Regiunea transnistreană are cea mai mare cotă de deținuți din Europa, iar condițiile inumane de detenție au trezit îngrijorarea experților care au studiat problema, inclusiv a reprezentantului Naţiunilor Unite pentru drepturile omului, Thomas Hammarberg. Densitatea deținuților în penitenciare și condițiile proaste sunt un pericol real în cazul în care virusul ar ajunge în închisori.

Este și motivul pentru care majoritatea țărilor lumii decid eliberarea, amnistierea sau suspendarea pedepsei pentru mai multe categorii de deținuți. Lucru care nu se întâmplă încă în Republica Moldova. La Tiraspol acest subiect nici măcar nu se discută. În timp ce la Chişinău avocații poporului au recomandat autorităților eliberarea anumitor categorii de deținuți condamnați pentru crime non-violente. Din închisorile Republicii Moldova ar putea fi eliberați astfel până la o mie de deținuți. Motivul: sistemul medical penitenciar slab dezvoltat și în criză de personal ar lovi și mai dur în medicina spitalicească civilă, pusă și așa la grea încercare în aceste zile de pandemia Covid-19. Sergiu Culeac are detalii:

Oficial nu a fost raportat niciun caz de infectare în mediul deținuților. Dar există două cazuri de infectare în rândul angajaților sistemului penitenciar: unul la Soroca și altul la Rusca. Administrația Națională a Penitenciarelor dă asigurări că a luat suficiente măsuri de prevenție, astfel încât cele două persoane infectate să nu intre în contact cu deținuții. Gardienii originari din localități afectate de Covid-19 au fost plasați imediat în carantină la domiciliu.

Cu o săptămână înainte de a fi semnalat riscul real al pătrunderii virusului în cel puțin două penitenciare, Oficiul Avocatului Poporului şi câteva organizaţii neguvernamentale expediaseră un demers către Comisia pentru Situaţii Excepţionale, în care calificau drept insuficiente măsurile de carantină luate în penitenciare. Între altele, a fost invocată problema supraaglomerării închisorilor, ceea ce ar spori riscul transmiterii infecției, mai cu seamă în grupurile clasificate drept vulnerabile.

Alexandru Zubco, şeful Direcţiei prevenirea torturii în cadrul Oficiului Avocatului Poporului, precizează că a fost atrasă atenția asupra lipsei echipamentelor speciale de prevenție și de tratare a infecției cu Covid-19, inclusiv în cadrul penitenciarului nr. 16 de la Pruncul cu statut de spital pentru deținuți. Riscul izbucnirii unui focar în plus de infecție este tot mai real, spune Zubco:

Alexandru Zubco
Alexandru Zubco

„La 19 martie am lansat un apel împreună cu Asociația Promo-LEX, Consiliul pentru prevenirea torturii și European Prison Litigation. Noi nu am primit un răspuns de la Comisia pentru Situații Excepționale. În ceea ce ține de acțiunile practice, din 100% au fost aplicate în jur de 50%. Noi am enunțat că sistemul medical penitenciar se află într-o criză mai mare decât cel civil, cât și condițiile de detenție nu permit combaterea acestui virus. Toți mizează pe faptul că ne va ocoli. Pe asta și stă, de fapt. Autoritățile nu prea au răspuns în cazul unui cod galben sau unui cod roșu în penitenciare”.

Alexandru Zubco atrage atenția că la Soroca, localitate care se situează pe poziția a treia după numărul persoanelor infectate, se află un penitenciar cu 600 de deținuți. După ce a fost anunțată infectarea cu Covid-19 a unui angajat de la închisoare, deținuții sunt extrem de îngrijorați.

„Avem informații de la rude și de la persoane în detenție că ei se tem, că există un fel de revoltă. Doi asistenți medicali la 600 de condamnați, vă imaginați că este ireal să facă față?! Revolta poate să apară atunci când o persoană va fi testată pozitiv. Evident că toți deținuții vor dori să fie eliberați. Să-i eliberezi pe toți nu poți. Am avut câteva eliberări cu monitorizare electronică și toate au fost un mini-eșec.”

Pentru a evita o îmbolnăvire în masă în închisori, militanții pentru drepturile omului optează pentru grațierea sau înlocuirea pedepselor aplicate pentru infracțiuni ușoare, non-violente, așa cum au procedat deja mai multe state din Occident, dar și din Orient. Deținuții cu vârste de peste 60 de ani ar putea beneficia un tratament privilegiat, deoarece se află în grupul de risc sporit de infectare. Experții au dedus că ar fi vorba despre un număr de 972 de deținuți sau de peste 17% din totalul celor condamnați.

Potrivit unor surse avizate, Centrul unic anticriză ar fi dispus să aplice varianta întreruperii vremelnice a executării pedepsei, dar nu s-a pronunțat, deocamdată, întrucât nu există certitudinea că cei eliberați condiționat vor respecta condițiile impuse de carantină și, mai ales, dacă ar mai fi de găsit după expirarea stării de urgență.

***

Tiraspolul anunță că înrolarea în armată va avea loc conform graficului stabilit, chiar dacă în regiune este instalată starea de urgență în legătură cu răspândirea coronavirusului. Recruților li se va măsura temperatura, li se vor dezinfecta mâinile și li se va aminti despre necesitatea păstrării distanței fizice. Mașinile cu care vor fi transportați aceștia vor fi dezinfectate, iar la sosirea în unitățile militare recruții vor fi ținuți în carantină 14 zile.

Armata transnistreană este calificată drept ilegală de autoritățile de la Chişinău, calificând-o drept „structură paramilitară ilegală”, iar organizațiile de apărare a drepturilor omului o consideră formă de privare de libertate.

Despre tratamentele degradante și tortura din armata transnistreană a vorbit și un tânăr din regiune, Alexandr Rjavitin, care a fugit acum cinci ani din armata transnistreană. Acesta a povestit, inclusiv într-un documentar realizat de Europa Liberă, experiențele prin care a trecut. În luna decembrie acesta a mers în vizită la familia sa din regiunea transnistreană și a fost răpit de organele de forțe locale.

Alexandru Rjavitin
Alexandru Rjavitin

Vicepremierul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a declarat într-un interviu recent acordat Europei Libere că situația tânărului Alexandr Rjavitin este în vizorul atât a Biroului pentru reintegrare de la Chişinău, când și a organizațiilor internaționale.

Cristina Lesnic: „Am ridicat raportul care a fost prezentat în cadrul vizitei doamnei Dunja Mijatović, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, care a efectuat o vizită recentă la Chișinău și inclusiv la Tiraspol. În acest raport elaborat de Chişinău se găsește la fel și cazul domnului Rjavitin. Problema de înrolare ilegală în structurile militare sau paramilitare din regiunea transnistreană este un abuz și o să calificăm ca, într-adevăr, acest caz să fie plasat prioritar.

Să știți că astăzi în cadrul discuțiilor pe care intenționez să le am cu doamna comisar, voi ridica și alte cazuri individuale, nu numai cazul domnului Rjavitin, pentru că există și o altă listă de persoane care sunt în atenția Consiliului Europei, dar și a noastră. Și, desigur, împreună și cu instituția avocatului poporului vom încerca să vedem dacă reușim și cum putem să soluționăm și să verificăm condițiile acestor persoane.”

Europa Liberă: La Tiraspol s-a speculat foarte mult pe faptul că Chișinău „a și uitat despre această problemă”, deci, este pusă cumva de-o parte și nimeni nu se mai interesează de Alexandr Rjavitin.

Cristina Lesnic: „De fapt, părerea mea este că în tot ce ține de conflictul transnistrean trebuie să fie o opoziție consolidată și doar la nivelul structurilor naționale, mă refer la toate puterile de stat, plus organizațiile neguvernamentale și internaționale, vom reuși să soluționăm problemele care au nevoie cu intervenție imediată.

Cristina Lesnic
Cristina Lesnic

Eu foarte mult sper că și în discuția de astăzi cu avocatul poporului să vedem în ce măsură putem să organizăm inclusiv și o convocare a grupului de lucru pentru drepturile omului. Dacă vă amintiți, anterior ombusmanul avea acces în regiune. Astăzi noi l-am implicat pe dumnealui să fie și pe platforma organizațiilor neguvernamentale consultate de Biroul de politici de reintegrare pentru a consolida mesajul nostru și, desigur, pentru a veni cu acțiuni concrete.”

Europa Liberă: Cristina Lesnic a mai spus că există o listă mai lungă de persoane din regiunea transnistreană care trezesc îngrijorări din perspectiva respectării drepturilor omului. Pe această listă, care este și in atenția organizațiilor internaționale, Chişinăul îl menționa anterior și pe liderul comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan.

***

Despre abuzurile la care sunt supuși recruții în armata transnistreană a fost scrisă și o carte. „Anul tinereții” este volumul de debut al tinerei scriitoare Larisa Calic. Volumul conține istoriile a 12 tineri care au făcut serviciul militar obligatoriu în stânga Nistrului. Cartea a fost publicată cu sprijinul organizației din Cehia People in Need, din fonduri oferite de Ministerul de Externe al Cehiei prin Programul de promovare a tranziției și poate fi găsită pe internet, în limba rusă, la adresa transnistrianarmy.com.

Sergiu Culeac continuă să vă prezinte secvențe din cartea Larisei Calic, „Anul Tinereții”:

Larisa Calic, autoarea cărții „Anul tinereții”
Larisa Calic, autoarea cărții „Anul tinereții”

Era final de an școlar. Urma să primesc diploma de absolvire. Mă pregăteam asiduu pentru examene. Citația de înrolare în armată era pe locul doi. Când am depus dosarul de admitere la facultate, mai aveam trei zile până la încorporare. Îmi doream să am studii superioare. I-am făcut mamei procură ca să meargă să depună dosarul de admitere la facultate, forma de învățământ cu frecvență redusă.

M-am prezentat la comisariatul militar. Acolo am fost urcați într-un autobuz care ne-a dus la Parcani, locul unde are loc repartiția pe unități militare. Ne-au luat amprentele, ne-au verificat actele. Apoi ne-au cerut alinierea-drepți și ne-au lăsat să așteptăm. Militari ai forțelor speciale se apropiau de noi și ne luau mâncarea, țigările, apa, deoarece multe lucruri sunt interzise să le ai asupra ta, atunci când ești plasat în carantină. Predam totul benevol. Nimeni nu lua nimic cu forța. Un ofițer a început să ne strige numele. Ulterior, am urcat cu toți într-un camion militar. Atunci mi-am dat seama că începe cel mai vesel an din viața mea.

Ajunși la destinație, am fost conduși într-o cameră de serviciu. Acolo se aflau toți ofițerii, inclusiv cel responsabil de supravegherea situației în unitatea militară. Ne-au lăsat să ne sunăm părinții pentru a le spune când pot să vină în vizită.

După asta, am mers la punctul medical pentru o evaluare a stării de sănătate.

Lansarea cărții Anul tinereții, decembrie 2019
Lansarea cărții Anul tinereții, decembrie 2019

Înainte să depunem jurământul, am mărșăluit. Era vară. Bocanci unși cu gutalină, tălpile picioarelor fierbinți de obielile purtate pe căldură. Cu toate acestea, marșăluiam în continuare, pentru că ne doream să arătăm părinților că putem mărșălui frumos. Nu doream să nu ne facem de rușine. Era greu, deoarece nu eram lăsați să bem vreun gât de apă. După depunerea jurământului, am avut liber să mergem acasă pe durata weekend-ului. Acasă puteam să mă plimb nestingherit, să fumez,fără să cer permisiunea cuiva. Nimeni nu îți interzicea nimic.

II
Sunt inginer de profesie. Am studii speciale de profil. Cum în fortăreață aveau loc lucrări de construcție, căpitanul mi-a cerut să fac niște calcule. De altfel, atunci când avea loc repartiția în unitățile militare, eu susțineam examenele de admitere la facultate. Am obținut din timp o permisie în acest sens. De aceea, atunci când am ajuns în unitate, nu prea am înțeles din prima unde anume am fost repartizat. S-a dovedit că era vorba de depozitul de produse alimentare. Am fost instruit de un soldat veteran care peste o săptămână își încheia serviciul militar. Mi-a explicat cum trebuie făcută curățenia, cum respect măsurile de igienă, cum aduc produsele de la depozitul central etc. Starea de lucruri care era la început s-a schimbat radical odată cu instaurarea noii puteri. Controalele au devenit tot frecvente în ceea ce privește calitatea și starea produselor alimentare.

Un tanc transnistrean trage la țintă în cadrul unor aplicații militare ale armatei transnistrene
Un tanc transnistrean trage la țintă în cadrul unor aplicații militare ale armatei transnistrene

O parte dintre soldați merg seara acasă. Există o subunitate de gardă care, în caz de alarmă, apără unitatea militară. Această subunitate e formată din cel puțin zece persoane, pentru că nu toți soldații sunt lăsați să meargă acasă. În unitate sunt și tineri din Râbnița și în cazul lor nu are vreun rost.

Unitatea noastră are menirea să respingă atacurile din partea Republicii Moldova. Prima misiune constă în asigurarea protecției civililor până trec ei podul și ajung de cealaltă parte a Nistrului. După aceea, geniștii aruncă în aer podul. Noi rămânem pe loc și luptăm. Apărăm Transnistria de inamic. Pentru că podul nu mai există, suntem izolați de restul teritoriului. Prin urmare, membrii unității militare trebuie să rămână uniți. Deși nu se vorbește deschis, mulți își dau seama că lupta principală în conflict va fi purtată de forțele ruse de menținere a păcii. Resursele lor vor fi pe primul loc.

III

Atunci când m-am pornit să fac armată, mă ghidam de faptul că, în timpul acțiunilor militare, îmi doresc să fiu un zid care să apere Transnistria. Nu să fiu carne de tun, ci un apărător. Însă multe lucruri au suferit schimbări. În cazul unui război, noi suntem în stare să mărșăluim frumos și să amenajăm răzoare de flori.

Mi-am ales o profesie în domeniul construcțiilor și nu-mi văd viitorul în Transnistria. Nu-mi doresc să construiesc Sheriff-uri. După armată voi pleca de aici, pentru că nu vreau să-mi leg viața de Transnistria. Realitățile nu corespund așteptărilor tinerilor. Ei învață, dar apoi nu își pot găsi un loc de muncă. Angajații fabricilor lucrează pentru bănuți. Însă un bărbat trebuie să poată să-și întrețină familia. Vreau să lucrez în Rusia, apoi în Europa. Oamenii care trăiesc în țări dezvoltate se bucură de libertate, acolo nu ești intimidat și nu riști să ajungi la închisoare pentru că ai participat la vreun protest sau pentru că ai un alt punct de vedere. Cred că situația în Transnistria nu se va schimba în următoarele decenii. Aici nimic nu se schimbă. Autoritățile nu au scopul să dezvolte economia, să crească prosperitatea. Important pentru autoritățile de aici este să se îmbogățească. Dacă președintele va arată că este dispus să facă ceva pentru a schimba starea de lucruri, atunci voi reveni, la fel ca mulți alții.

***

Aici e Radio Europa Liberă

XS
SM
MD
LG