La Chișinău, Peter Michalko, ambasador al UE în R. Moldova, a supus unor critici dure legile votate săptămâna trecută în parlamentul de la Chișinău de noua majoritate informală între socialiști și deputații platformei Pentru Moldova, incluzând formațiunea Șor, și văzute în general ca o ripostă a forțelor care au avut de pierdut odată cu înfrângerea lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale recente.
Diplomatul, care a vorbit în cadrul unui forum dedicat integrării europene, într-un compartiment separat despre șansele de relansare a agendei europene la Chișinău, a deplâns mai ales una din seria de inițiative cu care au venit socialiștii după victoria Maiei Sandu în prezidențiale – anume cea prin care majoritatea parlamentară ar vrea să-i demită, sub pretextul „dezoligarhizării”, pe mai mulți șefi ai instituțiilor publice, inclusiv guvernatorul Băncii Naționale.
În discursul său de la forumul ce se desfășoară al șaptelea an consecutiv la Chișinău, ambasadorul Michalko a dat clar de înțeles că, după gravitatea derapajelor înregistrate odată cu votarea ultimelor legi în parlament, găsește similar momentul actual cu cel din 2014, când s-au devalizat băncile moldovene de un miliard de euro, sau din 2018, când relația R. Moldova cu Bruxellesul s-a deteriorat grav, urmare a invalidării alegerilor de la primăria capitalei.
„În 2018 am crezut că va fi momentul de jos în relația dintre Republica Moldova și UE în timpul mandatului meu. Dar se pare că în prezent se fac eforturi mari din partea elitei politice de la Chişinău de a ajunge din urmă situația de atunci”, a spus șeful Delegației UE.
Nu admit că situația din ziua de azi din R. Moldova este echivalentă cu ceea ce a fost în 2014 sau 2018
Ministrul afacerilor externe și integrării europene de la Chișinău, Aurel Ciocoi, care a participat alături de diplomatul european la forum, a luat însă apărarea guvernului din care face parte în fața criticilor europene: „Nu cred și nu admit că situația din ziua de azi din R. Moldova este echivalentă cu ceea ce a fost în 2014 sau 2018. Nu suntem în situația în care un exercițiu al democrației, și anume alegerile, să fie anulate rezultatele în mod abuziv, așa cum s-a întâmplat în cazul dlui Năstase.”
Ambasadorul a continuat totuși să critice Chișinăul. Printre motivele mari de dezamăgire, el a numit „modul în care se fac alianțele, netransparent, bazate pe interese ascunse”, revenirea clasei politice „la obiceiuri vechi, de la trafic de țigări la subminarea instituțiilor statului de drept și celor democratice”.
„Practicile care credeam că sunt lăsate în spate, inclusiv cu mulți ani în urmă sunt readuse – intrarea forțată în instituții publice, folosirea instanțelor de judecată pentru a anula decizii perfect legale și impunitate la nivel foarte înalt,” a mai spus ambasadorul.
Răspunzând unei întrebări a Europei Libere despre posibile sancțiuni din partea UE, diplomatul a sugerat că nerespectarea de către autoritățile moldovene a principiilor democratice și a statului de drept vor avea drept consecință oprirea finanțării:
„În ceea ce privește de exemplu programul de asistență macrofinanciară, acolo se vorbește clar despre necesitatea respectării acestor principii. Deci, este precondiție pentru tranșele următoare ale asistenței macrofinanciare. ”
Unul din actele normative votat săptămâna trecută în primă lectură în parlament și pe care Peter Michalko l-a criticat în mod special este așa zisa „lege a lustrației”, prin care noua majoritate informală între socialiști și deputații platformei Pentru Moldova, incluzând formațiunea Șor, ar vrea, sub pretextul “dezoligarhizării”, să-i demită pe mai mulți conducători ai instituțiilor publice, inclusiv pe guvernatorul Băncii Naționale. Iată ce ne spunea despre această inițiativă socialistă un parlamentar din opoziție, Alexandru Slusari, șeful grupului de parlamentari ai Platformei DA:
„Ei au aflat că noi lucrăm asupra unei astfel de legi, au luat din legea noastră o parte care îi avantajează, au denaturat conceptul, iar scopul e ca, folosind paravanul lustrației, să demită pe unii și să pună pe alții. Deci, cinci-șase șefi ai instituțiilor de reglementare să fie înlocuiți cu oamenii lui Dodon și Șor.”
„Ar fi ridicol că un partid care include persoane din raportul Kroll pentru implicare în frauda bancară să facă curățenie și dezoligarhizare în cadrul instituțiilor de reglementare și supraveghere, inclusiv în Banca Națională. Asta nu ar fi credibil,” a spus, la rândul lui ambasadorul Michalko azi, când a atins subiectul la forumul european.
Pe lângă așa zisa lege a lustrației, majoritatea parlamentară a mai votat săptămâna trecută și alte inițiative controversate lansate de socialiști după înfrângerea lui Igor Dodon în prezidențiale, începând cu legile bugetare și terminând cu o lege despre re-subordonarea SIS, contestată deja de adepții noului președinte ales la Curtea Constituțională și suspendată de instanță, până la examinarea în fond. La fel, socialiștii au avansat și cu examinarea unui controversat pachet despre Autonomia Găgăuză, inițiativa legată de întărirea statutului limbii ruse, precum și cea prin care se anulează legea anti-propagandă adoptată în vremea guvernării democrate.
