Linkuri accesibilitate

Ana Guţu: „Îmi propun să mergem pe mai multe filiere de cooperare cu Republica Moldova”


Imagine generică

Interviu cu noul secretar de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din guvernul de la Bucureşti.

Ana Guţu, care a fost recent numită în funcţia de secretar de stat al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, printr-o decizie a prim-ministrului României Ludovic Orban, a vorbit despre priorităţile mandatului său care ţin de impulsionarea cooperării moldo-române.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:15 0:00
Link direct


Ana Guţu
Ana Guţu

Ana Guțu: „Este vorba de o decizie politică foarte importantă în România, și anume crearea unui Departament pentru Relația cu Republica Moldova. Eu cred că este un eveniment istoric, fiindcă e pentru prima dată când se instituie o structură specială în cadrul Guvernului României care se va preocupa de cooperarea complexă și multidimensională cu Republica Moldova. Fostul Minister pentru Românii de Pretutindeni a fost împărțit în două și se creează două departamente distincte – un departament pentru românii de pretutindeni care se va ocupa de cooperarea cu acele comunități ale românilor din diasporă stabilite în țările Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii, în Nord și în toată lumea, în general, și un departament special consacrat relației și cooperării cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Experți de pe ambele maluri ale Prutului acreditau ideea că la București prea puțin e cunoscut dosarul Republica Moldova. Așa să fie?

Ana Guțu: „Voința politică a guvernului Ludovic Orban a fost una foarte clară și vreau să vă zic că ideea creării departamentului a fost promovată de Mișcarea Populară a lui Eugen Tomac și Traian Băsescu, cei doi europarlamentari care sunt și în fruntea partidului au obținut crearea acestui departament și cred că este o etapă istorică. Sperăm foarte mult pe viitor, dacă vom fi capabili să punem bazele unei strategii de funcționare, unui plan de acțiuni cu impact major, nu este exclus că acest departament să se transforme în minister.”


Europa Liberă: Acum se vorbește foarte mult despre Proiectul „Unirea”, care include îmbunătățirea infrastructurii între cele două state. Credeți că la modul cel mai serios cetățenii de pe un mal și celălalt al Prutului vor putea beneficia de o infrastructură modernizată, poduri, cum se spune? Dar se așteaptă și interconectare energetică, și darea în folosință a gazoductului Iași-Chișinău, și încă multe alte proiecte care sunt lăsate undeva.

Ana Guțu: „Ele nu sunt lăsate. România a făcut tot posibilul ca aceste proiecte să meargă foarte rapid și mă refer și la proiectul gazoductului Iași-Chișinău, tronsonul Ungheni-Chișinău, dar și la interconexiunea energetică de înaltă tensiune Bălți-Suceava și Vulcănești-Isaccea. Mereu mingea a fost în poarta administrației publice centrale de la Chișinău și au existat anumite adversități în cadrul tuturor guvernelor, care nu și-au dorit această interconexiune energetică.


Îmi propun și, de fapt, asta este și misiunea departamentului, să mergem pe mai multe filiere de cooperare cu Republica Moldova. Ele sunt distincte. Una care a existat și merge foarte bine este filiera culturală de promovare a identității, culturii românești, limbii, memoriei noastre istorice ș.a.m.d., sprijinirea instituțiilor media de limbă română din Republica Moldova, care ar avea misiunea să promoveze toate investițiile românești pe teritoriul Republicii Moldova, fiindcă nu este un secret că adeseori instituțiile media trec sub tăcere aceste investiții și chiar nu doresc să oglindească evenimentele. Și există alte filiere de cooperare, cea infrastructurală care va depinde de ministerele din Guvernul României, fiindcă voi conduce și un comitet interministerial care se va întruni de patru ori pe an la nivel de secretar de stat. În cadrul fiecărui minister va exista un secretar de stat responsabilizat pentru relația cu Republica Moldova și vom nomenclaturiza toate proiectele care sunt în desfășurare sau vor fi lansate pe dimensiunea infrastructurală în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Atât șeful diplomației de la București, cât și președintele Klaus Iohannis au declarat și se pare că insistă pe această idee că ar trebui ajutorul care vine de peste Prut să fie direcționat către cetățean, către autoritățile publice locale. Și de aici a venit supărarea din partea guvernului. Dl Chicu a comentat aceste declarații și a spus că a rămas surprins că nu ar vrea autoritățile de la București să coopereze cu cei care guvernează.

Vom miza pe cooperările la nivel de administrație publică locală între primării, localități, fiindcă aceasta este fezabil și realizabil...


Ana Guțu: „Prudența care a fost lansată prin discursul dlui Klaus Iohannis, al premierului Ludovic Orban și al ministrului de externe Bogdan Aurescu cu adevărat este de luat în calcul și pentru o primă etapă vom merge pe cooperările descentralizate, vom miza pe cooperările la nivel de administrație publică locală între primării, localități, fiindcă aceasta este fezabil și realizabil, deoarece legislația românească din 2018 permite finanțarea directă între bugetele primăriilor românești către bugetele primăriilor din Republica Moldova, dar nu este exclus faptul că, dacă va exista o doleanță, o dorință clar exprimată de Guvernul Republicii Moldova în a coopera la nivel de administrație publică centrală, vom face acest lucru.

Dar, din păcate, departamentul a fost creat și nu am fost telefonată de absolut nimeni din partea Guvernului Republicii Moldova, cineva care barem să zică: „Dna Guțu, ne-ar interesa o atare cooperare”. Deci, în momentul în care nu există dorință clar exprimată, nu știu de ce ar trebui să răspundem la ea. De aceea vom susține proiectele de cooperare descentralizată interinstituțională. Mă refer la instituțiile de învățământ, școlare, liceale, mobilități între profesori, elevi, primării ș.a.m.d., proiecte infrastructurale care merg pe linia cooperării descentralizate, iar la nivel de administrație publică centrală, dacă vor apărea solicitări, desigur că vom fi receptivi. Eu personal voi fi foarte receptivă și nu cred că voi avea adversitate în a comunica cu orice reprezentant al puterii centrale de la Chișinău.”

Europa Liberă: O să aveți tangență și cu dosarul cetățeniei, pentru că foarte multă lume se întreabă de ce atât de greu, de ce se tergiversează obținerea redobândirii cetățeniei?

Ana Guţu
Ana Guţu


Ana Guțu: „Vreau să aduc unele precizări. Am discutat cu ministrul justiției Cătălin Predoiu în ultima ședință de guvern și dumnealui mi-a spus că actualmente există o situație neplăcută legată de rețelele criminale care s-au dezvoltat pe filiera redobândirii cetățeniei. Și mă refer la dosarele de solicitare a cetățeniei care vin, de exemplu, din partea a circa 350 de mii de cetățeni din Rusia și Ucraina care printr-o minune au găsit acte de naștere pe teritoriul României Mari și acum solicită cetățenia română. Din cauza aceasta s-a blocat procesul, fiindcă trebuie să se lămurească organele judiciare ce e cu aceste dosare, dar blocajul din Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie a fost deblocat, mi-a spus ministrul Predoiu, și deja au și fost publicate mai multe hotărâri de acordare a cetățeniei române.


Dosarul cetățeniei este unul foarte important, cele 260 de mii de dosare care s-au oprit și, într-adevăr, este un fapt absolut neplăcut pentru solicitanți, fiindcă termenul legal este de șase luni, dar s-a ajuns la termenul de doi ani și jumătate; oamenii așteaptă de doi ani și jumătate redobândirea cetățeniei. După ce a fost deblocat, vom lucra împreună cu toți colegii din grupul parlamentar al Mișcării Populare să amendăm legislația în direcția facilitării condițiilor de redobândire a cetățeniei cu păstrarea anumitor filtre, desigur, pentru a evita istoriile neplăcute ale unor oameni care solicită cetățenia română din motive comerciale.”

Europa Liberă: Să vă întreb și dacă cumva funcția pe care o dețineți va depinde și de cine va fi în fruntea guvernului de la București, pentru că și acolo sunt evoluții, involuții pe scena politică?

Ana Guțu: „Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova face parte din structura Secretariatului General al Guvernului. Hotărârea a fost aprobată de guvernul Orban, acum suntem în diligențele administrative de elaborare a strategiei, planului de acțiuni, metodologiei și modelelor de lansare a proiectelor, actualizarea site-ului ș.a.m.d. El va funcționa, funcția mea este una politică, dar pe perioada alegerilor anticipate, stabilirii unui nou guvern, dacă vor fi, nu vor fi, oricum departamentul va funcționa, că voi fi eu, că va fi altcineva ulterior, după schimbarea culorii departamentului, nu asta importă. Este foarte important să sensibilizăm momentul istoric de creare a acestei structuri, iar pe umerii mei cade responsabilitatea de a fi primul organizator al acestei structuri și sper că încrederea pe care mi-au acordat-o Traian Băsescu și Eugen Tomac să fie la înălțimea potențialului meu intelectual.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG