Guvernul Sandu promite consolidarea relaţiilor cu UE și SUA, iar preşedintele Igor Dodon e cunoscut pentru simpatiile pro-Kremlin, deşi de ceva timp îndeamnă politicienii „să menţină consensul atins, pentru ca Moldova să devină platforma pe care Vestul şi Estul pot găsi o punte pentru cooperare şi compromis”. Despre cooperarea Republicii Moldova cu Rusia şi cu Occidentul a discutat Valentina Ursu cu Andrei Popov, directorul Institutului de Inițiative Strategice, fost adjunct la Ministerul de Externe.
Andrei Popov: „Din cauza unei comunicări lacunare din partea Guvernului, amploarea acestei vizite, anvergura și semnificația ei nu s-au făcut simțite în spațiul public de la Chișinău. E păcat, fiindcă este pentru a cincea oară, în cei 28 de ani de independență, când un conducător al Moldovei ajunge la Casa Albă. Și Maia Sandu, și delegația pe care a condus-o au fost primite chiar vizavi de Cabinetul Oval, în Sala Roosevelt. Și atât substanța mesajelor din partea americană cu sprijinul ferm, plenar, continuu pentru noua guvernare, pentru angajamentul de a dezvolta cooperarea, de a susține procesul de reforme, cât și întâlnirile pe care le-a avut la Ministerul Finanțelor, bunăoară, cu viceministrul de finanțe, cu viceministrul apărării, co-președinții grupului de prietenie din Congresul american, consilierul pentru problemele Rusiei de la Consiliul de Securitate american, dar, în primul rând, cu a doua persoană în stat, cu vicepreședintele Mike Pence, care este și președintele Senatului, conform Constituției americane. Deci, a doua persoană în stat a ieșit în fața Casei Albe, a întâmpinat-o pe Maia Sandu, afară. E tot un semn de respect și atitudine.
Și după aceea, întâlnirea cu o persoană foarte apropiată președintelui Trump, Ivanka Trump, fiica și consiliera lui pe probleme speciale.”
Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre mesajele pe care le-a transmis Maia Sandu partenerilor Republicii Moldova de peste Ocean și despre mesajele care au venit din partea Washingtonului?
Andrei Popov: „Însuși faptul că această vizită, la un asemenea nivel, cu a doua persoană din statul american, Mike Pence, are loc la nici patru luni de la învestirea noului Guvern este în sine un foarte puternic mesaj de sprijin al Statelor Unite pentru noul Guvern de la Chișinău, dar și pentru încrederea în capacitatea acestuia în a avansa pe calea reformelor.
Este și un semnal că la Washington se estimează că această guvernare nu este una pe câteva luni, că va dăinui o anumită perioadă, mai lungă. Eu și acest mesaj vreau, cel puțin, să-l desprind din nivelul întâlnirii și promptitudinea cu care a mers Maia Sandu la Washington. O replică răuvoitorilor pe care i-am auzit – primul ministru Pavel Filip a fost la Washington în iunie 2018, la doi ani și jumătate de la învestirea sa și a avut o întâlnire cu secretarul de stat Mike Pompeo, dar comunicatul de presă pe care partea americană l-a dat atunci a fost unul foarte sec. Nu au existat niciun fel de elemente de sprijin plenar și ferm pentru Guvernul de la Chișinău, așa cum am văzut acum.”
Europa Liberă: Ce pot face SUA pentru a fi dusă la bun sfârșit investigarea pe cazul fraudei bancare, pe cazul spălării banilor pe teritoriul Republicii Moldova? Cum pot interveni și ajuta autoritățile Republicii Moldova?
Andrei Popov: „Au trecut deja cinci ani de la producerea fraudei bancare, deci multe urme s-au șters, dar sunt convins că tot ce înseamnă urme electronice Statele Unite, având capacitățile, interesele și rețelele lor, le au și, având în vedere un interes al Chișinăului și o voință politică clar manifestată, eu cred că maximum din ceea ce vor putea, informații și susținere legală, și la capitolul investigații, ce va putea oferi Washingtonul va fi dat.
Am văzut că partea americană este foarte receptivă să asiste Moldova în investigarea acestei fraude bancare...
Cât de rezultativ va fi, nu cunosc, dar Maia Sandu a avut întâlniri și la Ministerul de Finanțe, la Trezoreria americană cu a doua persoană și cu siguranță a fost tot subiectul-cheie, cât și la CIA (Agenția Centrală de Informații), unde acest mesaj a fost transmis, și în comunicarea americană am văzut că partea americană este foarte receptivă să asiste Moldova în investigarea acestei fraude bancare.”
Europa Liberă: Pentru că Washingtonul susține acest parteneriat PSRM-ACUM, urmează și Igor Dodon să întreprindă o vizită peste Ocean, la New York. Va participa la lucrările Adunării Generale ONU, va vorbi la înalta tribună a acestui organism mondial. Credeți că ar putea să fie organizate întrevederi pe bilaterală ca să se continue acest dialog moldo-american?
Andrei Popov: „Am lucrat în anii ‘90 patru ani la Ambasada Moldovei în Statele Unite și îmi aduc aminte că oficialii americani întotdeauna ne descurajau să solicităm întâlniri cu conducerea americană în cadrul participării primului-ministru, ministrului de externe, președintelui țării la segmentul înalt al Adunării Generale ONU, fiindcă atunci, în acea săptămână, Statele Unite sunt vizitate de aproape o sută de șefi de stat, șefi de guverne și miniștri de externe și capacitatea oficialilor americani este suprasolicitată.
Sunt doar câteva întâlniri-cheie pe dosare sensibile, bunăoară, Iran, Afganistan, Rusia, alte dosare arzătoare ar putea să aibă loc. Eu nu cred că e posibil de organizat o vizită la nivel corespunzător pentru președintele Igor Dodon, dar protocolar președintele Trump împreună cu soția sa întâlnesc toți șefii de stat și de guvern care participă la segmentul înalt în acele 4-5 zile la ONU și se întrețin cu ei informal în cadrul unei recepții.
Poate în marja participării președintelui, și scopul vizitei este discursul de la tribuna ONU, și este foarte important ca mesajul pe care îl va rosti de la cea mai înaltă tribună mondială să fie unul coordonat și să reflecte numitorul comun oferit de această majoritate parlamentară ca să fie eminamente un mesaj din partea Republicii Moldova și a actualei guvernări, care, iată, are două componente – Partidul Socialiștilor, al cărui lider informal este Igor Dodon, dar și Blocul ACUM, care oarecum controlează latura executivă.”
Europa Liberă: Dacă ne referim la dimensiunea politicii externe, aceste două entități care au format majoritatea parlamentară și mai cu seamă Blocul ACUM și președintele Igor Dodon, vedeți o rivalitate între ei, când e vorba despre politica externă sau o înțelegere bine făcută că, uite, dacă Președinția are relații mai bune cu Estul - să impulsioneze dialogul moldo-rus - , iar Blocul ACUM pro-occidental să continue să aducă rezultate în cooperarea dintre Republica Moldova și Occident?
Andrei Popov: „Mie nu-mi prea place această idee a diviziunii muncii: președintele Dodon – pe Est, Maia Sandu – pe Vest.
Din partea socialiștilor au fost făcuți mai mulți pași în întâmpinare, ei n-au insistat pe anumite formulări și teze care evident deranjează celălalt partener al guvernării.
Eu văd și alte elemente. Bunăoară, unul dintre ele a fost reflectat în recentul acord de cooperare dintre cele trei partide și cele trei instituții – Președinția, Parlamentul și Guvernul – în care, cel puțin pe dimensiunea politicii externe, sunt niște formulări foarte echilibrate. Chiar mai mult, din partea socialiștilor au fost făcuți mai mulți pași în întâmpinare, ei n-au insistat pe anumite formulări și teze care evident deranjează celălalt partener al guvernării. Acolo nu este nici CSI, nici parteneriatul strategic cu Rusia, nici reglementarea politică a conflictului transnistrean, deși este un subiect mai complex...”
Europa Liberă: Este, subiectul se regăsește.
Andrei Popov: „Subiectul se regăsește, dar nu în forma dorită de președinte și de Partidul Socialiștilor.
Într-adevăr, mesajul „și relații bune cu Estul, și relații bune cu Vestul” își are loc.
Eu urmăresc și am fost, și sunt un critic al președintelui Igor Dodon acolo unde este cazul, și în anii precedenți a dat suficiente motive să fie criticat, pentru că nu lucra la coeziunea societății, deseori venea cu mesaje de dezbinare; în ultimele luni de zile, eu observ o schimbare calitativă în comportamentul președintelui, el vorbește foarte echilibrat și la subiectele de politică internă, și la subiectele de politică externă. Și, într-adevăr, mesajul „și relații bune cu Estul, și relații bune cu Vestul” își are loc.
Din partea guvernării și ministrul de externe, și primul-ministru Maia Sandu de asemenea nu exagerează în anumite mesaje care sunt deranjante pentru partenerii lor, deși continuă să vorbească despre integrarea europeană. Bunăoară, și la Washington Maia Sandu a reiterat teza că nu există premise pentru o reglementare politică a conflictului transnistrean, or, o eventuală încercare de a forța această reglementare ar putea să aibă efect invers.”
Europa Liberă: Dar președintele Igor Dodon insistă că la Președinție este plămădit un plan de soluționare a problemei transnistrene, despre care premierul a spus că nu cunoaște nimic?
Andrei Popov: „Este un subiect mai complex. Personal cred că, într-adevăr, din mai multe considerente – și de ordin intern politic, și de ordin extern, și de ordinul dinamicii relației Tiraspol-Chișinău – nu sunt câteva premise-cheie și nu este momentul de a forța discutarea subiectului reglementării politice, inclusiv din considerente de politică internă. În această coabitare, de fapt, în această alianță, Blocul ACUM e mult mai vulnerabil.
Partidul Socialiștilor, președintele Dodon aproape nu sunt criticați pe segmentul de stânga nici de bloggeri, nici de rivali politici, pe când Maia Sandu, Blocul ACUM primește bobârnace și critici dure, de fapt, din trei direcții: din interior – și am văzut Octavian Țîcu și câțiva alți deputați –, din exterior, Partidul Democrat, în primul rând, își maximizează mesajele critice: „această alianță Kozak”, „trădarea intereselor”, „aduceți Moldova la cheremul Rusiei” prin holdingul său, dar și o duzină de partide mici, dar vocale, unioniste.
Nu trebuie să ne temem de „statut special”, că și Găgăuzia are un „statut special” în componența R. Moldova...
Pe fundalul acestor critici că Maia Sandu ar ceda cumva în favoarea Rusiei și lui Dodon, o discutare cuprinzătoare cu privire la statutul special al regiunii transnistrene i-ar vulnerabiliza și ei nu sunt gata, dar noțiunea de „statut special” este una controversată, criticată, dar această noțiune noi o avem chiar în titlul Legii din 2005 cu privire la statutul juridic special al regiunii transnistrene. Avem și în mandatul Misiunii OSCE „statut special”, avem și în declarațiile anuale ale Consiliului de Miniștri al OSCE. Nu trebuie să ne temem de „statut special”, că și Găgăuzia are un „statut special” în componența Republicii Moldova.
Important e cum să negociem, când și care vor fi parametrii unei viitoare reglementări. Eu nu cred că acum este momentul, eu cred că sunt alte priorități și continuarea politicii promovării măsurilor de încredere, soluționării problemelor concrete, eliminării barierelor dintre maluri și promovării dialogului și unor programe concrete este calea corectă de pregătire a contextului, ca după următoarele alegeri parlamentare, când vor fi ele, într-o mai bună eventual conjunctură internă și externă, pe un teren pregătit, noi să ne apucăm să reglementăm politic. La Președinție există...”
Europa Liberă: Dar la Președinție există un document?
Andrei Popov: „Ca un document să poată fi negociat, el trebuie să se bucure de susținerea întregii conduceri a Republicii Moldova. Pentru aceasta, eu cred că trebuie fără întârziere – și acest lucru, din câte cunosc, încă nu s-a făcut – să fie creat acest grup de experți dintre Președinție, Parlament, Biroul Reintegrării și Ministerul de Externe, să se unească odată factorii de decizie și să aibă o platformă de dialog și consultări, și coordonare regulate care să armonizeze pozițiile și să elimine aceste sincope de comunicare și mesaje contradictorii.”
Europa Liberă: Cunoscătorii dosarului transnistrean așteaptă discursul președintelui Dodon la înalta tribună ONU. Cel mai probabil, șeful statului se va referi la reglementarea transnistreană; nu ascundea, cu alte ocazii, că ar putea să ceară garanții pentru neutralitatea Republicii Moldova...
Andrei Popov: „În lumea actuală, eu nu cred că cineva ar putea să dea garanții, și în diplomație este bine să nu ceri ceva ce din start știi că nu poți primi. Și acest mesaj diferiți parteneri importanți ai Republicii Moldova ni l-au dat. Cât privește recunoașterea și respectarea statutului de neutralitate permanentă a Republicii Moldova, care este consfințit și în art. 11 din Constituție cu paragraful 2, care spune că „Moldova nu permite staționarea trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova”, secretarul general al NATO la ultima discuție de acum două săptămâni cu președintele Dodon a fost cât se poate de clar: „NATO recunoaște statutul de neutralitate a Republicii Moldova...”
Europa Liberă: Dar Rusia îl recunoaște?
Andrei Popov: „...însă acest statut nu trebuie să fie privit ca un obstacol în calea cooperării Republicii Moldova cu NATO în vederea promovării intereselor Republicii Moldova pe multiple planuri care există și potențial există și mai mult”. Mă bucur că cu două ocazii în ultimele săptămâni l-am văzut și pe președintele Dodon recunoscând valoarea programelor de cooperare cu NATO, dar în cadrul neutralității permanente a Moldovei.
Cât privește Rusia, Rusia, de facto, nu respectă statutul Republicii Moldova de neutralitate permanentă, fiindcă acest statut este unul care este indisolubil legat de imposibilitatea staționării trupelor străine, ale oricărei armate, fără consimțământul statului-gazdă. La Washington, Maia Sandu a transmis chiar la întâlnirea cu vicepreședintele Mike Pence că nu există context potrivit pentru soluționarea politică a conflictului transnistrean. Eu sunt de acord, dar eu aș sugera o nuanțare a acestor mesaje. E spus prea tranșant și o asemenea tranșanță ar putea să ne vulnerabilizeze oarecum pozițiile pe exterior, să fim suspectați de lipsă de voință politică. Trebuie explicat mai mult și trebuie îngustat acest decalaj în mesajele care vin de la Președinție și care vin de la Guvern. O mai bună cooperare pe dosarul transnistrean între instituțiile implicate este o ocazie de a face acest lucru.”
