La câteva zile după adoptarea rapidă în parlament a proiectelor privind amnistia fiscală şi de capital şi decriminalizarea infracţiunilor economice, criticate de partenerii de dezvoltare a Moldovei și de experți locali, Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement a emis o declarație prin care își exprimă sprijinul pentru pachetul de legi. Este menționată în special relaxarea fiscală și reducerea presiunilor asupra mediului de afaceri, văzute de antreprenori ca singură cale pentru combaterea economiei tenebre. Ce evoluții anticipează membrii asociației și cum se vor răsfrânge asupra businessului celelalte măsuri adoptate de legiuitori, la acestea și alte întrebări am căutat răspuns de la Aneta Zasavițchi, președinta Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement.
Aneta Zasavițchi: „Trebuie să înțelegem cu toții că orice relaxare fiscală este un instrument de încurajare și pentru domeniul de alimentație publică. Reducerea cotei TVA este acel factor care de facto ar putea influența pozitiv atât consumul intern, cât și creșterea și dezvoltarea economică a acestei industrii. Nu este un secret că 40% din activitatea de întreprinzător în Republica Moldova se află de facto în umbră. Respectiv, aceste măsuri fiscale care au fost adoptate ar putea duce la un nivel mai mare al conformării fiscale, ceea ce înseamnă reducerea și a corupției în economie. Rezultatele pozitive pe care noi le așteptăm sunt stimularea serviciilor, de fapt, de catering și restaurant și creșterea cifrei de afaceri înregistrată de unitățile de alimentație publică. Și cred că timp de un an-doi, după cum arată practica micșorării TVA în alte state, vom avea un business destul de transparent.”
Europa Liberă: Dna Zasavițchi, dar ca să înțelegem, vă uitați numai la facilitățile fiscale, pentru că în declarația asociației ați pomenit de întreg pachetul de legi. Celelalte măsuri cum sunt văzute?
Aneta Zasavițchi: „Noi în comunicatul nostru de presă ne-am referit în special la relaxarea fiscală și reducerea presiunilor contra mediului de afaceri, pentru că acestea sunt noile capitole care pe noi ne vizează, ceea ce ține de reducerea presiunilor contra mediului de afaceri, pachetul de legii în ceea ce prevede eliberarea de la pedeapsa penală a agenților economici, pentru că anumite infracțiuni pe care noi de facto le numim greșeli contabile trec în sfera civilă și atunci agentul economic nu mai este văzut ca un penal; mărirea pragului financiar, cum e scris în cod a evaziunii fiscale, deși noi le numim greșeli contabile, a devenit infracțiune nu la suma de 75 de mii de lei pe parcursul a cinci ani, dar la 300 de mii de lei pe parcursul unui an.”
Europa Liberă: Unul din elementele reformei este măsura de stimulare care, așa cum este tălmăcită de experți, presupune o ștergere a datoriilor de zeci sau chiar sute de mii de lei acumulate ani la rând de unele companii, care se presupune că s-au eschivat de la obligațiunile fiscale sau poate chiar s-au ocupat cu evaziune fiscală. Dvs. cum credeți, pe cine avantajează această măsură?
Aneta Zasavițchi: „Din câte știu eu, proiectul de lege prevede anularea amenzilor și majorărilor de întârziere aferente datoriilor la bugetul de stat cu condiția că ei achită impozitele și taxele aferente până în 20 decembrie 2018.”
Europa Liberă: Este la pachet și cealaltă măsură de amnistiere a capitalului cu un preț redus de doar trei la sută comparativ cu taxările standard.
Aneta Zasavițchi: „Părerea mea subiectivă este că poate aceste 3% este prea mic, poate că ar trebui să fie alte măsuri – nu știu –, dar...”
Europa Liberă: Ar putea fi vorba de sume impresionante totuși?
Aneta Zasavițchi: „Ar putea fi vorba de sume impresionante, dar, luând în considerare cum funcționează în Republica Moldova justiția și cum aceste cazuri pot să dureze ani pentru un probatoriu pentru a fi tras la răspundere, cred că la momentul de față aceste 3% sunt mai bine decât zero și cred că o amnistie fiscală declarată totuși e mai bine decât să rămână aceste cazuri neevaluate.”
Europa Liberă: Dar este vorba în ultimă instanță despre aducerea în câmpul legal a unor resurse în privința cărora nu se știe cât de legale sunt sau a unor resurse care pot fi fraudate?
Aneta Zasavițchi: „Da, sunt de acord, pentru că nimeni n-o să știe proveniența acestor bani, însă cred că totuși este mult mai bine ca ele să iasă la iveală și să înceapă a fi impozitate decât să rămână în ilegalitate pe toată viața. Plus la aceasta, aceste persoane bineînțeles că vor fi luate la evidență și vor fi monitorizate ca orice alt bun plătitor. Eu înțeleg perfect și sunt foarte multe discuții între bunii plătitori și răii plătitori la bugetul de stat, pentru că unul zice că „eu ani de zile am o activitate bună și încerc să fiu un agent economic de bună-credință și acum i se iartă greșelile altuia”, dar...”
Europa Liberă: Nu se vor simți discriminați cei care și-au onorat toate obligațiunile și acum, iată, unora li se vor ierta penalitățile, în timp ce alții le-au achitat conștiincios?
Aneta Zasavițchi: „Eu cred că discriminarea morală poate fi, dar într-un final agentul economic de bună-credință, dacă a știut să-și câștige banul ani de zile transparent, iar unul care este obișnuit să-și câștige banul netransparent, nedeclarând, credeți oare că, trecând în legalitate, el va putea rezista? Eu nu știu dacă este o soluție bună sau rea, dar cel puțin este un imbold de a începe dintr-o pagină nouă. Cu privire la toate criticile care există în societate, ele conțin și adevăr în ele, dar deocamdată nimeni nu a venit cu o altă soluție sau cu o alternativă.”
Europa Liberă: În opinia Dvs., în momentul în care va funcționa pârghia de aducere în câmpul legal a celor care până acum nu au ținut cont de condițiile fiscale nu există riscul ca și alții să încerce, să fie tentați de această nesupunere fiscală, știind că ulterior ar putea să fie iertați?
Aneta Zasavițchi: „Ulterior nu vor fi iertați, pentru că sunt anunțate niște dăți limită, din câte știu, 1 decembrie 2018 și 20 decembrie 2018. În cazul în care ei nu-și declară veniturile până la aceste dăți, atunci ei cad sub pedeapsa generală și vor fi trași la răspundere în cazul în care vor fi prinși.”
Europa Liberă: Criticii, apropo, ați pomenit și Dvs., acestui pachet de legi spun că, de fapt, această amnistie fiscală ar fi în detrimentul luptei cu corupția. De fapt, nu-și doresc agenții economici să activeze într-un mediu economic lipsit de ilegalități, corupție și evaziune fiscală?
Aneta Zasavițchi: „Bineînțeles că mediul de afaceri își dorește să fie într-o concurență loială și să aibă condiții. Deci, eu cred că anume această stimulare fiscală care vine la pachet cu micșorarea anumitor taxe și impozite este – ca să zic așa – o bombonică bună pentru ei, pentru că „uitați-vă, vă declarați, vă iertăm până la o anumită dată. Dacă ești de bună-credință și, într-adevăr, vrei să activezi normal, îți creăm și condiții pentru o bună activitate”. Deci, nu în zadar ele vin la pachet. Eu tare îmi doresc ca aceste prevederi să nu rămână doar la nivel declarativ, pentru că, de fapt, există acest risc. Da, eu înțeleg că există o procedură de tragere la răspundere pentru o activitate ilegală, dar în cazul în care Republica Moldova are 40% din întreaga economie în umbră, dați alte măsuri, alte alternative.”
Europa Liberă: Poate că ar trebui să-și facă treaba organele abilitate? Or, iată, am să fac referire la date publice. Un raport al Curții de Conturi arată că la 1 ianuarie 2018 erau restanțe totale ale agenților economici față de bugetul de stat de aproape 12 miliarde de lei. Sunt miliarde acumulate din neplata unor impozite, eschivări, penalități. Acum se presupune că acești agenți economici vor scăpa de penalități și toate aceste miliarde lipsă se vor pierde cumva, nu vor ajunge în bugetul statului.
Aneta Zasavițchi: „Cu siguranță, dacă ei au datorii și avem atât de mulți agenți economici cu datorii, sunt sigură că deja au anumite anchete deschise și ei nu cad sub incidența acestei prevederi. Sub incidența acestei prevederi cad persoanele care au deja acumulate și stau în stand by bunurile, veniturile lor, banii lor în conturi nemotivate...”
Europa Liberă: Nedeclarate, vreți să spuneți?
Aneta Zasavițchi: „Nedeclarate și nemotivate, pentru că nu au un motiv decent ca să zică de unde au luat aceste sume de bani. Eu cred că maximum unde ar putea cădea sub incidență acești agenți economici este sub un alt capitol – reducerea presiunii asupra mediului de afaceri, probabil că în dependență de sumă, dacă nu este extraordinar de mare, eliberarea de la pedeapsa penală și trecerea într-o sferă civilă.”
Europa Liberă: Tocmai îngrijorarea experților era că, în cazul agenților economici asupra cărora sunt pornite dosare penale, nu există o certitudine ce se va întâmpla după. Ce se întâmplă, li se iartă și atât?
Aneta Zasavițchi: „Nu li se iartă și atât, bineînțeles. Pedeapsa lor va fi o pedeapsă economică și eu cred că prin pedeapsă economică statul are mai mult de câștigat decât închisoarea. Și iarăși depinde de la caz la caz, de nivelul infracțiunii, de suma infracțiunii și circumstanțe. Noi vorbim despre activitatea de întreprinzător. Li se iartă celor care au greșit, de exemplu, au avut o activitate ilegală de întreprinzător, o concurență neloială, au încălcat anumite reguli de protecție a muncii, adică noi nu ne referim la tot ansamblul. Și bineînțeles că sunt anumite riscuri.”
Europa Liberă: Dar legalizarea unui capital – să zicem – dubios nu presupune anumite riscuri?
Aneta Zasavițchi: „Presupune riscuri, de asta și vorbim de anumite plafoane, dar eu fiind din domeniul alimentației publice, pe noi asta cam nu prea ne vizează, pentru că noi suntem business mic și mijlociu și noi nu ajungem până la astfel de sume colosale. Noi foarte bine am specificat ce susținem din acest pachet de legi – anume acele reforme care ne vizează pe noi, acele stimulări fiscale care sunt prin micșorarea TVA-ului, prin reducerea fondului social.”
Europa Liberă: În momentul în care există aceste critici de la instituții internaționale, de la experți autohtoni, această revoltă, în opinia Dvs., agenții economici preferă totuși să vadă partea plină a paharului? Sau cum se întâmplă?
Aneta Zasavițchi: „Știți, noi, ca Asociația Restaurantelor, noi am muncit foarte mult la fiecare punct din acest proiect. Eu mă întreb: unde au fost celelalte asociații, unde au fost acești critici sau opoziția, pentru că au dreptul la libera exprimare și propria opinie? De ce permanent se ajunge la critici după ce legea este deja votată?”
Europa Liberă: Cer scuze, dnă Zasavițchi, dar acest proiect a fost anunțat marți de la sediul PDM, a trecut miercuri prin ședință de guvern și joi a fost adoptat.
Aneta Zasavițchi: „Da, dacă ne referim la acest proiect, dar credeți-mă că toți pe care îi vizează această lege au fost ani de zile și au lucrat, și au bătut în uși, pentru noi acest TVA a costat cinci ani de activitate. Ei au preluat acest TVA și deja l-au implementat cum l-au implementat, deja la nivel politic la care eu, fiind reprezentant al unei asociații non-guvernamentale și apolitice, eu o să mă abțin de la comentarii politice.”
Europa Liberă: Adoptarea acestui pachet de legi în grabă vine în ajun de campanie electorală. Vi se pare firesc să se întâmple anume așa lucrurile?
Aneta Zasavițchi: „Luând în considerare practicile tuturor guvernelor și tuturor partidelor politice ale Republicii Moldova, la fiecare patru ani cineva iese cu promisiuni. Spre uimirea mea, aceste promisiuni încă au fost implementate până la alegeri. Toți încearcă să folosească la maximum fiecare asociație, fiecare industrie, să-și câștige electoratul și eu cred că cetățeanul de rând înțelege asta foarte bine, pentru că asta nu este o noutate și cine are de dat votul unei anumite părți o să și-l dea, indiferent că face reformă pozitivă, negativă, că-i pro-Est, pro-Vest. Eu cred că demult pe cetățeanul Republicii Moldova puțin îl influențează anumite reforme și anumite promisiuni din an electoral.”
