Linkuri accesibilitate

Angela Grămadă: În deportarea profesorilor turci „e vorba de corupție la cel mai înalt nivel și de mușamalizarea acestui caz”


Angela Grămadă

Fostul șef al SIS, Vasile Botnari, a fost condamnat „în secret” în legătură cu expulzarea profesorilor turci, a anunțat procurorul șef.

Alexandr Stoianoglo a explicat tăcerea procuraturii prin secretizarea sentinței. Angela Grămadă, preşedinta Asociaţiei „Experţi pentru securitate şi afaceri mondiale” din București analizează cazul răpirii și deportării celor șapte profesori.

În deportarea profesorilor turci „e vorba de corupție la cel mai înalt nivel și de mușamalizarea acestui caz”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:33 0:00
Link direct

Angela Grămadă: „Cred că acest caz este de o rezonanță extrem de mare și are impact nu doar asupra politicii interne din Republica Moldova, dar și asupra politicii externe, pentru că aduce foarte mari prejudicii de imagine pentru țara noastră.

Nu este în regulă ca această sentință să fie dată în secret și să nu existe acces la informație nici pentru jurnaliști, nici pentru alți actori interesați în a afla cât mai multe lucruri despre acest dosar. Eu n-o să vorbesc din punctul de vedere al unui jurist, pentru că nu sunt unul și nu știu care sunt toate procedurile legale.”

Europa Liberă: Dl Stoianoglo așa spunea, că răpirea și deportarea celor șapte profesori turci ar fi unul din cele mai criminale și rușinoase momente din istoria independenței Republicii Moldova.

Angela Grămadă: „Așa și este, pentru că noi nu am reușit să devenim independenți față de anumite proceduri ilegale, față de corupție și scheme, față de târguri între politicieni, între actori politici care au anumite interese – fie ele economice, fie ele politice – de a rămâne la guvernare în Republica Moldova și, da, într-adevăr, aici s-a negociat cu viețile a șapte persoane și a șapte familii, care au fost afectate foarte mult și Republicii Moldova, încă o dată amintesc acest lucru, i-a fost prejudiciată imaginea de câteva persoane interesate ca să obțină sprijinul Turciei în scop mercantilist.”

Europa Liberă: Și aceștia sunt actuali sau foști demnitari?

Angela Grămadă: „Sunt actuali, pentru că gestionarea acestui dosar, modul în care s-au derulat aceste proceduri juridice în cadrul analizei dovezilor, în cadrul anchetării sunt gestionate de către oameni care nu au plecat neapărat din viața politică de la Chișinău și în care sunt implicați probabil și actori politici care ar dori să revină la un moment dat în viața politică de la Chișinău.”

Recep Tayyip Erdogan (stânga) și Igor Dodon
Recep Tayyip Erdogan (stânga) și Igor Dodon

Europa Liberă: Și atunci s-a mușamalizat cu bună știință dosarul deportării acestor șapte profesori?

Angela Grămadă: „Din ceea ce vedem în presă, modul în care dl Stoianoglo a prezentat acest caz săptămâna aceasta în cadrul unei emisiuni politice, apoi declarațiile pe care le-a făcut chiar și Procuratura Generală, pentru că m-am uitat pe comunicatul lor de presă și mi-e clar că nu mi-e clar nimic din acel comunicat de presă, pentru că se vorbește de partea care putea să fie accesată de către jurnaliști, de către societatea civilă care este preocupată de respectarea drepturilor omului și de acea parte pe care o consideră dl Stoianoglo sau Procuratura Generală ca fiind secret de stat.

Or, aici vorbim despre un demnitar din Republica Moldova căruia, practic, procurorul general spune că i-a fost aplicată o sentință, dar în realitate vedem că îi este aplicată o cu totul altă sentință. Faptul că Procuratura Generală va examina modul în care și-a făcut treaba procurorul care a avut în gestiune acest dosar este insuficient. Aici este vorba despre corupție la cel mai înalt nivel și la mușamalizarea acestui caz, exact așa cum ați spus Dvs., la cel mai înalt nivel, unde foarte mulți actori politici au interese ca lucrurile să nu iasă la iveală sau ca anumite personaje din structurile-cheie ale statului să fie protejate de sistem.”

Europa Liberă: Și ce alte consecințe mai poate să aibă tăinuirea acestui caz?

E vorba despre drepturile omului care au fost prejudiciate

Angela Grămadă: „În primul rând, continuă să aibă consecințe asupra celor șapte persoane care au fost trimise ilegal în Turcia, care suferă din această situație, cele șapte familii. E vorba despre drepturile omului care au fost prejudiciate și este vorba despre prejudiciile de imagine aduse Republicii Moldova, mai ales din punctul de vedere al politicii externe. Și în al treilea rând, cred că dacă opoziția din Republica Moldova sau actorii politici care au cât de cât bun-simț să prezinte acest caz în fața viitorilor alegători, ar putea să obțină o susținere mai mare din partea alegătorilor la viitorul scrutin electoral. Deci, eu văd și puțin impact asupra campaniei electorale a câtorva actori politici din actuala cursă electorală.”

Europa Liberă: Acest caz ajută în vreun fel autoritățile să profite de pe urma cooperării bilaterale cu Turcia, cu liderul de la Ankara, Recep Erdogan, în primul rând?

Angela Grămadă: „Dacă mergem retrospectiv și vedem modul în care au evoluat relațiile bilaterale dintre Turcia și Republica Moldova sau mai degrabă relațiile bilaterale dintre anumiți actori politici, atunci, da, putem să spunem că acest caz a ajutat anumite forțe politice de la Chișinău și l-a ajutat pe Erdogan în a-și argumenta acele lucruri făcute împotriva dezvoltării democrației în Turcia. Altfel eu nu văd ca acea renovare a clădirii președinției să fi ajutat cumva la îmbunătățirea dialogului bilateral dintre Turcia și Republica Moldova. Or, după vizita pe care au avut-o mai mulți oficiali turci la Chișinău, după întâlnirile bilaterale, noi am avut promisiuni practic financiare din partea Turciei. Da, ele contează destul de mult, dar nu contează la fel de mult precum contează buna imagine a Republicii Moldova și credibilitatea actorilor politici în fața propriilor cetățeni, nu în fața unor parteneri de dialog dintr-o țară care are destul de grave probleme cu drepturile omului și democrația în general.

Igor Dodon a fost în căutare de parteneri externi cu care să poată să se vadă în întâlniri bilaterale, pentru că a fost primit de foarte puține capitale europene sau de foarte puțini parteneri declarați ai Republicii Moldova. Și atunci, faptul că au existat aceste vizite la cel mai înalt nivel, faptul că au existat aceste întâlniri între oficiali, unde Igor Dodon a fost primit, a contat destul de mult pentru agenda sa politică și pentru campania sa electorală, ca să poată să bifeze ceva realizări în materie de politică externă, atribuții pe care el le are înscrise în Constituția Republicii Moldova. Deci, mandatul său de politică externă a primit ceva consistență în urma acestor discuții pe care le-a avut cu liderul de la Ankara.”

Vezi comentarii (3)

XS
SM
MD
LG