În primul tur al prezidențialelor, au votat peste 1,5 milioane de moldoveni, dintre care peste 1 milion și-au dat voturile pentru cei doi concurenți care au trecut în turul doi, din 3 noiembrie: candidata PAS, Maia Sandu, și Alexandr Stoianoglo, candidatul socialiștilor, conduși de ex-președintele pro-rus, Igor Dodon.
Alți aproximativ 500.000 de alegători și-au dat voturile pentru ceilalți nouă concurenți. Deși au fost eliminați din primul tur, ei mai pot influența rezultatul alegerilor, îndemnându-și simpatizanții să voteze pentru Sandu sau Stoianoglo, care în primul tur au fost despărțiți de aproximativ 250.000 de voturi.
Până acum, și-a îndemnat alegătorii să voteze „împotriva lui Stoianoglo”, doar Blocul „Împreună”, al cărui candidat în primul tur, istoricul Octavian Țîcu, a luat puțin peste 14.000 de voturi. Cele trei partide din bloc – Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și Partidul Schimbării – o critică pe Maia Sandu și partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS), dar îi îndeamnă pe moldoveni să voteze împotriva lui Stoianoglo, pe care îl consideră candidatul „lui Ilan Șor, Igor Dodon și Veaceslav Platon”.
- Te-ar putea interesa și: Cum a fost dezbaterea prezidențială: Stoianoglo se declară pro-european, dar Sandu îl declară „cal troian”
Anterior, Stoianoglo a respins acuzațiile că ar avea legături cu fugarii Șor și Platon și că ar fi „omul Kremlinului”, după ce acuzații similare au fost lansate de Maia Sandu, la singura dezbatere dintre cei doi candidați din turul doi.
Renato Usatîi și alți indeciși
După votul din 20 octombrie, candidatul Partidului Nostru, Renato Usatîi, s-a plasat pe locul trei, acumulând peste 200.000 de voturi.
Ex-primarul de Bălți a spus că nu va vota în turul doi. Usatîi se poziționează ca un politician anti-sistem, nu e în termeni buni nici cu puterea, nici cu opoziția socialistă, cu care luptă pentru cam același electorat.
În particular, nu-i place Sandu pentru că ar avea „susținere în străinătate”, dar nu ar avea „nimic în comun cu interesele naționale”. Pe Stoianoglo îl numește un „candidat slab”, susținut inclusiv de afaceriști controversați, ca Veaceslav Platon și Grigore Caramalac.
În același timp, Usatîi a declarat că nu are dreptul să decidă „ce să facă cetățenii noștri, și cei care m-au votat pe mine și cei care au votat alte partide politice”, lăsându-și simpatizanții să decidă singuri ce să facă în turul doi.
Nu a făcut îndemnuri de susținere a vreunui candidat nici ex-ministrul de Interne, Andrei Năstase, care a candidat independent și a luat circa 10.000 de voturi. O poziție similară a luat și ex-ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi, care a încheiat primul tur pe ultimul loc, cu aproximativ 8.000 de voturi.
Tabăra pro-Stoianoglo
Alexandr Stoianoglo este susținut de cel puțin cinci foști candidați: Irina Vlah, Victoria Furtună, Vasile Tarlev, Ion Chicu și Natalia Morari. În total, ei au luat în primul tur peste 240.000 de voturi.
Candidata independentă de pe locul patru, fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, a fost votată de peste 80.000 de oameni. Vlah își spune simpatizanților că obținerea a încă unui mandat de către Sandu înseamnă „falimentul sigur al statului Republica Moldova”, de aceea ea vrea să „salveze Moldova de Maia Sandu”.
A chemat la „salvarea Moldovei de Maia Sandu” și fosta jurnalistă Natalia Morari. Partenera afaceristului fugar Veaceslav Platon a obținut în primul tur peste 9.000 de voturi în calitate de candidată independentă.
O poziție similară a luat ex-procuroarea Victoria Furtună, care a primit aproape 70.000 de voturi. Argumentul ei e simplu: „Votați-l pe Stoianoglo pentru că el nu este Maia Sandu”. Furtună nu o vrea pe Sandu la putere pentru că actuala președintă ar fi, în opinia ei, controlată de „români și servicii secrete străine”.
A vota împotriva Maiei Sandu au îndemnat și doi ex-premieri, Tarlev și Chicu. Liderul Partidului pentru Viitorul Moldovei, Vasile Tarlev, a luat 3% în primul tur, iar în al doilea vrea ca simpatizanții săi că „vină cu un vot decisiv împotriva Maiei Sandu” pe care o numește „sursa problemelor, care blochează dezvoltarea țării”.
Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, a obținut 2% din voturi. Deși se declară pro-european, el nu a susținut nici referendumul privind aderarea R. Moldova la UE și are o retorică puternică anti-Sandu, pe care o acuză de „incompetență”.
Moldovenii sunt așteptați la urne pe 3 noiembrie, pentru a alege președintele R. Moldova pentru următorii 4 ani.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
