Nu, nu este vorba de protestele violente care nu se mai termină și nici de incendierea coșurilor de gunoi și a cafenelelor de lux de către francezii etern nemulțumiți… numărul din weekend al cotidianului Libération a prezentat, ca dosar principal, o cumplită distopie: un Paris în care în fiecare vară temperatura ar depăși 50°C, situație pentru care Parisul nu este câtuși de puțin pregătit.
August, anul 2050: asfaltul se topește pe Avenue de l'Opéra, iar temperatura aerului, în bazinul fără vânt care înconjoară capitala Franței, ajunge la 50°C la umbră. Montmartre, golit de turişti, ar arăta ca un sat fără locuitori dacă pavajul n-ar da naştere la miraje de căldură, ca în vechile filme western. Locuitorii de la etajul șase al blocurilor de stil haussmanian, au fost nevoiți să fugă din cuptoarele lor încinse acoperite cu zinc pentru a migra spre pivnițe.
Dincolo de această viziune apocaliptică, un raport al Copernicus Climate Change Service, făcut public joi, 20 aprilie, și reprodus în Libération explorează evenimentele extreme care au lovit continentul european vara trecută și consecințele catastrofale ale acestora asupra sănătății noastre, a debitului râurilor și a nivelului de emisii de CO2.
Uniunea Europeană: discreta intrare în campanie a Ursulei von der Leyen
Tot la Paris, Le Monde scrie la rândul său despre ceva ce sugerează că ar deveni o autentică distopie politică, în paralel cu cea climatică ce se anunță: președinta Comisiei Europene a început să testeze ideea candidaturii sale succesiunii sale pe lângă Paris și Berlin.
Ursula von der Leyen afirmă că încă nu a decis nimic. Ea „va împlini 66 de ani la sfârșitul primului mandat. Este o meserie obositoare și nu este sigură că vrea să se întoarcă cinci ani” la Bruxelles, spune un diplomat. În realitate, ea își consolidează deja șansele pentru a candida la propria sa succesiune după alegerile europene, programate pentru primăvara anului 2024. Ea a început în mod firesc prin a prezenta ipoteza celor de care nu se va putea lipsi pentru a-și obține reîntronarea, altfel zis Parisul și Berlinul, cărora le datorează numirea sa din 2019.
Înainte de toate, von der Leyen are nevoie să știe dacă Olaf Scholz o va susține, chiar dacă ei nu sunt din același partid: fosta ministră a Angelei Merkel e înveșmântată teoretic în culorile Uniunii Creștin Democrate (CDU), iar cancelarul e din Partidul Social Democrat (SPD) și a format o coaliție cu Verzii și Liberalii Partidului Liberal Democrat (FDP). Dar, din punct de vedere politic, ei sunt destul de apropiați, von der Leyen înstrăinându-și în mod repetat aripa conservatoare a CDU, cel de-al doilea fiind adesea criticat de stânga SPD pentru pozițiile sale centriste. În plus, se cunosc bine pentru că au participat de două ori la același guvern, iar relațiile lor sunt destul de bune.
Cu Verzii va fi mai dificil
Cu Verzii, lucrurile s-ar putea dovedi mai complexe, întrucât „contractul de coaliție” prevede ca aceștia să aleagă următorul comisar european numit de Berlin „cu condiția ca președintele Comisiei să nu vină din Germania”. Vor declanșa ei o confruntare pentru a-și plasa un om la Bruxelles?
Nimic mai puțin sigur, mai ales că Ursula von der Leyen, arhitecta acelui European Green Deal, e destul de populară printre ei. La toate aceasta au mai contribuit și rolul său în timpul pandemiei, sprijinul pentru Ucraina și fermitatea ei față de Pekin. La fel și felul în care ea apără statul de drept, refuzând până acum accesul Ungariei lui Viktor Orban la unele fonduri din planul european de redresare.
Twitter își modifică algoritmul, stimulând mass-media de stat din Rusia, China și Iran, pentru că asta înseamnă „libertatea de exprimare”
Potrivit platformei DFRLab, mai multe organisme mass-media de stat rusești, chineze și iraniene de pe Twitter au reînceput brusc și simultan să câștige urmăritori (followers) după luni întregi de declin sau stagnare. O anchetă DFRLab arată că Twitter și-a schimbat algoritmii cu privire la aceste conturi în jurul datei de 29 martie 2023. NPR a confirmat pe 21 aprilie că Twitter a luat decizia deliberată de a opri filtrarea conturilor guvernamentale din Rusia, China și Iran. În aceeași zi, agenția de presă Reuters a relatat că Twitter a șters eticheta de “media de stat” de pe conturile acestora… păstrând-o însă o vreme pentru BBC, cum am arătat aici în revista presei din 11 aprilie (după ce BBC a protestat împotriva acestei etichete care descria organizația ca fiind un „organ mass-media finanțat de un guvern”).
Cum să te temi inteligent de AI
Este întrebarea pe care o pune încă din prima pagină săptămânalul britanic The Economist, care își dedică ultimul număr progresului rapid al inteligenței artificiale, care stârnește atât teamă, cât și entuziasm. Cât de îngrijorați ar trebui să fim?
„Ar trebui oare să automatizăm toate profesiile, inclusiv cele creative? Să dezvoltăm minți non-umane care ar putea în cele din urmă să ne depășească numeric, să ne întreacă... și să ne înlocuiască? Să riscăm oare să pierdem controlul asupra civilizației noastre?” Aceste întrebări au fost adresate luna trecută într-o scrisoare deschisă de către Future of Life Institute, un ONG. Semnatarii au cerut o „pauză” de șase luni în crearea și promovarea celor mai avansate forme de inteligență artificială (AI), apelul fiind semnat de cele mai mari figuri ale tehnologiei, inclusiv Elon Musk. Este cel mai flagrant exemplu de până acum al modului în care progresul rapid în AI a stârnit îngrijorare în legătură cu pericolele potențiale ale acestei tehnologii.
E vorba în primul rand de “large language models” (LLMs) — prin care ChatGPT, un chatbot creat de OpenAI, o companie startup — și-a surprins până și creatorii prin talentele sale neașteptate, pe măsură ce acestea s-au extins. Astfel de proprietăți „emergente” includ totul, de la rezolvarea puzzle-urilor logice și scrierea codurilor de computer până la identificarea filmelor din rezumatele intrigilor scrise în emoji.
Asta a stârnit spaimă chiar și în unele guverne. Cel mai recent, ChatGPT a intrat în vizorul Spaniei, cum o detaliază El Pais. Agenția Spaniolă pentru Protecția Datelor a deschis o anchetă asupra popularului chatbot pentru încălcarea reglementărilor privind protecția datelor. Tot în Europa, Italia a blocat ChatGPT încă de la sfârșitul lunii martie. Statele Unite și China au, de asemenea, suspiciuni cu privire la respectarea drepturilor utilizatorilor de către un asemenea monstruos colector de date.
Pe aceeași temă, la Paris, același pomenit cotidian Libération se întreabă de ce inteligența artificială a devenit o preocupare obsesională a extremei drepte politice.
În sfârșit, în Italia, La Repubblica trece în revistă toate minunile potențiale, dar și pericolele pe care le oferă și anunță inteligența artificială.
În final, cum o spunea duminică seara un expert la televiziunea franceză LCI, important este ca țările europene care caută să interzică sau sunt sceptice față de ChatGPT sau alte forme de AI să nu comită eroarea sultanilor otomani care au interzis tiparul și tipografiile, vreme de secole, făcând ca Imperiul Otoman să piardă cursa tehnologică cu rivalii occidentali, care au căpătat astfel un avans imposibil de recuperat.
