Din actualitatea internă:
Ministerul Educației a confirmat că de luni, 7 februarie, se reiau orele cu predarea fizică în „ instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal publice și private”. Pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, Ministerul Educației reamintește că trebuie respectate toate măsurile de protecție impuse în baza stării de urgență în sănătatea publică, prelungită acum până pe 15 februarie.
Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, se află într-o vizită de lucru timp de două zile la Budapesta. Acesta a discutat cu ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, despre consolidarea relațiilor moldo-maghiare în domenii cheie, în special în sectorul economic. Oficialii vor susține o conferință de presă astăzi, în cea de-a doua parte a zilei.
În toamna anului 2021 Péter Szijjártó a efectuat o vizită la Chișinău, atunci acesta a avut discuții atât cu omologul său, Nicu Popescu, cât și cu prim-ministrul Natalia Gavriliță. De asemenea, cu ocazia vizitei oficialului maghiar a donat țării noastre echipament medical.
„Îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional pentru transparența instituțiilor publice” – acesta va fi subiectul evenimentului online organizat de Freedom House în Moldova. Evenimentul va include o prezentare a principalelor probleme legate de transparența instituțiilor publice din Republica Moldova, urmată de o discuție despre necesitatea unei noi legi privind accesul liber la informațiile publice, principalele tendințe la nivel internațional pentru sporirea transparenței instituțiilor publice, precum și modalități de asigurare a participării efective a societății civile și a mass-media la procesul legislativ.
În 16 localități, va fi lansat astăzi proiectul pilot al Centrelor unificate de prestare a serviciilor publice (pe scurt - CUPS). Scopul proiectului, lansat cu sprijinul Băncii Mondiale, este de a asigura un acces mai larg al populației la serviciile prestate de autoritățile statului, alfabetizarea digitală a populației de la sate și popularizarea serviciilor prestate de autorități în format electronic.
Din actualitatea internațională:
Președintele rus Vladimir Putin este așteptat la Beijing unde vineri, 4 februarie, încep Jocurile Olimpice de iarnă. Statele Unite și o serie de aliați occidentali boicoteză -la nivel politic – Jocurile și nu trimit delegații de oficiali, invocând în primul rând încălcarea sistematică a drepturilor omului în China.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarar că „în curând” va face o vizită la Moscova, fără a preciza vreo dată. Într-un interviu cu postul public de televiziune ARD, Scholz a recunoscut însă că Rusia s-ar putea gândi la un nou atac asupra Ucrainei, după ce a masat peste 100 de miliatri în apropierea graniței cu vecinul său vestic. La sfîrșitul săptămânii, cancelarul german este la Washington petru convorbiri cu președintele americane Joe Biden. Până acum, Germania a fost una din cele mai reticiente țări din UE, când vine vorba de sprijin militar direct Ucrainei. Reticiență care se explică în mare parte prin moștenirea istorică a Germaniei, din timpul celui de al Doilea Război Mondial dar și prin faptul că tradițional, Berlinul promovează o politică a dialogului cu Europa de Est, remarcă BBC.
Președintele Franței, Emmanuel Macron a declarat și el că va merge la Moscova și eventual Kiev – fără a preciza o dată, deși joi seară a avut o convorbire cu președintele rus Vladimir Putin.
Guvernul României prelungește starea de alertă în domeniul sănătății publice cu 30 de zile, începând de luni, 7 februarie.
Se mențin aceleași restricții de până acum, însă este posibil ca accesul în magazinele alimentare situate în centre comerciale să fie permis tuturor persoanelor, chiar și celor nevaccinate, cu respectarea unor condiții.
O ordonanță de urgență prelungește de la 24 la 72 de ore posibilitatea ca o persoană să poată completa formularul digital e înregistrare la autoritățile sanitare, atunci când va intra în România.
Miniștrii de interne europeni, aflați în Franța, la Lille, continuă să examineze propunerea preşedintelui francez, Emmanuel Macron, ca Uniunea Europeană să creeze, începând cu 3 martie, un consiliu de conducere al spaţiului Schengen, dotat cu un mecanism de intervenţie rapidă, pentru a acţiona mai bine în cazul unei crize la frontierele externe ale UE. Propunerea a fost înaintată de Macron miercuri seară.
Interesul președintelui francez pentru o mai bună coordonare a spațiului Schengen de liberă circulație din cadrul UE nu este o noutate în sine, dar calendarul „strâns” propus de Macron este legate și de alegerile prezidențiale din Franța, din primăvară, în care problema imigrație (mai ales ilegale) este o temă centrală.
„Dorim să instituim un adevărat Consiliu Schengen care să conducă spaţiul Schengen, aşa cum am reuşit să facem pentru zona euro”, a explicat Emmanuel Macron, vorbind despre „absenţa unei politici reale concertate de anticipare şi planificare” în faţa crizelor la frontierele externe.
Președintele rus Vladimir Putin este așteptat la Beijing unde vineri, 4 februarie, încep Jocurile Olimpice de iarnă. Statele Unite și o serie de aliați occidentali boicotează -la nivel politic – Jocurile și nu trimit delegații de oficiali, invocând în primul rând încălcarea sistematică a drepturilor omului în China.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că „în curând” va face o vizită la Moscova, fără a preciza vreo dată. Într-un interviu cu postul public de televiziune ARD, Scholz a recunoscut însă că Rusia s-ar putea gândi la un nou atac asupra Ucrainei, după ce a masat peste 100 000 de militari în apropierea graniței cu vecinul său vestic. La sfârșitul săptămânii, cancelarul german este la Washington pentru convorbiri cu președintele americane Joe Biden. Până acum, Germania a fost una din cele mai reticente țări din UE, când vine vorba de sprijin militar direct Ucrainei. Reticență care se explică în mare parte prin moștenirea istorică a Germaniei, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și prin faptul că tradițional, Berlinul promovează o politică a dialogului cu Europa de Est, remarcă BBC.
Banca Centrală Europeană nu a renunțat la politica sa monetară extrem de laxă, deși se înmulțesc vocile care avertizează că premiza acestui refuz – și anume că inflația ridicată este un fenomen de scurtă durată – este greșită. Inflația din zona euro a depășit în ultimele luni previziunile băncii, și se pune întrebarea dacă BCE nu subestimează inflația și pe termen mediu.
Noile cifre publicate miercuri de Eurostat arătat că inflația din zona euro a ajuns la un nivel record de 5,1% în ianuarie. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat în Lituania (12,2%), Estonia (11,7%) și Belgia (8,5 %).
Șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a spus că inflația se va „stabiliza” ca după aceea să scadă „treptat în 2022”, pentru că se așteaptă o scădere a preșurilor la energie și o relansare a circuitelor de aprovizionare. Mulți politicieni și experți se tem însă că cel puțin pe termen scurt, prețul energiei va rămâne ridicat, parțial și din cauza conflictului de la granița ruso-ucraineană, ceea ce ar putea îngreuna și tranziția ecologică preconizată de UE, un proces costisitor.
