O serie de guverne europene au reintrodus restricții severe de intrare în țară, pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus: de duminică, 31 ianuarie, Portugalia nu mai permite intrarea în țară pe la granița terestră, a reintrodus controalele la frontieră, iar în cazul călătoriilor cu avionul este obligatorie prezentarea unui test COVID negativ. Pe întreg teritoriul țării este declarată stare de urgență până la 14 februarie, din cauza pandemiei.
Tot de duminică, 31 ianuarie, Franţa îşi închide frontierele pentru ţările din afara Uniunii Europene, „cu excepţia unui motiv imperios'', pentru a încerca să limiteze răspândirea epidemiei de coronavirus.
De sâmbătă, 30 ianuarie, Germania a interzis intrarea persoanelor care vin din ţări unde se răspândesc variante ce pare mai contagioase ale coronavirusului.
Lista include Marea Britanie, Irlanda, Portugalia, Africa de Sud şi Brazilia.
Companiile aeriene, de transport rutier şi maritim au interdicţie de a transporta pasageri din aceste zone până la 17 februarie.
La Berlin, guvernul federal organizează luni, 1 februarie, un „summit” cu reprezentanții principalelor companii farmaceutice, implicate în producerea vaccinurilor anti Covid-19.
De marți, 2 februarie, în Statele Unite devine obligatorie purtarea măștii de protecție în toate mijloacele de transport în comun, o decizie a noii administrații Biden care răstoarnă politica destul de laxă a fostei administrații Trump cu privire la măsurile sanitare impuse pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus.
La Bruxelles, Parlamentul European analizează modul cum s-a folosit bugetul european în lupta cu pandemia de coronavirus.
Joi, 4 ianuarie, începe vizita lui Josep Borell, șeful diplomației europene, la Moscova – prima vizită a unui înalt demnitar european în Rusia din 2017. Din 2014, UE a început să sancționeze Rusia pentru anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea dar recent, după arestarea opozantului rus Alexei Navalnîi, miniștrii de externe din UE au decis să nu aplice noi sancțiuni deși au cerut eliberarea necondiționată a opozantului rus și au condamnat reținerea a mii de participați la protestele din Rusia, în semn de sprijin pentru Navalnîi. Polonia și Lituania s-au numărat printre puținele țări care au insistat totuși asupra unor sancțiuni sau cel puțin asupra unui gest mai clar, care să indice dezaprobarea Bruxelles-ului.
