Tot marți, 24 septembrie, CEC a respins înregistrarea candidaturii lui Igor Munteanu, din partea Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”, după ce a invalidat mai multe semnături în sprijinul său și a constatat că numărul total al semnăturilor valide este insuficient.

• Te-ar putea interesa și: Ce partide vor face agitație în campania pentru referendumul despre aderarea R. Moldova la UE

Până pe 24 septembrie, CEC a înregistrat 11 candidați la alegerile prezidențiale, care vor fi înscriși în buletinul de vot în următoarea ordine:

Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor; Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate; Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru; Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei; Ion Chicu, desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei; Irina Vlah, desemnată de un grup de cetățeni; Andrei Năstase, desemnat de un grup de cetățeni; Octavian Țîcu, desemnat de Blocul electoral „Împreună”; Victoria Furtună, desemnată de un grup de cetățeni; Natalia Morari, desemnată de un grup de cetățeni; Tudor Ulianovschi, desemnat de un grup de cetățeni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Femeile au cerut o întâlnire cu ministrul Apărării, Andrei Belousov, și demobilizarea celor dragi. După ce femeile au spus că vor înnopta în fața clădirii ministerului, poliția le-a dispersat cu forța, reținând pentru scurt timp unele dintre ele.

După protest, femeile au fost chemate la o secție de poliție și interogate în legătură cu manifestația și revendicările lor. Organizația OVD-Info, care monitorizează încălcările drepturilor în Rusia, relatează că două dintre ele, Anna Bogatcenko și Anastasia Slavik, au fost inculpate oficial.

Protestul din capitala rusă a avut loc pe 21 septembrie, adică exact la doi ani de când președintele Vladimir Putin a semnat un decret prin care chema oamenii la ceea ce oficialii ruși numesc „operațiunea militară specială” din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: „Deja morți”: Azi om al străzii în Siberia, mâine soldat în Ucraina

În octombrie 2022, Putin a anunțat că mobilizarea parțială s-a încheiat, dar nu a semnat niciodată un decret corespunzător, declarând public că nu era nevoie de așa ceva.

Ulterior, el a anunțat că oamenii mobilizați vor rămâne în forțele armate până la sfârșitul conflictului. Absența unui decret de încheiere a mobilizării parțiale permite autorităților să mențină oamenii mobilizați în Ucraina, deoarece regimul juridic al acestei situații continuă să fie în vigoare.

După ce Putin a anunțat mobilizarea în urmă cu doi ani, sute de mii de cetățeni ruși au părăsit țara, majoritatea plecând spre Kazahstan, Georgia, Mongolia și Turcia, pentru a evita să fie înrolați în armată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Districtul Oder-Spree din landul est-german Brandenburg a declarat marți cel mai înalt nivel de alertă, deoarece râul Oder a crescut din nou, așteptându-se ca apele să atingă 5,90 metri în satul Ratzdorf, la granița cu Polonia, informează dpa.

Râul curge de obicei prin sat la cota de aproximativ 2,60 m. Orașul Eisenhüttenstadt, din apropiere, ar putea fi, de asemenea, afectat.

Autoritățile au avertizat locuitorii să stea departe de barierele de protecție împotriva inundațiilor, după ce au fost raportate cazuri de „turiști de inundație” - oameni care au urcat pe bariere pentru a vedea mai bine nivelul ridicat al apelor.

Serviciile de urgență sunt la datorie la Ratzdorf, unde se construiește un dig de 152 de metri. Se așteaptă ca nivelul apei să atingă un nivel maxim în Ratzdorf miercuri și să rămână ridicat până vineri.

Între timp, tot marți, autoritățile poloneze au cerut locuitorilor să respecte interdicția de a se apropia de malurile Oderului, avertizând că râul va rămâne la nivel ridicat mai multe zile la rând.

Noile vești proaste de la hidrologi vin după ce indundațiile începute la mijlocul lunii au făcut cam 25 de victime în Cehia, Polonia, România și Austria.

Marți, guvernul de la Varșovia a spus că va mobiliza până la 23 de miliarde de zloți (cam o sută de miliarde de lei moldovenești) pentru înlăturarea urmărilor inundațiilor din sudul țării, considerate cele mai mari din ultimele două decade.

• Te-ar putea interesa și: În România, Dunărea va culmina la weekend, dar nu se așteaptă „probleme deosebite”

Hidrologii români spun că Dunărea umflată de ploile provocate de ciclonul Boris va atinge nivelul maxim în România în ultimul weekend din septembrie, dar nu se prevăd dificultăți ca în țările din amonte.

„Pe baza informaţiilor actuale nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară în continuare o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării, amonte de intrarea în ţară”, arată Apele Române în ultimul buletin informativ, citat de Europa Liberă România.

Luni, ministrul român al Mediului, Mircea Fechet, împreună cu experţi de la Apele Române şi reprezentanţi ai DSU au survolat cu un elicopter zone din ţară în care riscul de inundaţii mai mare. (MT)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Conform informațiilor aflate la dispoziția organelor de cercetare preliminară, Odarcenko a trecut frontiera de stat în afara punctului de control cu România și după aceea s-a adresat autorităților de stat din România cu o cerere de azil în acest stat”, a declarat un procuror anticorupție ucrainean, citat de Ukrainska Pravda.

Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU), Andrii Odarcenko ar fi trecut ilegal frontiera în România pe 17 septembrie, în apropierea localității Krasnoilsk din regiunea Cernăuți, în dreptul localității Vicovu de Sus din județul Suceava.

Șoferul lui Odarcenko a declarat la audierea din 19 septembrie că, cu două zile înainte, acesta i-a cerut să îl lase în centrul localității de la granița cu România, i-a dat telefoanele mobile și i-a cerut să le pună la încărcat, potrivit Tribunalului Anticorupție din Ucraina.

Odarcenko i-a mai spus că se va întoarce singur la Kiev. De atunci, șoferul nu l-a mai văzut pe deputat și nu știe cum să ia legătura cu el.

Acuzat de corupție

Anul trecut, pe 21 noiembrie, Biroul Național Anticorupție din Ucraina a anunțat suspiciunile anchetatorilor cu privire la Andrii Odarcenko, deputat din 2019 în fracțiunea Slujitorul Poporului.

El ar fi încercat să îl mituiască în bitcoin pe șeful Agenției de Stat pentru Restaurarea și Dezvoltarea Infrastructurii, Mustafa Naiem.

Deputatul ar fi intenționat să primească bani din fondul pentru lichidarea consecințelor agresiunii armate pentru a repara clădirile Universității de Stat de Tehnologie Alimentară și Comerț din Harkov, unde Odarcenko a fost decan.

Valoarea șpăgii ar fi fost de circa 8% din contract, potrivit rechizitoriului trimis în instanță. Ulterior, deputatul i-ar fi oferit lui Naiem o parte din beneficiul ilegal în valoare de 0,39 bitcoini, adică echivalentul a 10.000 de dolari.

În timpul uneia dintre audierile în instanță, Odarcenko a negat că l-ar fi mituit pe funcționarul ucrainean.

El a recunoscut că a avut contacte cu Naiem, dar a spus că acesta i-ar fi cerut să îl învețe cum să utilizeze criptomonedele. În plus, deputatul a declarat că ancheta împotriva sa ar putea fi o dovadă a „persecuției politice”.

Tot atunci, instanța i-a impus deputatului Odarcenko o cauțiune în valoare de 15 milioane de grivne (325.000 de euro). Acesta a plătit cauțiunea.

Măsuri după fuga în România

Președintele Verhovna Rada (Parlamentul din Ucraina) nu a emis aviz de călătorie de afaceri pentru Odarcenko, a mai spus procurorul de caz la audierea din 19 septembrie.

Acesta este motivul pentru care Înalta Curte Anticorupție a decis să-l aresteze în lipsă pe Andrii Odarcenko.

De asemenea, procurorii au solicitat includerea deputatului pe lista persoanelor urmărite internațional.

Parchetul anticorupție din Ucraina a inițiat recuperarea celor 15 milioane de grivne (aproximativ 325.000 de euro) din cauțiunea plătită anterior de către deputat.

Ajuns în România, Odarcenko a solicitat autorităților statului român azil, a declarat procurorul de caz în timpul audierii, potrivit Serviciului ucrainean al RFE/RL.

Potrivit Libertatea, Andrii Odarcenko a cerut autorităților române protecție temporară, de care beneficiază – de la începutul războiului – aproape 180.000 de cetățeni ucraineni.

Contactați de Europa Liberă, reprezentanți ai Poliției de Frontieră și ai Inspectoratului General pentru Imigrări au declarat că nu pot face comentarii cu privire la cazuri particulare.

Cine este Andrii Odarcenko

Născut pe 2 noiembrie 1978, Andrii Mikolaiovici Odarcenko este profesor de comerț și managementul calității.

A fost ales deputat independent în alegerile parlamentare din noiembrie 2019. Ulterior, s-a înscris în Partidul Slujitorul Poporului, care a fost fondat de actualul președinte, Volodimir Zelenski.

A absolvit Universitatea de Stat de Tehnologie Alimentară și Comerț din Harkov în 2000. Este doctor în științe tehnice.

Știre preluată de la Radio Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În condiții de securitate extrem de volatile și cu risc sporit de escaladare”, MAE reamintește cetățenilor că a emis avertismente pentru evitarea oricăror călătorii în Liban, Israel și regiunea Orientului Mijlociu.

• Te-ar putea interesa și: Atacurile aeriene israeliene au ucis 492 de persoane în Liban

MAE recomandă cetățenilor „să urmărească instrucțiunile autorităților militare și civile; să limiteze călătoriile în nord și sud; fără mari necesități, să nu părăsească domiciliul; în caz de tiruri, să se refugieze în adăposturi speciale”.

În caz de necesitate, cetățenii sunt rugați să apeleze la ambasada Republicii Moldova din Israel sau la linia de urgență a MAE. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un subiect important de pe agendă a fost progresul Moldovei în procesul aderării la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA).

Potrivit BNM, „dosarul de aderare la SEPA a fost finalizat”, ceea ce ar demonstra „conformitatea Moldovei cu criteriile SEPA pentru statele non-europene”. BNM a depus în ianuarie 2024 cererea de integrare în acest sistem, iar în luna august a primit confirmarea din partea EPC. Pentru punerea în aplicare a deciziei, BNM a inițiat un proiect de armonizare legislativă și tehnică cu asistență printr-un proiect de Twinning finanțat de UE.

La întâlnirile de la Bruxelles s-a vorbit și despre „oportunitatea” trecerii Republicii Moldova la valuta de referință euro.

„În contextul creșterii importanței monedei unice europene în fluxurile valutare ale economiei țării noastre, s-a menționat oportunitatea tranziției firești la valuta de referință euro – un beneficiu pentru populație și mediul de afaceri din Republica Moldova”, se precizează în comunicatul BNM.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova „are toate atributele de a fi copilul minune al zonei”, crede guvernatoarea BNM, Anca Dragu

Guvernatoarea Anca Dragu a declarat că BNM are un „rol vital” în pregătirea țării pentru aderarea la UE, iar adoptarea normelor europene ar permite creșterea interesului investitorilor europeni pentru piața bancară autohtonă, a concurenței în sector, sporirea calității serviciilor bancare și a securității tranzacțiilor.

Reprezentanții BNM au avut discuții la Bruxelles cu șeful Direcției Generale de Politică de Vecinătate și Negocieri de Extindere (DG NEAR), Gert Jan Koopman, șeful Direcției Generale Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital (DG FISMA), John Berrigan, șefa-adjunctă a Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN), Elena Flores, și cu Giorgio Andreoli, Director General al EPC.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Compania TikTok a spus că demersul face parte din eforturile sale de a preveni dezinformarea în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din SUA din noiembrie, scrie Sky News.

Printre conturile vizate în această măsură sunt cele ale grupului media Rossiya Segodnya, care deține serviciile de știri RIA Novosti și Sputnik, alături de TV-Novosti. TikTok a mai spus că aceste conturi au fost restricționate anterior în Regatul Unit și UE, iar conținutul public de acestea la nivel mondial a fost marcat ca fiind produs de o entitate media „controlată de stat”.

Aceste interdicții, care ar însemna inclusiv blocarea definitivă a conținutului produs de aceste conturi pe rețea, vin după ce guvernul SUA a acuzat doi angajați ai RT că ar fi încercat să implice o companie americană în producerea de conținut online cu scopul de a influența alegerile.

Decizia TikTok vine după ce măsuri similare au fost luate săptămâna trecută de Meta, proprietarul Instagram și Facebook, care a interzis Rossiya Segodnya, RT și altele pentru „activitate de interferență străină”.

RT - care și-a pierdut licența de emisie în Marea Britanie în martie 2022 - a declarat pentru canalul britanic Sky News că Meta „cenzurează fluxul de informații către restul lumii". Kremlinul a declarat și el că Meta „se discreditează” prin interzicerea instituțiilor de presă ruse de stat.

• Te-ar putea interesa și: „Russia Today nu mai este doar o televiziune!” Washingtonul demontează mecanismul de propagandă externă al Kremlinului

Interdicțiile vin după ce la 13 septembrie Departamentul Trezoreriei al SUA (ministerul de finanțe din guvernul american) a anunțat sancțiuni împotriva aparatului de propagandă al Kremlinului, în frunte cu Rossiya Segodnya, pentru activități maligne în străinătate, scoțând în prim-plan ceea ce a numește destabilizarea R. Moldova înaintea alegerilor din toamnă.

Este vorba în special de Rossiya Segodnya, TV-Novosti, Dmitri Kiselev (directorul RT), organizația Evrazia (nume complet: ANO Evraziya) și directoarea ei, Nelli Parutenco, numită în comunicat „fostă responsabilă cu finanțele în partidul lui Ilan Șor”. (CB)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Pentru a descuraja și mai mult infractorii să abuzeze de Telegram Search, ne-am actualizat Termenii și condițiile și Politica de confidențialitate, asigurându-ne că sunt consecvenți în întreaga lume. Am clarificat că adresele IP și numerele de telefon ale celor care încalcă regulile noastre pot fi dezvăluite autorităților ca răspuns la cereri legale valide”, a scris pe Telegram miliardarul franco-rus acuzat că nu a acționat împotriva difuzării de conținut infracțional pe rețeaua de socializare cu aproximativ 1 miliard de utilizatori.

„În ultimele săptămâni, o echipă dedicată de moderatori, care utilizează AI, a făcut Telegram Search mult mai sigură. Tot conținutul problematic pe care l-am identificat în Căutare nu mai este accesibil”, a scris Durov.

Originar din Rusia, Durov a fost reținut la Paris luna trecută și ulterior eliberat pe o cauțiune de 5,5 milioane de dolari pentru presupusa „complicitate în administrarea unei platforme online pentru a permite o tranzacție ilicită, într-o rețea de crimă organizată”.

Arestat după ce a aterizat cu avionul său privat pe aeroportul Le Bourget, Durov a fost plasat în custodia poliției pentru aproape patru zile, iar pe 28 august a fost eliberat, dar pus sub acuzare și plasat sub control judiciar.

Inculparea sa pentru douăsprezece infracțiuni are legătură cu o anchetă mai vastă a justiției franceze privind crima organizată pe rețelele de socializare.

Printre aceste infracțiuni, Pavel Durov a fost inculpat și pentru „complicitate la difuzarea într-o rețea de crimă organizată de imagini cu minori de natură pornografică” și de „complicitate la traficul de droguri”.

Justiția franceză îi reproșează că nu a acționat împotriva utilizării platformei sale de bandele de criminalitate organizată, că nu a moderat mesajele utilizatorilor și că nu a colaborat cu anchetatorii.

• Te-ar putea interesa și: Patronul Telegram, Pavel Durov, inculpat și plasat sub control judiciar

Telegram, la rândul său, respinge aceste acuzații. Aplicația susține că a acționat „conform cu legislația UE”, în special DSA, o lege europeană care impune reguli pe platformele mari, inclusiv implementarea instrumentelor de moderare.

Durov ar mai fi și ținta unei anchete pentru „violențe grave” împotriva unuia din copiii săi, la Paris, a aflat miercuri seară AFP de la o sursă apropiată subiectului.

Această anchetă tocmai ar fi fost deschisă și încredințată biroului minorilor (Ofmin), a adăugat aceeași sursă, precizând că faptele ar fi fost comise împotriva unuia din fiii miliardarului franco-rus născut în 2017, în timp ce acesta era școlar la Paris.

Băiatul locuiește acum în Elveția împreună cu mama sa, care a depus o plângere în această țară în 2023, acuzându-și fostul partener de violență asupra unuia din copiii săi, a continuat sursa apropiată cazului.

Cazul lui Durov aduce în discuție o temă mai veche privind răspunderea penală a furnizorilor de aplicații și alimentează dezbaterea despre limitele libertății de exprimare, unde se încheie și unde începe aplicarea legii.

Politico a scris că autoritățile franceze au emis un mandat de arestare și pentru fratele lui Durov, Nikolai, co-fondator Telegram. Ambele mandate ar fi fost emise în martie, dar procuratura din Paris a spus că nu comentează mandatele de arestare pentru că acestea sunt grevate de secretul anchetei.

În acest stadiu, singura persoană chestionată în acest caz este Pavel Durov, se arată într-un comunicat al procuraturii.

Arestarea lui Durov a pus în discuție și relația dintre Telegram și o serie de guverne.

Președintele Emmanuel Macron, care împreună cu echipa sa folosește Telegram pentru a comunica, a luat prânzul cu Durov în 2018, ca parte a unei serii de întâlniri pe care liderul francez le-a avut cu antreprenori din domeniul tehnologiei.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit epidemiologului Alina Druc, anul acesta va fi utilizat același vaccin ca și anul trecut – Influvac Tetra, cu doza 0,5 ml în seringă pre-umplută, produs în Olanda.

„Administrarea vaccinului gripal și anti-COVID-19 va putea fi efectuată în timpul aceleiași vizite”, a declarat Europei Libere, șefa secției supravegherea epidemiologică a gripei și infecțiilor respiratorii virale acute al ANSP, Alina Druc.

Autoritățile au procurat 200.000 de doze de vaccin care au costat aproximativ 17 milioane de lei, bani alocați din fondul măsurilor de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Cine poate fi vaccinat împotriva gripei:

Copiii și maturii cu maladii cronice: astm bronșic, maladii renale, hepatice, respiratorii, cardio-vasculare, patologii imuno-deficitare, persoanele cărora li s-a făcut transplant, bolnavii de tuberculoză, bătrânii și invalizii din aziluri.

Gravidele, personalul medical, studenții și rezidenții Universității de Medicină, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali, angajații Ministerului Afacerilor Interne și ai Armatei Naționale, carabinierii, asistenții sociali, personalul orfelinatelor și azilurilor, personalul aeroportului și al Serviciului Situații Excepționale.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova a procurat 200.000 de doze de vaccin antigripal

Potrivit ordinului cu privire la vaccinare emis de Ministerul Sănătății la sfârșitul săptămânii trecute, în cazul existenței stocului suficient de vaccinuri se va permite vaccinarea și a altor contingente de persoane la solicitarea acestora. Se va acorda prioritate copiilor cu vârsta de la 6 luni până la 6 ani, părinții cărora vor solicita vaccinarea.

În sezonul 2023-2024, în R. Moldova au fost înregistrate 1.776 de cazuri de gripă sezonieră și un deces, în timp ce în sezonul precedent au fost înregistrate 1.980 de cazuri și patru decese.

Cum ne protejăm de gripă?

Gripa este afecțiunea virală contagioasă sporadică, epidemică sau pandemică și poate fi determinată de virusurile A, B sau C.

La apariția primelor semne ale gripei (febră, dureri de cap, musculare, în articulații, slăbiciuni, tuse), agresați-vă medicului de familie sau solicitați asistența de urgență.

Ca să nu vă îmbolnăviți, medicii recomandă:

• evitați contactul cu persoanele care au aceste semne de boală;
• spălați-vă des pe mâini cu apă și săpun;
• acoperiți gura și nasul cu batista (șervețel de unică folosință) atunci când tușiți sau strănutați;
• evitați în locurile publice să atingeți cu mâinile ochii, nasul şi gura;
• respectați distanța de cel puțin un metru de la persoanele bolnave sau suspecte de boală;
• aerisiți frecvent încăperile, atât la domiciliu, cât și la serviciu;
• evitați locurile publice şi aglomerate;
• consumați cât mai multe fructe şi legume proaspete, care sunt bogate în vitamine;
• consumați lichide (ceai, apă potabilă) și practicați plimbările în aer liber.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Pe baza informaţiilor actuale nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară în continuare o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării, amonte de intrarea în ţară”, arată Apele Române în ultimul buletin informativ, citat de Europa Liberă România.

Luni, ministrul român al Mediului, Mircea Fechet, împreună cu experţi de la Apele Române şi reprezentanţi ai DSU au survolat cu un elicopter zone din ţară în care riscul de inundaţii mai mare.

Hidrologii estimează că debitul Dunării va creşte şi se aşteaptă o viitură zilele următoare.

• Te-ar putea interesa și: UE ajută regiunile inundate cu miliarde de euro

Ministerul Mediului a anunțat că a discutat cu specialiștii de la hidrocentrala Porțile de Fier despre situaţia digului și despre ce debit ar putea să susţină.

„Monitorizăm în permanenţă tot cursul Dunării, de pe teritoriul României, specialiştii de la fiecare SGA sunt pregătiţi să intervină în orice moment şi, de asemenea, urmărim şi ce se întâmplă cu evoluţia debitului Dunării şi în ţările vecine”, a precizat Mircea Fechet.

• Vezi și: Polonia și Ungaria, confruntate încă cu inundațiile. În alte țări central-europene, apele se retrag

Dunărea a culminat zilele trecute în Slovacia, apoi în Ungaria, inundând unele regiuni joase de pe maluri, dar nu a provocat pagube așa de mari ca alte indundații din trecut.

Mai devreme, la jumătatea lunii septembrie, ploile abundente au făcut să iasă din albie mai ales cursuri de apă mai mici din Cehia, Polonia și Austria, ca și în estul României. Inundațiile pe alocuri catastrofale din aceste țări au făcut 24 de victime, făcând necesară evacuarea a mii de oameni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății, investigațiile de laborator efectuate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, la data de 19 septembrie, au confirmat șapte probe pozitive la Norovirus de tip G2, iar în asociere la patru bolnavi a fost confirmată bacteria Escherichia coli.

Astăzi, 23 septembrie, rămân spitalizați opt copii, starea lor de sănătate este medie, cu ameliorare.

În urma unor proceduri de dezinfecție și igienă, cantina din incinta instituției își va relua activitatea, mai spune Ministerul Sănătății.

• Te-ar putea interesa și: Infecție cu norovirus la Liceul „Aristotel”: 7 elevi diagnosticați, starea unuia se îmbunătățește

Pe 18 septembrie, 65 de elevi și un angajat al Liceului Teoretic Republican „Aristotel” din municipiul Chișinău s-au intoxicat alimentar. Dintre aceștia, 20 de elevi și angajatul instituției au fost internați în spital, inclusiv un copil în secția de reanimare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cele mai recente atacuri au loc pe fondul unora dintre cele mai intense schimburi de focuri transfrontaliere din aproape un an de conflict, într-o vreme când Israelul își îndreaptă atenția către granița sa de nord, de unde Hezbollah îl atacă cu rachete în sprijinul aliatului său Hamas, care duce un război cu Israelul în Gaza.

„Ne adâncim atacurile în Liban, acțiunile vor continua până când ne vom atinge obiectivul de a readuce locuitorii din nord în siguranță la casele lor”, a declarat ministrul israelian al apărării Yoav Gallant, într-un videoclip publicat luni de biroul său.

„În aceste zile publicul israelian va trebui să dea dovadă de calm”, a mai spus el.

Ministrul a vorbit după ce armata israeliană a lansat atacuri asupra Hezbollah, grup armat susținut de Iran, în sudul Libanului, în estul văii Bekaa și în nordul regiunii din apropierea Siriei.

Ministerul Sănătății din Liban a declarat că cel puțin 182 de persoane au fost ucise, inclusiv femei, copii și medici, și peste 700 au fost rănite în loviturile Israelului de luni.

Purtătorul de cuvânt pentru comunicările în arabă al armatei israeliene, Avichay Adraee, a declarat într-o postare pe X că, până în prezent, au fost lovite peste 300 de ținte ale Hezbollah, după ce a avertizat anterior că loviturile aeriene asupra caselor din Liban, în care „Hezbollah a ascuns arme” erau iminente.

În replică, Hezbollah a declarat luni că a lansat rachete asupra pozițiilor armatei israeliene.

Atacurile aeriene au mărit presiunea asupra Hezbollah, care săptămâna trecută a fost ținta un atac pe care secretarul său general Hassan Nasrallah l-a numit „fără precedent” în istoria grupării. Atunci, mii de pagere și walkie-talkies folosite de membrii săi au explodat.

• Te-ar putea interesa și: Exploziile de pagere din Liban provoacă temeri de extinderea războiului

Operațiunea a fost atribuită aproape de toată lumea Israelului, care nu și-a confirmat sau negat responsabilitatea.

Într-o altă lovitură majoră pentru milițiile din Liban, un atac aerian israelian asupra suburbiei sudice a Beirutului a vizat vineri comandanți de rang înalt ai Hezbollah, omorând 45 de persoane, potrivit Ministerului libanez al Sănătății.

Hezbollah a declarat că 16 membri ai grupării s-au numărat printre victimele fatale, inclusiv liderul Ibrahim Aqil și un alt comandant, Ahmed Wahbi.

Potrivit serviciului de ambulanță israelian, o persoană a fost rănită ușor de șrapnelul provenit de la ultimul tir de rachete asupra nordului Israelului.

Imad Kreidieh, șeful companiei libaneze de telecomunicații Ogero, a declarat luni pentru Reuters că au fost detectate în rețea peste 80 000 de apeluri automate care cereau oamenilor să își evacueze zonele. Nu toți cei apelați au răspuns.

Aceste apeluri au fost „un război psihologic, menit să facă ravagii și haos”, a adăugat el.

Luni, locuitorii din sudul Libanului au primit apeluri de la un număr libanez care le ordona să se îndepărteze imediat la 1.000 de metri de orice poziție folosită de Hezbollah, a declarat un reporter Reuters care a primit apelul în sudul Libanului.

Apeluri de evacuare au fost primite pe telefoane până în capitala libaneză, Beirut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procurorul general a spus că Mariana Botezatu, procurorul care cunoștea cel mai bine dosarul devalizării sistemului bancar moldovenesc, a ales să nu participe la vetting și a demisionat.

„Direct este afectată una din cele mai complicate cauze penale, este vorba despre frauda bancară. Procurorul care cunoștea cel mai bine cazul a plecat în demisie. Doamna a decis să nu participe la acest proces de vetting”, a declarat Munteanu pentru TV8.

Cauza penală numită și „furtul miliardului” este condusă acum de un alt procuror, care trebuie mai întâi să studieze cele 800 de volume ale dosarului, fiecare a câte 250 de pagini. Oficialul a spus că există riscul ca investigația să fie din nou afectată, deoarece un alt procuror din grupul care se ocupă de caz trece și el prin procesul de vetting.

„Acest grup nou constă din procurori care sunt în proces de vetting și dacă admitem că ei nu promovează - această cauză va trebui din nou repartizată altui grup de urmărire”, a spus procurorul general.

Ion Munteanu a dat asigurări că investigațiile vor continua, indiferent de schimbarea procurorilor responsabili de caz.

Potrivit lui, în urma vetting-ului, 10 procurori au plecat din sistem, ceea ce reprezintă 25% din procurori, însă nu toți erau activi în Procuratura Anticorupție.

• Te-ar putea interesa și: Parlamentul l-a revocat din funcție pe guvernatorul BNM, Octavian Armașu, după audieri despre „furtul miliardului”

Anul acesta, se împlinesc 10 ani de când a devenit public cazul devalizării sistemului bancar moldovenesc, din care au fost scoși prin scheme obscure peste 13 miliarde de lei moldovenești (aproape un miliard de dolari) – o sumă echivalentă, în acel moment, cu 12% din PIB.

În ianuarie 2024, justiția a unit investigarea dosarului penal al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc cu dosarele în care foștii șefi ai Băncii Naționale și alți bancheri sunt acuzați de complicitate la frauda bancară din 2014. Judecătorii au atras în proces BNM ca instituție care poate fi supusă la răspundere materială.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Știrea, reluată duminică de Associated Press, a apărut mai întâi pe site-ul Just the News, la mijlocul lunii curente.

Routh a făcut declarația în iunie 2023, când revenea în SUA din Ucraina prin aeroportul din Honolulu, statul Hawaii, unde își avea ultimul domiciliul american cunoscut. Funcționarii de la graniță l-au „tras deoparte” pentru a discuta cu el mai pe larg după ce el însuși li s-a lăudat cu acțiunile de recrutare.

În cadrul interviului care a urmat, Routh le-a prezentat funcționarilor americani o carte de vizită în care se descria drept directorul unei grupări numite „Centrul Internațional de Voluntari”, cu legături în Siria, Pakistan și Israel.

Din relatările presei americane nu rezultă direct că Routh ar fi călătorit în Moldova – doar la Varșovia, în Polonia, la Istanbul, în Turcia și la Kiev - în anii 2022 și 2023.

În notele agenților de imigrație americani după interviul cu Routh apare și România (scrisă ca „Romanian” în loc de „Romania”) ca țară din care el ar fi căutat să recruteze voluntari pentru Ucraina.

Ryan Routh, care are 58 de ani, a fost arestat de poliție în Florida pe 15 septembrie, după ce agenții Serviciului Secret l-au văzut îndreptând o pușcă spre Trump, în timp ce candidatul republican la președinție juca golf la clubul său din West Palm Beach.

• Te-ar putea interesa și: Analiză: Cum ar putea afecta noua tentativă de asasinare a lui Trump campania electorală din SUA

El era cunoscut la Kiev ca un personaj neobișnuit, care patrula străzile din centrul orașului contactând oameni să le vorbească despre efortul de război. Șeful unei organizații umanitare implicată în ajutorarea Ucrainei, germanul Christopher Lutz, l-a descris pentru Europa Liberă ca „un fel de mascotă străină” a voluntariatului străin pentru Ucraina.

După tentativa de asasinare a lui Trump, ale cărei motive rămân încă neclare, toate asociațiile și unitățile de voluntari străini din Ucraina, ca și unități de elită ca Batalionul Azov, au negat orice fel de legături cu Routh. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Candidaturile lor au fost aprobate de Comisia Electorală Centrală pe 21 septembrie, iar a doua zi Ion Chicu s-a lansat în campania electorală. La evenimentul organizat lângă Curtea Constituțională, ex-premierul a promis, printre altele, să „restabilească funcționalitatea instituțiilor statului” și să mărească pensiile și alocațiile sociale.

Chicu se declară pro-european, dar va boicota referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană din aceeași zi cu prezidențialele. Anterior, el a spus Europei Libere că referendumul ar fi „în detrimentul” integrării europene a Moldovei și ar „planta niște bombe” pentru statalitatea țării. Cu toate acestea, Chicu a propus organizarea unui referendum similar la finalul negocierilor de aderare la UE.

La rândul său, Irina Vlah nu a organizat încă un eveniment de lansare, dar a transmis că tema principală a campaniei sale va fi „pacea și prosperitatea”.

La această oră, șase pretendenți la fotoliul de președinte au fost deja înregistrați, iar dosarele altor șase sunt în proces de examinare. Dacă toți aceștia vor fi înregistrați, 12 persoane vor apărea pe buletinul de vot.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | A început campania electorală: ce au și ce nu (mai) au voie candidații

Până acum, în campanie s-au mai lansat actuala președintă Maia Sandu (susținută de PAS), Alexandr Stoianoglo (susținut de Partidul Socialiștilor), Renato Usatîi (din partea Partidului Nostru) și Vasile Tarlev (din partea Partidului Viitorul Moldovei).

Sandu a spus că vrea, într-un nou mandat, să îmbunătățească condițiile de viață ale cetățenilor moldoveni, inspirându-se din standardele europene. Stoianoglo a făcut mai multe promisiuni, printre care se numără „instaurarea dreptății”. Fostul primar al Bălțiului, Usatîi, a promis „o mare schimbare” pentru ca „fiecare cetățean să aibă o viață demnă”, iar Tarlev susține că vrea să facă „industrializare, care va transforma Moldova într-o țară a inovației și a progresului economic”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Usatîi și-a început campania electorală pentru președinția de la Chișinău în Fălești, orașul său natal. În discursul de lansare el a promis să „unească” societatea. „Moldova nu trebuie să se încline nici în dreapta, nici în stânga, deoarece riscă să se prăbușească. De aceea, voi promova doar vectorul dezvoltării naționale”, a spus Usatîi.

Fostul primar al Bălțiului a spus că e gata să-și asume „întreaga responsabilitate pentru Moldova” și a promis „o mare schimbare” pentru ca „fiecare cetățean să aibă o viață demnă”. Concret, el vrea să facă ordine în justiție, să-i susțină pe agricultori și mediul de afaceri.

Usatîi a mai încercat să devină președinte în 2020, când a ocupat locul trei, după Sandu și Dodon. Ca premiu de consolare, a luat un an mai târziu Bălțiul, devenind primar a doua oară, la alegerile locale din 2021. Prima dată, Usatîi câștigase primăria în „capitala nordului”, în 2015. Și prima și a doua oară el a renunțat la mandatul de primar, dându-și demisia cam pe la mijlocul drumului.

Despre „unirea” societății a vorbit și Vasile Tarlev în evenimentul său de lansare în campanie: „Trebuie să ne unim, să muncim, să ne înțelegem, ca să avem un trai decent”.

Ex-premierul a spus că, dacă devine președinte, în primul rând va lansa un program de „industrializare, care va transforma Moldova într-o țară a inovației și a progresului economic”. El a mai spus că vrea să dezvolte relații atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia și China.

Tarlev a deținut funcția de premier între 2001 și 2008, în perioada guvernării Partidului Comunist a ex-președintelui Vladimir Voronin. Presa timpului a criticat activitatea lui Tarlev, numindu-l „premierul de buzunar al lui Voronin”. Într-un interviu din 2011, el nega că i-a fost dirijată activitatea, susținând că doar era „monitorizat de majoritatea parlamentară, care trebuiau să aprobe politicile economice şi sociale ale guvernului”.

În prezent, Tarlev este președinte al Congresului Naţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor din Moldova și conduce partidul „Viitorul Moldovei”.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt „prietenii” lui Vasile Tarlev din România sau cum a amestecat fostul premier comunist fotbalul cu politica

Cu o zi înainte de Usatîi și Tarlev, în campanie s-a lansat actuala președintă Maia Sandu (susținută de PAS) și Alexandr Stoianoglo (susținut de Partidul Socialiștilor).

În discursul de lansare în campania electorală, Sandu a spus că grație eforturilor sale din ultimii aproape patru ani de mandat „am reușit să facem o lume întreagă să ne vadă altfel”.

Ea își propune într-un nou mandat să îmbunătățească condițiile de viață ale cetățenilor moldoveni, inspirându-se din standardele europene.

La rândul său, Alexandr Stoianoglo a făcut mai multe promisiuni, printre care se numără „instaurarea dreptății”, „victoria definitivă a adevărului asupra minciunii și violenței” și „triumful legii asupra dezmățului”. La acestea se mai adaugă atragerea investițiilor, modernizarea obiectivelor sociale și altele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Electorală Centrală (CEC) a transmis sâmbătă, 21 septembrie, că pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie va constitui 2.221 secții de votare. Dintre acestea, în R. Moldova vor fi deschise 1.987 secții, inclusiv 30 pentru alegătorii din regiunea transnistreană. Aproximativ 10% din totalul secțiilor, anume 234, vor fi deschise în străinătate. Dintre acestea, trei secții vor procesa buletinele de vot trimise de alegători prin poștă.

La alegerile prezidențiale trecute (2020), autoritatea electorală a deschis 2.143 de secții, dintre care 42 pentru alegătorii din regiunea transnistreană și 139 – pentru cei din străinătate.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Cum se numără alegătorii

Cele 234 de secții vor fi deschise în 37 de țări. Cele mai multe în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20, iar în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.

În Federația Rusă, din cauza riscurilor de securitate, vor fi deschise numai cinci secții de votare (două la Moscova și câte una în orașele Sankt-Petersburg, Iaroslav și Surgut/Hantî-Mansiisk), iar în Ucraina, din cauza atacurilor rusești, numai două secții.

Numărul mic de secții de votare în Rusia a trezit nemulțumirea Partidului Socialiștilor (PSRM), condus de ex-președintele pro-rus, Igor Dodon. Pe 18 septembrie, a contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia CEC cele cinci secții în Rusia, spunând că numărul mic al acestora limitează „nejustificat” dreptul la vot al diasporei din această țară.

• Te-ar putea interesa și: Socialiștii cer în instanță mai multe secții de votare în Rusia

Pe 21 septembrie, Curtea de Apel a respins contestația socialiștilor și a constatat că deschiderea a cinci secții este „întemeiată” pentru că acestea se află în regiuni „mai îndepărtate de zonele afectate de acțiunile militare, astfel că prezintă un risc redus pentru securitatea vieții și sănătății alegătorilor și a personalului electoral”. Hotărârea poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție, în cel mult trei zile.

Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Alegătorii aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Finlandei și Islandei vor putea utiliza, ca metodă alternativă, votul prin corespondență.

Datele CEC arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la scrutinele din 20 octombrie, cei mai mulți în Rusia, Italia și Germania.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vineri, 20 septembrie, s-a încheiat etapa depunerii semnăturilor necesare pentru înregistrarea drept candidat la alegerile prezidențiale din 20 septembrie. Dar examinarea dosarelor continuă până pe 28 septembrie, data limită până când autoritatea electorală trebuie să anunțe lista finală a candidaților.

Până acum au fost înregistrați oficial în cursa prezidențială candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, președinta actuală, Maia Sandu, susținută de PAS, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, și Vasile Tarlev din partea Viitorului Moldovei.

În examinare sunt dosarele potențialilor candidați: Ion Chicu din partea Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei; Octavian Țîcu de la Blocul Electoral Împreună; Igor Munteanu susținut de Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, dar și ale independenților Tudor Ulianovschi, Victoria Furtună, Andrei Năstase, Natalia Morari și Irina Vlah. Din cele 13 grupuri de inițiativă înregistrate, doar cel în susținerea lui Alexandru Arseni nu a reușit să adune semnăturile necesare.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | De ce candidații la prezidențiale cer semnăturile moldovenilor

Pentru alegerile prezidențiale din acest an, toți candidații – fie că sunt desemnați de partide, blocuri electorale sau independenți – au fost obligați să adune între 15.000 și 25.000 de semnături de la cetățenii cu drept de vot, în perioada 21 august - 20 septembrie.

Tot pe 20 septembrie a început oficial campania electorală, iar candidații la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și formațiunile politice care participă la referendumul din aceeași zi pot face legal agitație electorală.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | A început campania electorală: ce au și ce nu (mai) au voie candidații

În campania pentru referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană s-au înregistrat zece partide. Opt dintre ele vor face agitație „pentru” – PAS; Partidul Politic Partidul Verde Ecologist, Mișcarea Respect Moldova, ALDE, CUB, Blocul Împreună, MAN și Partidul Democrația Acasă.

Partidul Comuniștilor și Partidul Renaștere, afiliat fugarului Ilan Șor, vor face agitație „împotrivă”. Cea mai mare formațiune de opoziție, Partidul Socialiștilor, își va îndemna simpatizanții să boicoteze referendumul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În discursul de lansare în campania electorală, Sandu a spus că grație eforturilor sale din ultimii aproape patru ani de mandat „am reușit să facem o lume întreagă să ne vadă altfel”.

Ea își propune într-un nou mandat să îmbunătățească condițiile de viață ale cetățenilor moldoveni, inspirându-se din standardele europene.

„Generația noastră are misiunea, democratic, liber, să integreze Moldova în familia europeană”, a declarat președinta, evidențiind un plan electoral bazat pe trei obiective naționale: grija pentru oameni, condiții mai bune de viață și pace.

Printre măsurile propuse se numără majorarea salariului minim la 10.000 de lei și a salariului mediu la 25.000 de lei până în 2030, introducerea unei pensii minime de 3.300 de lei pentru persoanele cu 40 de ani de vechime în muncă și un adaos de 3.000 de lei timp de 12 luni pentru tinerii care se angajează în locuri de muncă de importanță strategică pentru stat.

Sandu a mai promis reparația și dotarea tuturor policlinicilor din țară, precum și pregătirea Moldovei pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030.

Nu toate promisiunile anunțate de președinta Maia Sandu țin de atribuțiile președintelui, cu excepția celor din domeniul politicii externe.

Președinta a îndemnat cetățenii să voteze „Da” la referendumul care va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | A început campania electorală: ce au și ce nu (mai) au voie candidații

La evenimentul de lansare au fost prezenți demnitari de stat, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Dorin Recean, care au susținut angajamentele Maiei Sandu.

La evenimentul electoral, și-au anunțat susținerea interpretul Vali Boghean, sportivul olimpic Adil Osmanov, primarul de Stăuceni, Alexandru Vornicu, și printr-un mesaj video de la distanță, scriitoarea Ionela Hadîrcă.

Și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo s-a lansat în campania electorală pentru alegerile din 20 octombrie. Evenimentul a avut loc în dimineața zilei de vineri, 20 septembrie, în apropierea Arcului de Triumf.

• Citește și: Stoianoglo s-a lansat în campania pentru prezidențiale și promite „instaurarea dreptății”

Cei patru candidați confirmați în cursa pentru funcția de președinte, precum și cei 10 participanți la referendum, pot începe de astăzi activitățile de promovare electorală.

Tot astăzi, grupurile de inițiativă au avut termenul limită pentru depunerea listelor de subscripție la Comisia Electorală Centrală, care conțin semnăturile cetățenilor ce susțin o anumită candidatură. De la începutul perioadei electorale, au fost înregistrate în total 13 grupuri de inițiativă pentru susținerea candidaților, 12 au depus listele.

Până în prezent, au fost înregistrați oficial patru candidați pentru alegerile prezidențiale: Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, președinta Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, Renato Usatîi, din partea Partidului Nostru, și Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei.

Pe de altă parte, CEC examinează semnăturile aduse de alți potențiali candidați, inclusiv fostul premier Ion Chicu, fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, Andrei Năstase, fost lider al Platformei DA, Victoria Furtună, ex-procuror anticorupție, istoricul Octavian Țîcu, sprijinit de Blocul „Împreună”, președintele Partidului CUB, Igor Munteanu, ex-ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi, și fosta jurnalistă, Natalia Morari.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Împrumutul, anunțat în timp ce șefa Comisiei se afla într-o vizită la Kiev, face parte dintr-un plan mai amplu al națiunilor G7 de a strânge fonduri folosind veniturile din activele rusești înghețate pentru a sancționa țara pentru invadarea vecinului său, transmite Reuters.

„Atacurile neîncetate ale Rusiei înseamnă că Ucraina are nevoie de sprijin continuu din partea UE”, a declarat von der Leyen într-o postare pe X.

Ucraina se confruntă cu nevoi financiare uriașe după mai bine de doi ani de război intens care i-au devastat infrastructura.

„Suntem încrezători că putem livra acest împrumut Ucrainei foarte repede, un împrumut care este susținut de profiturile excepționale din activele rusești imobilizate”, a declarat von der Leyen, vorbind alături de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev.

Sprijinul UE e posibil după ce liderii G7 au convenit în iunie să acorde un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în lupta sa pentru supraviețuire. Dobânda obținută pentru profiturile din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei ar fi folosită ca garanție pentru împrumut.

În mai, UE a ajuns la un acord între statele sale membre prin care 90% din încasările din activele rusești înghețate vor merge într-un fond administrat de UE pentru ajutor militar pentru Ucraina, iar restul de 10% va sprijini Kievul în alte moduri.

Ajutor pentru sistemul energetic ucrainean

De asemenea, Ursula von der Leyen a anunțat un ajutor suplimentar de 160 de milioane de euro pentru sistemul energetic, care să ajute Ucraina pe perioada iernii.

Von der Leyen a declarat că 100 de milioane de euro din fonduri vor proveni din veniturile activelor rusești deținute în UE din cauza invaziei Ucrainei din 2022.

„Este corect ca Rusia să plătească pentru distrugerile pe care le-a provocat”, a spus ea.

Uniunea Europeană estimează că aproximativ jumătate din infrastructura energetică a Ucrainei a fost distrusă, ceea ce face ca încălzirea caselor, spitalelor și școlilor să fie din ce în ce mai dificilă, pe măsură ce a treia iarnă de război se apropie.

Fondurile vor fi îndreptate spre repararea daunelor produse de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice, a anunțat președinta Comisiei Europene. De asemenea, Lituania dezmembrează o centrală termică pentru a o trimite bucată cu bucată în Ucraina unde va fi reconstruită.

Exporturile continue de energie electrică din țările UE acoperă aproximativ un sfert din necesarul de energie al Ucrainei în lunile următoare, a mai spus von der Leyen.

Într-o relatare din ajun pe tema incertitudinilor energetice ale Ucrainei, bazată pe raportul Agenției Energetice Internaționale (IEA), agenția Reuters a scris că un alt risc este „perturbarea aprovizionării cu gaz și electricitate în Moldova vecină”.

• Vezi și: Moldova va cumpăra electricitate de la centrala nucleară Cernavodă, din octombrie

„Deși Moldova nu se mai bazează în mod direct pe gazul rusesc pentru a satisface cererea pe teritoriul pe care îl controlează, ea primește aproximativ două treimi din energia electrică de la o centrală electrică din regiunea separatistă Transnistria, susținută de Rusia. Capacitatea de transport cu Europa continentală este împărțită între Ucraina și Moldova. În cazul în care există penurii în Moldova, cele două țări trebuie să convină asupra distribuției importurilor”, se arată în raportul IEA.

În total, UE estimează că a oferit Ucrainei cel puțin două miliarde de euro în sprijin energetic de la invazia din februarie 2022.

Atac asupra regiunii Sumî

În timpul unui atac de zi asupra orașului Sumî, o bombă ghidată rusească a lovit o clădire cu cinci etaje, au declarat oficiali regionali și militari.

O persoană a fost ucisă și 12 rănite, a declarat Ministerul de Interne pe aplicația de mesagerie Telegram.

În discursul său video de joi seară, Zelenski a spus că Rusia a lansat 90 de atacuri cu bombe ghidate în ultimele 24 de ore

El a mai spus că forțele ucrainene „au reușit să diminueze potențialul de asalt al ocupanților în regiunea Donețk”, deși situația a rămas dificilă în zonele supuse celor mai puternice atacuri, în apropierea orașelor Pokrovsk și Kurahove.

• Te-ar putea interesa și: „Tot felul de lucruri zboară pe cer”. Ucrainenii mută războiul la ruși acasă, găsindu-i nepregătiți

Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au capturat satul Heorhiivka, la est de Kurahove.

Statul Major al armatei ucrainene, într-un raport de după-amiază, s-a referit la sat ca fiind unul dintre cele câteva înghițite de lupte. Popularul blog militar ucrainean DeepState a declarat că satul este sub controlul rușilor.

Forțele ruse au lovit sistemul energetic din regiunea Sumî în mai multe lovituri săptămâna aceasta, reducând capacitatea de furnizare a energiei în unele zone și forțând autoritățile să folosească sisteme de energie de rezervă.

Ministerul ucrainean al energiei a declarat că întreruperile de curent au afectat zece regiuni din cauza atacurilor aeriene și din motive tehnice.

Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a declarat că atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice au încălcat dreptul internațional umanitar, punând în pericol serviciile esențiale, inclusiv apa și încălzirea, amenințând în același timp sănătatea publică, educația și economia, potrivit raportului.

Moscova spune că infrastructura energetică este o țintă militară legitimă și respinge acuzațiile.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legăturile Georgiei cu Occidentul s-au înrăutățit în ultimele luni, SUA și țările europene acuzând guvernul georgian de tendințe autoritare și pro-ruse.

„Toate opțiunile sunt pe masă, inclusiv o suspendare temporară a regimului fără vize cu Georgia”, a declarat reporterilor ambasadorul UE în Georgia, Paweł Herczyński.

Începând din 2017, după moldoveni, cetățenii georgieni au primit dreptul de a vizita fără viză țările din UE și spațiul Schengen pentru o perioadă de până la 90 de zile.

Dacă alegerile din Georgia nu vor fi considerate libere și corecte, a declarat Herczyński, UE ar putea lua măsuri similare celor adoptate împotriva Belarusului, un aliat autoritar al Rusiei care se află sub sancțiuni după alegerile din 2020, despre care țările occidentale și activiștii opoziției din Belarus spun că au fost fraudate.

Deși partidul de guvernământ Visul Georgian afirmă că dorește ca țara din Caucazul de Sud să adere atât la UE, cât și la NATO, în ultimii doi ani a luat mai degrabă măsuri pentru a aprofunda relațiile cu Rusia.

• Te-ar putea interesa și: Vedetă trans din Georgia, înjunghiată mortal la o zi după adoptarea legii anti-LGBT+

Fostul prim-ministru miliardar Bidzina Ivanișvili, considerat cea mai influentă persoană din Georgia, a acuzat Occidentul că încearcă să-i împingă țara într-un război cu Rusia.

Săptămâna trecută, Ivanișvili a sugerat și că Tbilisi ar trebui să-și ceară scuze pentru un scurt război din 2008 cu Rusia, care a dus la recunoașterea de către Moscova a două regiuni separatiste, a relatat presa georgiană.

UE a acordat Georgiei statutul de țară candidată în decembrie anul trecut, însă cererea sa de aderare a fost efectiv înghețată după ce Tbilisi a aprobat în iunie o lege privind agenții străini pe care Occidentul o consideră autoritară și inspirată din Rusia.

Țările occidentale au criticat, de asemenea, un proiect de lege privind „valorile familiei”, aprobat de parlamentari săptămâna aceasta, care limitează drepturile LGBT. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acordul de facilitate de împrumut a fost încheiat între Ministerul Finanțelor din Republica Moldova și reprezentanții oficiali ai Canadei. Finanțarea va fi acordată prin intermediul agenției „Global Affairs Canada” și a trecut de prima lectură în Parlament, cu sprijinul a 60 de deputați.

• Vezi și: Încă un grant de 4,3 milioane de euro pentru gestionarea deșeurilor din R. Moldova

Fondurile vor fi folosite pentru susținerea bugetului de stat și vor completa programul Băncii Mondiale „Operațiunea Politica de dezvoltare pentru sprijinirea creșterii și rezilienței în Moldova”. Aceste resurse vor contribui la întărirea rezilienței gospodăriilor și refugiaților, promovarea unei economii durabile prin dezvoltarea competitivității și a sectorului privat, precum și la sprijinirea tranziției către o economie verde și reziliența climatică.

Anunțul despre acest împrumut a fost făcut inițial de ambasadorul Canadei la Chișinău cu reședința la București, Gavin Buchan în cadrul Platformei de Parteneriat pentru Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Nouă acorduri de finanțare, semnate la conferința Platformei de Parteneriat pentru R. Moldova

Împrumutul va fi oferit în două tranșe, cu o perioadă de rambursare de zece ani, dintre care primii trei ani reprezintă o perioadă de grație.

Acordul a fost semnat pe 6 septembrie 2024 și urmează să fie votat în a doua lectură de Parlament pentru ratificare finală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dintre cei 20 de elevi care s-au intoxicat alimentar la liceul Aristotel, 7 au fost diagnosticați cu norovirus, potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. Starea lor este satisfăcătoare. Elevul internat ieri în secția de reanimare, astăzi va fi transferat într-o secție obișnuită, după ce starea lui s-a ameliorat.

Specialiștii ANSP spun că doar de la 7 elevi au fost prelevate probe pentru norovirus, întrucât ceilalți nu mai manifestau simptome.

„Norovirusul este unul din principalii viruși care cauzează gastroenterita acută, în special, la adulți și copii. Preponderent cele mai multe cazuri sunt înregistrate în perioada rece”, a declarat pentru Europa Liberă, epidemiologul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Ion Bîrca.

Infecțiile determinate de norovirus sunt extrem de contagioase și se manifestă în mod frecvent prin simptome digestive: vărsături și sindrom diareic. Răspândirea patogenului se face prin consumul de apă și alimente contaminate.

De asemenea, potrivit managerului Spitalului de Boli Contagioase pentru Copii, Ludmila Bîrca, unde sunt internați 6 copii, starea elevului din reanimare s-a ameliorat și urmează să fie transferat într-o altă secție.

• Vezi și: 20 de elevi au ajuns la spital, inclusiv unul în stare gravă, după ce s-au intoxicat alimentar la un liceu din Chișinău

Alți 16 elevi ai Liceului Aristotel, inclusiv un angajat sunt internați la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. Starea acestora este satisfăcătoare, potrivit directorului interimar al instituției, Vasile Lazari.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare, iar rezultatele testelor de salubritate și a probelor din produsele alimentare vor fi cunoscute abia peste o săptămână, potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care au precizat că elevii s-au infectat după ce au consumat hrană în incinta cantinei liceului.

• Te-ar putea interesa și: Rezultatele anchetei epidemiologice de la liceul „Aristotel”: nu au fost identificate microorganisme patogene

Inspectorii ANSA au inițiat un control la firma responsabilă pentru alimentarea copiilor. Până la finalizarea anchetei, cantina și-a sistat activitatea.

Ieri, 18 septembrie, 65 de elevi și un angajat al Liceului Teoretic Republican „Aristotel” din municipiul Chișinău s-au intoxicat alimentar. Dintre aceștia, 20 de elevi și un angajat al instituției au fost internați în spital.

La Liceul Teoretic Republican „Aristotel” învață 362 de elevi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Von der Leyen a efectuat o vizită rapidă într-o zonă afectată de inundații din sud-estul Poloniei și s-a întâlnit cu șefii guvernelor din țările afectate - Polonia, Austria, Republica Cehă și Slovacia.

Ea a declarat că vor fi puse rapid la dispoziție fonduri pentru repararea infrastructurii din fondul de solidaritate al UE, precum și 10 miliarde de euro din ceea ce se numește fondul de coeziune - pentru cele mai urgente reparații. În cadrul unei abordări speciale, nu va fi necesară nici o cofinanțare din partea acestor țări pentru ca banii să fie deblocați.

„Aici sunt 100% bani europeni, fără cofinanțare”, a declarat von der Leyen la o conferință de presă. „Acestea sunt vremuri extraordinare, iar vremurile extraordinare necesită măsuri extraordinare. ”

Între timp, un val masiv de inundații amenință noi zone. Ploile abundente au provocat, de asemenea, inundații și evacuarea a aproximativ 1.000 de persoane în regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei. În Europa Centrală, retragerea apelor a dezvăluit amploarea distrugerilor cauzate de ploile excepțional de abundente care au început în urmă cu o săptămână.

Ministrul ceh de interne, Vit Rakušan, a declarat că joi a fost găsită încă o persoană decedată în nord-estul țării, care a fost grav afectat, ceea ce ridică bilanțul la cinci morți. De asemenea, s-au înregistrat câte șapte decese în Polonia și România și cinci în Austria, bilanțul total al deceselor fiind acum de 24.

Autoritățile au desfășurat contingente militare pentru a ajuta sinistrații. În nord-estul Republicii Cehe, soldații s-au alăturat pompierilor și altor echipaje de urgență pentru a contribui la eforturile de recuperare. Elicopterele armatei au distribuit ajutor umanitar, în timp ce soldații construiau poduri temporare în locul celor care au fost măturate de puhoaie.

Aproximativ 400 de persoane au rămas evacuate din casele din Ostrava, al treilea oraș ca mărime din Cehia.

Eforturile de curățare erau în curs de desfășurare în Austria, unde inundațiile au distrus drumuri, provocând alunecări de teren și avarii la poduri. Pompierii și soldații au pompat apa și noroiul din case și au eliminat mobilierul deteriorat, a declarat purtătorul de cuvânt al departamentului de pompieri, Klaus Stebal, citat de postul de televiziune ORF.

Guvernatorul landului federal Austria Inferioară, Johanna Mikl-Leitner, a declarat că se așteaptă ca reconstrucția să dureze ani de zile, potrivit agenției Austria Press.

Compania de transport public din Viena a fost nevoită să pompeze aproape 1 milion de litri de apă de la sfârșitul săptămânii trecute.

Dunărea urcă în Ungaria

În Ungaria, apele Dunării au continuat să crească, iar autoritățile au închis drumuri și gări. Feriboturile de-a lungul fluviului au fost oprite. În capitala Budapesta, apa s-a revărsat peste cheiurile inferioare ale orașului și amenința să ajungă la liniile de tramvai și de metrou. Unele servicii de transport au fost suspendate.

Mai în amonte, într-o regiune cunoscută sub numele de Cotul Dunării, casele și restaurantele din apropierea malurilor au fost inundate.

Aproape 6.000 de profesioniști, inclusiv membri ai autorității ungare pentru apă și militari, au fost mobilizați, iar deținuții din închisori au fost duși să ajute la umplerea sacilor de nisip, a declarat joi premierul Viktor Orbán în cadrul unei conferințe de presă.

Dunărea a ajuns la peste 771 de centimetri, apropiindu-se de recordul de 891 de centimetri stabilit în timpul inundațiilor grave din 2013.

• Vezi și: Dunărea se ridică în Ungaria. Locuitorii stivuiesc saci cu nisip

În sud-vestul Poloniei, apele umflate au ajuns până în orașul Wroclaw și se aștepta ca o viitură prelungită mai multe ore, poate chiar zile să pună mari presiuni asupra digurilor.

În cele două orașe cele mai afectate în Polonia de inundațiile din weekend, Stronie Slaskie și Ladek-Zdroj, apa de la robinet și energia electrică au fost restabilite, a declarat generalul Michal Kamieniecki.

Premierul polonez Donald Tusk a invitat-o pe von der Leyen la Wroclaw pentru a vedea situația la fața locului. Au fost prezenți joi și lideri guvernamentali din Republica Cehă, Slovacia și Austria.

În Italia, râurile au ieșit din albii în provinciile Ravenna, Bologna și Forlì-Cesena, iar primarii le-au cerut oamenilor să urce la etajele superioare sau să își părăsească locuințele. Aceste zone au fost afectate de inundații devastatoare în 2023, când peste 20 de râuri s-au revărsat, ucigând 17 persoane.

Vice-ministrul italian pentru transporturi și infrastructură, Galeazzo Bignami, a declarat joi că două persoane au fost date dispărute în Bagnocavallo, în provincia Ravenna.

Cel puțin 800 de locuitori din Ravenna și aproape 200 din provincia Bologna și-au petrecut noaptea în adăposturi, școli și centre sportive. Trenurile au fost suspendate și școlile închise, iar locuitorii au fost sfătuiți să evite orice deplasări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te