Trump a declarat pe 4 martie că orice oficial iranian care încearcă să ocupe funcții de conducere pentru a înlocui liderii iranieni căzuți „va sfârși prin a muri” și a promis că Statele Unite și Israelul vor continua campania militară comună.
„Ne aflăm într-o poziție foarte puternică în prezent, iar conducerea lor se destramă rapid. Toți cei care par să vrea să fie lideri ajung să moară”, a declarat Trump în cadrul unei întâlniri cu liderii din sectorul tehnologic, care a avut loc la Casa Albă pe 4 martie.
„Ne descurcăm bine pe frontul de război, ca să mă exprim eufemistic. Cineva a întrebat: pe o scară de la 1 la 10, cum ați evalua situația? Am răspuns că la aproximativ 15”, a declarat Trump.
Președintele a promis că nu va înceta campania aeriană comună care l-a ucis pe liderul suprem iranian Ali Khamenei și pe mulți alți lideri din domeniul securității iraniene, din armată și politică.
Trump a declarat că arsenalul de rachete balistice al Teheranului este „distrus rapid”.
Trump a spus zilele trecute că a ordonat atacul asupra Iranului pentru a împiedica această țară să dezvolte o armă nucleară, dar a mai spus că dorește ca Teheranul să înceteze programul său de rachete balistice și să pună capăt violențelor împotriva protestatarilor antiguvernamentali, dintre care multe mii au fost uciși în urma unei represiuni brutale în ultimele săptămâni.
În încercarea de a contracara îngrijorările legate de trimiterea trupelor americane pe teren în război, Casa Albă a declarat pe 4 martie că desfășurarea trupelor terestre americane în Iran „nu face parte din planul acestei operațiuni în acest moment”.
Biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu a declarat, între timp, că cei doi aliați au obținut „câștiguri istorice” în războiul lor împotriva Iranului, care intră în a șasea zi.
„Israelul și Statele Unite au făcut împreună realizări istorice pentru protejarea cetățenilor noștri și a lumii civilizate”, a declarat purtătoarea de cuvânt a lui Netanyahu, Shosh Bedrosian, într-un mesaj video.
Bedrosian a susținut, de asemenea, că atacul asupra Iranului era necesar, întrucât Teheranul își reconstruia programul de arme nucleare în „noi buncăre subterane” și că existau semne că intenționa „să atace Israelul și forțele americane din regiune”, fără a oferi detalii.
Republicanii se opun restricțiilor asupra puterilor de război
Administrația Trump a „supraviețuit” unei tenative interne din legislativ de a mări controlul acestuia din urmă asupra armatei.
O rezoluție prezentată Senatului SUA ar fi impus Congresului să autorizeze orice noi atacuri, dar republicanii s-au opus în mare măsură, argumentând că președintele are autoritatea de comandant suprem pentru a dirija operațiunile în curs.
Democrații au considerat votul ca pe un test constituțional. Chuck Schumer din New York a declarat că legislatorii trebuie să decidă dacă să-și trimită „fiii și fiicele” pe câmpul de luptă.
Liderii republicani l-au apărat pe președinte. John Thune din Dakota de Sud a declarat că Trump acționează pentru a proteja forțele armate americane, în timp ce Lindsey Graham, din Carolina de Sud, a calificat rezoluția drept neconstituțională.
Perturbări în regiune
Între timp, traficul aerian a rămas perturbat în regiunea Orientului Mijlociu, Iranul continuând să riposteze prin lansarea de rachete și drone împotriva Israelului și a altor țări din regiune care găzduiau active militare americane.
Multe țări occidentale au încercat să evacueze mii de cetățeni blocați în Orientul Mijlociu după lansarea de către Washington și Israel a campaniei aeriene masive din 28 februarie.
Departamentul de Stat al SUA a declarat că primul zbor charter pentru evacuarea cetățenilor americani a părăsit Orientul Mijlociu pe 5 martie, dar nu a furnizat detalii.
NATO a condamnat Iranul după ce sistemele alianței occidentale au interceptat o rachetă balistică iraniană înainte ca aceasta să poată intra în spațiul aerian al Turciei, stat membru al alianței.
„NATO susține ferm toți aliații, inclusiv [Turcia], în contextul în care Iranul continuă atacurile sale indiscriminate în întreaga regiune”, a declarat purtătoarea de cuvânt Allison Hart pe 4 martie.
„Poziția noastră de descurajare și apărare rămâne puternică în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește apărarea aeriană și antirachetă”, a adăugat ea.
Între timp, Arabia Saudită a anunțat în dimineața zilei de 5 martie că a interceptat trei rachete de croazieră care se îndreptau către țară considerată marea rivală regională a Iranului - o gazdă a bazelor militare americane.
„Trei rachete de croazieră au fost interceptate și distruse în afara orașului Al-Kharj”, a anunțat Ministerul Apărării saudit pe X. Nu au fost raportate victime sau pagube în regatul deșertic.
Submarin iranian scufundat
Anterior, șeful apărării americane, Pete Hegseth, a confirmat că un submarin american a scufundat o navă de război iraniană în largul coastelor Sri Lankăi.
Hegseth a numit atacul – care a provocat moartea a cel puțin 87 de marinari și rănirea sau dispariția a zeci de alții – „moartea tăcută”. Autoritățile din Sri Lanka au declarat că 32 de marinari iranieni au fost salvați.
Macron avertizează Israelul
Între timp, Israelul și-a intensificat atacurile asupra bastioanelor forțelor Hezbollah aliate cu Iranul din Liban, după ce gruparea a lansat rachete asupra nordului Israelului.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat pe 4 martie că l-a îndemnat pe Netanyahu să se abțină de la lansarea unei ofensive terestre în Liban - țară tradițional francofonă, vecină la nord a Israelului.
„Am reiterat necesitatea ca Hezbollah să înceteze imediat atacurile asupra Israelului și nu numai. Această strategie de escaladare este o greșeală gravă care pune în pericol întreaga regiune”, a scris Macron pe X.
„De asemenea, am solicitat prim-ministrului israelian să păstreze integritatea teritoriului libanez și să se abțină de la lansarea unei ofensive terestre. Este esențial ca părțile să revină la acordul de încetare a focului”, a adăugat Macron.
S-a relatat că forțele terestre israeliene au trecut deja granița cu Libanul, deși detaliile rămân neclare.
Cu informații furnizate de Radio Farda al RFE/RL, corespondentul RFE/RL Alex Raufoglu din Washington, Reuters, AFP și dpa.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te