Linkuri accesibilitate

Avantaje propagandistice, dar dificultăți practice pentru Moscova după retragerea americană din Afganistan


Steagul talibanilor alături de drapelul național al Afganistanului, Jalalabad, 18 august 2021

În timp ce aeroportul din Kabul era cuprins de haos pe 16 august, cu mii de oameni încercând să fugă din Afganistan după ce capitala afgană și cea mai mare parte a țării au căzut în mâinile talibanilor, în cealaltă parte a orașului, în cartierul ambasadei ruse, era liniște și ordine, iar talibanii făceau de gardă.

Așa își începe corespondentului Europei Libere Mike Eckel o lungă analiză despre ce înseamnă pentru Rusia retragerea subită a Statelor Unite din Afganistan și venirea talibanilor la putere la Kabul.

„Ne-au impresionat plăcut, băieți de treabă, bine înarmați, postați la perimetrul exterior al ambasadei, astfel încât să nu poată pătrunde nimeni, nici vreun terorist, nici vreun descreierat”, a declarat ambasadorul Dmitri Jirnov televiziunii de stat din Rusia, adăugând: „Reprezentanții talibanilor ne-au asigurat că nu vor atinge niciun fir de păr de pe capetele diplomaților ruși de acolo. Ne-au spus: puteți lucra în siguranță mai departe”.

Ambasada Rusiei din Kabul
Ambasada Rusiei din Kabul

Kremlinul a jubilat în urma a ceea ce consideră a fi un eșec al încercării Statelor Unite de a construi un sistem viabil în Afganistan și a loviturii de imagine pe arena globală suferită de Washington.

Dar observațiile ambasadorului Jirnov la Kabul și laudele aduse de el unei grupări militante pe care guvernul rus a declarat-o teroristă arată cât de complicată este pentru Moscova situația creată.

Pe de o parte, retragerea forțelor americane din Afganistan înseamnă că, în apropiere de ceea ce Rusia consideră zona sa de influență, va fi cu un loc controlat de americani mai puțin.

Luptătorii talibani merg din casă în casă în Kabul pentru execuții publice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00

Dar vidul lăsat în urma lor de Statele Unite creează un set de incertitudini și potențiale probleme pentru Kremlin.

„Într-o oarecare măsură, a fost o surpriză”, a spus Zamir Kabulov, emisarul special al Kremlinului pentru afacerile afgane, despre căderea subită a guvernului de la Kabul susținut de Statele Unite.

„Porneam de la înțelegerea că armata afgană ... va rezista încă o vreme. Dar, se pare, am fost prea optimiști în evaluarea calității forțelor armate instruite de americani și NATO”, a declarat Kabulov el pentru postul de radio Eho Moskvî.

De asemenea, el a pus în contrast evoluțiile rapide din această vară care însoțesc retragerea forțelor americane și aliate din Afganistan cu retragerea sovietică din 1989, după un război de ocupație de aproape zece ani.

Guvernul susținut de sovietici a rămas la putere la Kabul aproape trei ani după retragerea trupelor sovietice. Guvernul lui Ashraf Ghani, susținut de Statele Unite s-a prăbușit chiar înainte de retragerea americanilor, a subliniat oficialul rus.

În plan propagandistic, Moscova are de câștigat, dar la modul practic această situație îi creează dificultăți. De exemplu, va trebui să decidă dacă îi mai califică pe talibani drept teroriști, o etichetă introdusă în legislație în 2003, obligând și media rusă să precizeze acest lucru în orice articol despre talibani.

Trimisul președintelui Rusiei în Afganistan Zamir Kabulov, stânga, morbește cu mulahul Abdul Ghani Baradar, lider al grupării talibanilor
Trimisul președintelui Rusiei în Afganistan Zamir Kabulov, stânga, morbește cu mulahul Abdul Ghani Baradar, lider al grupării talibanilor

Decât un regim al talibanilor, Rusia ar fi preferat în Afganistan o situație politică mai labilă în care ar fi putut face un joc la mai multe capete, pe măsură ce Statele Unite trec în planul secund.

„Pentru Rusia, formarea în Afganistan a unui guvern de tranziție în care talibanii ar invita alți participanți la întâlnirile (recente n.n.) de la Moscova, ar fi unul dintre cele mai bune scenarii posibile”, a scris Kirill Krivoșeiev, observator politic și ziarist, într-un articol de opinie pentru Centrul Carnegie Moscova. „Acest lucru ar face posibil, pe de o parte, să nu se recunoască în mod direct autoritatea organizației declarate teroriste în Rusia și, pe de altă parte, să nu se deterioreze relațiile cu talibanii”, a scris Krivoșeiev.

Teama îndelungată de instabilitate la granițele sale sudice este factorul principal al calculelor pe care le face Rusia în raport cu Kabulul. Dar un rol cheie le revine țărilor din Asia Centrală care se învecinează cu Afganistanul - Turkmenistan, Uzbekistan și Tadjikistan – și capacității lor de a-și apăra granițele, de a împiedica talibanii și ideologia extremistă să le destabilizeze propriile societăți.

Așa încât Moscova și-a construit în tăcere legături diplomatice cu talibanii de câțiva ani încoace. Etnicii tadjici uzbeci reprezintă o proporție considerabilă din populația Afganistanului, ceea ce înseamnă că dispun și de pârghii culturale, lingvistice și economice de lungă durată pentru a influența guvernul de la Kabul.

„Deși Rusia poate fi deschisă unor forme limitate de cooperare cu puteri majore precum China, India și chiar Statele Unite în ceea ce privește Afganistanul și securitatea regională, a investit, de asemenea, direct în cultivarea relațiilor cu înalți lideri talibani”,a scris într-o analiză Matthew Rojansky, directorul Institutul Kennan din Washington.

„Prin urmare, Rusia are acum o pârghie de influență directă în Afganistanul controlat de talibani”, a scris Rojansky.

De fapt, chiar emisarul Kremlinului, Kabulov, a sugerat că, deși talibanii au preluat puterea foarte rapid, Rusia s-ar fi pregătit pentru această posibilitate de ani de zile.

„Nu în zadar am făcut contacte cu mișcarea talibană în ultimii șapte ani, am discutat multe chestiuni”, a mai spus Kabulov în interviul de la Eho Moskvî. „Și am văzut că da, această forță va ajunge în cele din urmă la putere, poate nu pe deplin, dar, în orice caz, va juca un rol principal în viitor în Afganistan”, a spus oficialul rus.

Când talibanii au venit la putere data trecută, în 1996, pe fondul războiului civil și al anarhiei aproape totale de atunci, Moscova era mult mai îngrijorată.

Rusia însăși mai era cuprinsă de haos după colapsul URSS cu cinci ani mai devreme, iar primul război din Cecenia deschidea o ușă pentru pătrunderea ideologiei extremiste islamice în întreaga regiune. De asemenea, Rusia avea motive de teamă din cauza situației precare a țărilor proaspăt independente din Asia Centrală.

Nu este cazul și acum, spune Ivan Klîșci, cercetător și politolog la Universitatea din Tartu, în Estonia.

„Venirea [talibanilor] nu schimbă fundamental politica Moscovei față de Afganistan: menținerea instabilității cauzate de războiului civil departe de Asia Centrală”, a declarat el pentru Europa Liberă/Libertatea.

Faptul că are linii de comunicare deschise (ambasadorul Jirnov s-a întâlnit pe 17 august cu reprezentanții talibanilor pentru prima dată de la preluarea puterii de către aceștia) nu înseamnă neapărat că Moscova le va putea controla politica.

„Este vorba mai mult de asigurarea faptului că au o comunicare privilegiată sau constantă cu talibanii, mai ales în ceea ce privește granițele cu Asia Centrală și lupta cu [Statul Islamic]”, a spus Klîșci.

Arkadi Dubnov, vechi expert pentru problemele Asia de Sud și Centrală, crede că „principala problemă pentru Rusia va fi să se asigure că talibanii nu încearcă să încurajeze violența sau să-și propage versiunea dură a Islamului dincolo de granița cu Afganistanul”. În funcție de acest lucru, „Moscova va promova recunoașterea politică a talibanilor și îi va scoate de pe lista ONU a organizațiilor teroriste”, a spus Dubnov într-un interviu cu revista Republic.

Pe de altă parte, „cu greu ne putem aștepta la o asistență financiară semnificativă de la Moscova la Kabul”, crede Dubnov. Acest lucru, spune el, va fi realizat de americani și de Occidentul colectiv, „deoarece este în mare parte responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat astăzi în Afganistan”.

Lupta cu Statul Islamic și cu alte grupuri extremiste, cum ar fi Al-Qaeda, este o chestiune în care interesele Moscovei s-ar alinia mai ușor cu cele ale Statelor Unite și Occidentului: Kremlinul nu numai că a sprijinit invadarea Afganistanului de către Statele Unite acum 20 de ani, dar a facilitat utilizarea spațiului aerian rus și bazelor din Kârgâzstan și Uzbekistan de către Statele Unite.

Cu timpul, însă, interesul Moscovei pentru prezența Statelor Unite în Asia Centrală a scăzut și ea a depus eforturi pentru a-i strâmtora pe americani. Moscova a consolidat o bază militară importantă în Tadjikistan și, mai recent, a organizat exerciții militare atât cu forțele tadjice, cât și cu cele uzbece de-a lungul frontierei.

Totuși, Washingtonul și Moscova nu au interese total opuse în ceea ce privește Asia de Sud.

Șefii diplomațiilor americană și rusă, Antony Blinken și Serghei Lavrov, au vorbit telefonic la 16 august, examinând „situația din Afganistan după fuga liderului țării, dezintegrarea organelor guvernamentale existente și o schimbare de facto de regim”, potrivit ministerului rus de Externe.

Cei doi au convenit, de asemenea, „să continue consultările” care să implice China, Pakistanul, alte „țări interesate” și să preseze Organizația Națiunilor Unite să organizeze un fel de dialog între societatea și guvernului afgan.

Aleksei Pușkov, un parlamentar rus care critică frecvent Occidentul, a descris retragerea americană drept „o lovitură puternică pentru reputația internațională a Statelor Unite și capacitatea lor de a fi lider global”. Într-o postare pe Telegram, el a mai spus că cele întâmplate arată „declinul unei întregi școli de gândire, al unui întreg sistem de mituri și idei despre „sfârșitul istoriei” și triumful modelului occidental ”.

Dar această jubilare în legătură cu retragerea Statelor Unite din Afganistan nu ar trebui luată prea în serios, spune analistul rus Klîșci.

„Sunt în mare parte cuvinte goale, un prilej convenabil de a repeta un vechi refren. Dar există și o oportunitate strategică de a sublinia nu atât declinul Statelor Unite, cât a modelelor occidentale de guvernare și de gestionare a conflictelor. Moscova se poate folosi de ocazie pentru a-și promova propriile modele de soluționare a conflictelor, o dată ce prestigiul abordărilor occidentale a fost știrbit”, mai spune politologul de la Universitatea estonă din Tartu.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG