Timp de mai bine de un an, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a monitorizat activitatea șefului Direcției juridice a Parlamentului, suspectându-l de cooperare cu serviciile de informații ruse.
În ziua reținerii sale, mulți dintre subalternii săi și chiar deputați cu care lucrase au fost șocați de veste. Creangă lucrează în această direcție mai bine de 30 de ani, din 1992, iar din 2009 o conduce și are în subordine peste 20 de persoane.
Președinții de Parlament din toate legislaturile de la Independență încoace se consultau cu Ion Creangă, iar proiectele deputaților nu treceau fără un aviz din partea lui.
Surse din Parlament și de la Securitate au spus Europei Libere că, după reținere, directorul SIS ar fi avut o discuție cu subalternii lui Creangă. Ei au primit răspunsuri la toate întrebările lor privind acuzațiile care-i sunt aduse lui Creangă și modul în care acesta ar fi interacționat cu reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.
Strict secret, secret, confidențial...
Doi angajați din Direcția drept public (parte a Direcției juridice), care au dorit să-și păstreze anonimatul, au spus Europei Libere că Ion Creangă ar fi participat regulat la ședințele închise din Parlament, inclusiv cu reprezentanți ai SIS.
Oameni din SIS care cunosc detalii despre modul în care Creangă ar fi cooperat cu rușii susțin că, în ultima perioadă, acesta le-ar fi transmis informații ce țin de acordul de securitate și cooperare economică dintre R. Moldova și Franța, semnat în martie, la Paris, de președinta Maia Sandu și omologul său francez, Emmanuel Macron.
- Te-ar putea interesa și: Cine este diplomatul rus expulzat din Moldova și ce legături are cu serviciile secrete
Aceiași interlocutori ai Europei Libere afirmă că Ion Creangă avea acces la informații atribuite la secret de stat forma 1 până în ianuarie 2025.
Potrivit legii cu privire la secretul de stat, forma 1 (cea mai înaltă formă) permite lucrul cu informații atribuite la secret de stat având gradele de secretizare „strict secret”, „secret”, „confidențial” și „restricționat”.
Dreptul de acces pentru forma 1 se oferă pe o perioadă de 5 ani celor mai importante persoane în stat, de la președinte, spicher, deputați, prim-ministru și membri ai Guvernului până la șeful SIS, directorul CNA sau guvernatorul Băncii Naționale. Funcția lui Creangă nu se regăsește însă în lista celor cu acces la forma 1.
„Era foarte competent”
Creangă participa, de asemenea, la ședințele dintre legislativele de la Chișinău și Comrat, Găgăuzia fiind dintotdeauna o regiune cu puternice sentimente pro-ruse.
Deputatul Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Oazu Nantoi, care a lucrat alături de Creangă pe această platformă, a spus Europei Libere că ceea ce s-a întâmplat recent este un „război între serviciile speciale”.
Nantoi îl descrie drept o persoană care avea acces la toată informația și la toate documentele care circulau în Parlament. „Era foarte competent. Deputații se consultau cu el pe chestiuni juridice ce țin de procedurile interne. El știa cum să facă un proiect de lege mai bun din punct de vedere juridic”, spune Nantoi.
Un coleg de-al său din PAS, care a vorbit cu Europa Liberă în condiții de confidențialitate, afirmă, la fel, că mulți deputați îi cereau opinia lui Creangă în privința unor proiecte de legi sau modificări ale acestora.
„Am avut un caz când într-un proiect de lege din domeniul sănătății au fost schimbate două-trei cuvinte înainte de a fi transmis la Președinție pentru promulgare. Ministerul ne-a atras atunci atenția la acest moment”, își amintește parlamentarul.
Fosta deputată din partea liberal-democraților, Maria Ciobanu, spune că nu a fost surprinsă de acuzațiile aduse lui Creangă.
„Am văzut cum știa să intre în grațiile tuturor spicherilor Parlamentului. Azi interpreta o lege, un amendament, o hotărâre, mâine, dacă intra un alt președinte, interpretările erau total diferite”, scrie Ciobanu într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Avere și interese
Europa Liberă a analizat și declarațiile de avere ale lui Creangă din perioada 2017 – 2023. În toți acești ani, funcționarul a obținut 2,5 milioane de lei din salarii și indemnizații, în calitate de șef al Direcției juridice. Dacă în 2017 Creangă declara salariu în sumă de 157.000 de lei, în 2023 – de aproape trei ori mai mult, 428.000 de lei.
Acestea însă nu sunt toate veniturile lui Creangă. În ultimii 3 ani, el a câștigat peste 350.000 de lei din darea în arendă a unor spații comerciale, cu o suprafață totală de 1.443 de metri pătrați, pe care le are în proprietate din 2010 și 2014. Două din ele le-a cumpărat, iar alte două i-au fost donate.
Creangă a agonisit și 19 terenuri agricole și intravilane, 11 dintre care au fost obținute prin donație în 2023. Conform declarației de avere din acel an, costul lor pe piață era de 175.000 de lei.
În perioada anilor 2012 – 2014, 2015 – 2016 și 2018 – 2021 soția lui Ion Creangă, Ana Creangă, a lucrat în Aparatul președintelui R. Moldova în calitate de consultant superior în direcția de control al examinării petițiilor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
