Linkuri accesibilitate

Bătălia pentru CSM (III). Semne de întrebare despre cafeneaua familiei, despre case și despre controversata adunare a judecătorilor din 2019


De la stânga la dreapta, judecătoarea Angela Bostan și judecătorii Sergiu Osoianu și Vladislav Holban, la audieri în comisia pre-vetting, 28 octombrie 2022

Comisia pre-vetting, care verifică averile și interesele candidaților la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a suspendat audierea acestora până în noul an. Într-un proiect special, Europa Liberă se întoarce, cu un articol pe săptămână, la candidații audiați până acum.

Judecătorii Sergiu Osoianu, Vladislav Holban și Angela Bostan au fost audiați de comisia pre-vetting la 28 octombrie 2022. Acest articol se bazează pe înregistrările video ale audierilor, care au fost date publicității într-o versiune editată de comisia pre-vetting, pe declarațiile de avere și interese depuse de candidați.

Judecătorul Sergiu Osoianu: și despăgubiri de 1 milion de lei și casă la Strășeni

Sergiu Osoianu a devenit judecător în 2008. Și-a început activitatea la Judecătoria Strășeni, iar în 2016 a fost numit președinte al acestei instanțe. În 2021, când i s-a încheiat mandatul, a rămas președinte interimar al Judecătoriei Strășeni.

Potrivit ultimei sale declarații de venit, în 2021 Osoianu a obțin 385.000 de lei din salariu (aproximativ 19.000 de euro) sau 32 de mii de lei pe lună. Alți 7.000 de euro i-a primit în dar de la tatăl său. Familia judecătorului deține trei parcele de teren. De asemenea, unul dintre membrii familiei sale deține jumătate dintr-o clădire rezidențială cu o suprafață de 114 metri pătrați. În declarație, Osoianu a scris că valoarea de piață a unei astfel de case este de 400.000 de lei. Judecătorul mai deține un apartament de 75,6 metri pătrați, cumpărat în baza unui contract de investiții în 2014. Valoarea de piață a apartamentului este de 520.000 de lei. Judecătorul mai are „alte imobile”, cu o suprafață de 160 de metri pătrați, pe care le-a cumpărat în 2021, cu 800.000 de lei. Valoarea de piață a acestor proprietăți ar fi acum de 1,2 milioane de lei. Judecătorul a explicat diferența prin faptul că a investit în construcția „imobilelor”, iar prețul a crescut datorită faptului că s-au scumpit materialele de construcție. Unul dintre membrii familiei judecătorului deține un Hyundai Santa-Fe (modelul 2018) în valoare de 570.000 de lei.


La audierile din 28 octombrie, comisia pre-vetting a stabilit că, pe când era procuror, în 2008, Osoianu ar fi trebuit să primească un apartament de la stat, în Chișinău. Nu i s-a repartizat o locuință, așa încât s-a plâns în instanță. Ulterior, a semnat o înțelegere amiabilă cu primăria și a primit despăgubiri de 1 milion de lei în loc de un apartament.

Comisia pre-vetting a cerut clarificări în legătură cu aceste venituri care apar în declarația lui Osoianu, pentru că nu a existat vreo hotărâre judecătorească în care să se ateste că va primi bani în loc de apartament. Judecătorul a spus la audieri că statul „era obligat” să-și îndeplinească obligația față de el și, prin urmare, a fost legal să i se dea compensația. Osoianu a spus că alte aproximativ 100 de persoane s-ar fi aflat în aceeași situație.

Comisia a mai aflat că în 2014, fiind deja judecător, Osoianu a obținut să i se repartizeze un apartament la un preț preferențial de 552.000 de lei. Pentru a cumpăra apartamentul, a împrumutat 270.000 de lei de la unchiul său, dar nu a prezentat comisiei niciun contract de împrumut. Judecătorul a explicat acest lucru prin faptul că unchiul său se afla la muncă în Rusia și își păstra banii la el, la nepot. La audieri, Osoianu a spus că i-a folosit pentru a cumpăra apartamentul, promițându-i unchiului că îi va restitui, dacă va vinde apartamentul.

Nu am tangență cu numerarul concubinei și familiei ei, iar concubina nu are tangență cu banii pe care îi am eu.
Sergiu Osoianu

Tot în 2014, judecătorul a cerut Consiliului Raional Strășeni să i se pună la dispoziție un teren pentru casă ca pentru o „familie tânără”, chiar dacă nu ere căsătorit. Osoianu a spus că a vândut acest teren și a cumpărat unul nou, într-un sat. Acolo și-a construit casa. Comisia a vrut să afle dacă judecătorul a informat Consiliul Raional Strășeni despre faptul a primit deja un apartament la un preț preferențial și despăgubirile de la primăria Chișinău. Osoianu a răspuns că aceste chestiuni au fost reflectate în mod repetat de mass-media, așa încât nu a mai pus la curent consiliul.

Banii acumulați de judecător împreună cu partenera sa de viață au trezit, de asemenea, o serie de întrebări la audierile din comisie. Osoianu a insistat că nu are nimic de-a face cu economiile partenerei și ale rudelor acesteia, care lucrează în străinătate. „Nu am tangență cu numerarul concubinei și familiei ei, iar concubina nu are tangență cu banii pe care îi am eu în numerar. Acestea sunt două lucruri distincte. Am impresia că sunt supus unui test psihologic. Am arătat clar care sunt sumele mele de bani și care sunt ale lor”, a spus Osoianu.

De asemenea, comisia i-a cerut lui Osoianu să explice de unde a avut tatăl său, cu un venit oficial pe ultimii an de 77.000 de lei ( 3.850 de euro) să-i dea în dar judecătorului 7.000 de euro. Judecătorul Osoianu a spus că tatăl său are bani din agricultură, producând 3-4 tone de fructe pe an.

Comisia a spus că va organiza o nouă rundă de audieri în cazul judecătorului Osoianu, dar, la cererea acestuia, audierile se vor ține cu ușile închise.

Judecătorul Vladislav Holban: cum și-a cumpărat casa și ce afacere are soția

Vladislav Holban a devenit judecător în 2014 și activează actualmente la Judecătoria Centru din Chișinău.

Potrivit ultimei sale declarații de venit, în 2021 Holban a câștigat din salariul primit de la judecătorie 263.000 de lei (21.000 de lei pe lună). A mai primit 9.700 de lei pentru activitatea la Institutul Național al Justiției. Soția sa a câștigat 230.000 de lei în baza de patentei de întreprinzător. Unul dintre membrii familiei judecătorului deține o casă cu o suprafață de 112 metri pătrați, care a fost cumpărată în 2018 cu 1,2 milioane de lei și un apartament de 50 de metri pătrați, care a fost cumpărat în 2009 cu 411.400 de lei. Judecătorul deține un Renault Megane (modelul 2009), pe care l-a cumpărat cu 65.000 de lei în 2016.


La audierile din 28 octombrie, comisia pre-vetting a avut, la început, întrebări legate de cumpărarea casei, în 2018. Comisia a remarcat că judecătorul a cumpărat casa cu 1,2 milioane de lei (a achitat 240.000 și a luat un credit de 960.000), deși valoarea de piață a locuinței a fost de 1,8 milioane de lei.

Judecătorul Holban a presupus că prețul era de 1,2 milioane deoarece imobilul se afla pe piață de 10 ani și proprietarii nu-l puteau nicidecum vinde.

Comisia a avut, de asemenea, întrebări legate de veniturile soției judecătorului. Potrivit calculelor comisiei, din 2016 până în 2021, soția lui Holban a câștigat aproape 880.000 de lei. Judecătorul a explicat că ea deține o patentă pentru confecționarea obiectelor de artă populară. Are contracte cu câteva firme, care confirmă că a fabricat produse de 115.000 de lei, dar a avut și alte activități care nu sunt cuprinse de asemenea contracte, iar ca deținătoare de patentă, nu emite bonuri de casă la comercializarea produselor.

Practic tot ce se află în interiorul cafenelei este făcut de mână de către soție.
Vladislav Holban

Comisia a mai stabilit că, în 2021, soția judecătorului a deschis o cafenea. Unul dintre membrii comisiei a prezentat o fotografie a cafenelei, judecătorul confirmând că este, într-adevăr, cafeneaua soției. Potrivit comisiei, cafeneaua a făcut achiziții de mobilier și alte investiții de 589.000 de lei, iar judecătorului i s-a cerut să explice proveniența banilor. Holban a spus că banii provin din încasări, iar suma reprezintă totalul cheltuelilor cafenelei, inclusiv pentru produse, cum ar fi cafea și produse de patiserie.

„Și din fotografia pe care ați prezentat-o [se poate vedea că] practic tot ce se află în interior este făcut de mână de către soție, chiar și mesele, dacă vă uitați atent, sunt din scânduri de la țară, vechi de peste 30 de ani. Au fost reciclate”, a spus Holban.

Comisia a constatat că, în 2016, părinții și fratele judecătorului au cumpărat trei apartamente în aceeași clădire, la un preț sub cel de piață. Holban a spus că știe numai din spusele rudelor despre aceste tranzacții. El a precizat că, pentru a cumpăra un apartament, tatăl său a vândut un tractor și mai multe terenuri. Judecătorul a explicat prețul redus prin faptul că apartamentele erau în stare proastă și că nu aveau încă toate comunicațiile conectate.

„Sper că am reușit să vă demonstrez că toate bunurile pe care le dețin au fost obținute în conformitate cu legea”, a spus judecătorul Holban la finalul audierilor.

Judecătoarea Angela Bostan: apartamentul mamei și adunarea generală a judecătorilor

Angela Bostan a devenit judecătoare în 2006. Din 2015, lucrează la Curtea de Apel Chișinău.

Conform ultimei declarații de venit, în 2021 a câștigat din salariul primit de la judecătorie 302.800 de lei (25.200 de lei pe lună). A mai primit 80.400 de lei pentru activitatea depusă la Institutul Național al Justiției. În 2020, a primit dreptul de abitație (dreptul de a locui) într-o casă privată cu o suprafață de 187 de metri pătrați în Hâncești, dar și într-un apartament de 74 metri pătrați în Chișinău. De asemenea, deține o altă „proprietate” cu o suprafață de 32,4 metri pătrați. Are un Lexus NX (modelul 2014), pe care l-a cumpărat în 2020 cu 250.000 de lei. În declarația de venit, a menționat că valoarea de piață a mașinii este de 300.000 de lei.


La audierile din 28 octombrie, comisia a vrut să afle de ce Bostan a declarat abia în 2020 faptul că are dreptul să locuiască și într-o casă (cea din Hâncești, aparținând fiului ei), și într-un apartament (cel din Chișinău, care aparține mamei judecătoarei). De asemenea, comisia s-a interesat din ce bani a cumpărat mama judecătoarei apartamentul.

Bostan a spus că nu a indicat apartamentul în declarațiile anterioare, deoarece nu locuia acolo. Judecătoarea a explicat că s-a mutat la mama ei, în Chișinău, când starea sănătății mamei s-a înrăutățit și avea nevoie de ajutor. Mama judecătoarei a trecut cu traiul în Chișinău în 2017, iar în 2018 și-a cumpărat apartamentul actual, cu 973.500 de lei. Mama judecătoarei a transmis comisiei explicații în scris, în care a relatat că a obținut banii pentru apartament din mai multe surse: economii personale, vânzarea unui apartament în Cahul, ajutoare din partea fiului și a surorii sale. Judecătoarea Bostan a spus că fratele ei a lucrat în Italia timp de aproximativ 17 ani, iar mătușa ei a lucrat în Rusia.

Faptul că judecătoarea nu și-a declarat toate conturile bancare a ridicat o altă serie de întrebări din partea comisiei. Bostan a spus că nu a declarat numai conturile în care nu avea bani. Judecătoarea a spus că, la fel ca ea, au procedat „majoritatea oficialilor” care nu și-au declarat aceste conturi.

Rolul Angelei Bostan în legătură cu o controversată adunare generală a judecătorilor, care a avut loc în 2019, a generat mai multe întrebări în timpul audierilor din comisie.

Chiar mă deranjează (...) modalitatea în care îmi formulați aceste întrebări (...), mă pun în situația de a mă considera tratată discriminatoriu.
Angela Bostan

Atunci, aproximativ 50 de judecători au cerut CSM să convoace adunarea generală a judecătorilor pentru a da o ripostă, într-un moment în care guvernul condus de Maia Sandu încerca să inițieze o reformă în justiție tocmai cu ajutorul CSM.

Un complet de judecată al Curții de Apel condus de Angela Bostan a luat partea judecătorilor revoltați și a dispus organizarea unei adunări generale. Bostan a deschis adunarea organizată chiar prin decizia ei, la care s-a încercat, fără succes, înlocuirea membrilor CSM.

Membrii comisiei pre-vetting s-au interesat de ce a decis Bostan să joace un rol de frunte în acea tentativă.

Bostan a spus la audieri că, după acele evenimente, a fost „hărțuită profesional”. Ea a apărat și decizia Curții de Apel de a convoca adunarea judecătorilor în pofida refuzului CSM de a o face, dar și faptul că a luat poziție contra CSM la adunarea controversată.

„Chiar mă deranjează faptul că îmi creați situații în care trebuie să-mi justific acea conduită (...). Sunt afectată de modalitatea în care îmi formulați aceste întrebări și consider că, atâta timp cât nu au fost formulate pentru alți colegi supuși audierilor, mă pun în situația de a mă considera tratată discriminatoriu”, a spus Bostan.

Alți participanți la adunare generală a judecătorilor din 2019 au fost audiați de comisia pre-vetting înainte de audierea Angelei Bostan, dar nu au fost întrebați în legătură cu evenimentul controversat.

La finalul audierilor, Bostan a subliniat că „a decis în mod conștient să treacă testul” pentru a deveni membră a CSM.

„Sper că pot contribui la identificarea soluțiilor care vor îmbunătăți starea lucrurilor în justiție și, împreună cu autoritățile statului care își propun unele reforme și lucruri nu întotdeauna înțelese de sistem, vom realiza ceea ce înseamnă construirea unui stat de drept, a unui sistem judecătoresc independent și integru”, a mai spus Bostan.

În toamna lui 2022, comisia pre-vetting a realizat interviuri cu 21 de candidați provenind din rândurile judecătorilor. Doar trei dintre ei au primit răspunsuri pozitive de la comisie (judecătoarele Livia Mitrofan, Maria Frunze și Ioana Chironeț), iar ceilalți încă așteaptă o decizie. Comisia a precizat că interviurile cu restul candidaților la funcții de membri în CSM (încă trei judecători și 12 reprezentanți ai societății civile) vor avea loc la început de 2023. Viitorul CSM va fi format din șase judecători și șase non-judecători. Toți candidații sunt verificați de comisia pre-vetting în ce privește averile și interesele pentru a se vedea dacă sunt integri și abia după aceea vor putea candida la CSM. După verificarea candidaților la funcții în CSM, comisia pre-vetting va trece la verificarea candidaților pentru funcțiile de membri în Consiliul Suprem al Procurorilor. Europa Liberă va continua să monitorizeze aceste procesele de preselecție.
XS
SM
MD
LG