În noul episod din serialul „Bătălia pentru CSM”, Europa Liberă relatează despre audierea primilor trei candidați non-judecători: unul a trebuit să explice de ce nu și-a declarat toate conturile în declarația către comisia pre-vetting, o candidată – cum a ajuns să cultive nuferi într-un canal public din Călărași, iar o alta a trecut prin audieri fără să i se adreseze nicio întrebare.
Comisia pre-vetting, care a decimat în ultimele luni rândurile judecătorilor candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a trecut la audierea candidaților provenind din afara sistemului judecătoresc.
Comisia formată din experți independenți verifică averile, interesele și reputația celor care vor să acceadă în principalul organ de autoadministrare a sistemului judecătoresc, conform unei legislații noi introduse de guvernarea PAS pentru a curăța justiția de persoane compromise. După cum a mai relatat Europa Liberă, numai cinci din 23 de judecători intrați în concursul pentru CSM și-au putut justifica averile și interesele în timpul testului din comisia pre-vetting.
Legea mai prevede că, în CSM-ul cu 12 membri, doar jumătate trebuie să fie judecători – după ce candidații trec de comisia pre-vetting, aceștia trebuie confirmați la o Adunare Generală a Judecătorilor.
Ceilalți șase membri trebuie să aibă pregătire juridică, dar să nu facă parte din sistemul judecătoresc. Sunt confirmați în funcție de parlament, dar trebuie verificați în prealabil și ei de comisia pre-vetting. Doar opt asemenea candidați non-judecători s-au înscris în concurs.
Tatiana Chiriac: Falun Dafa și canalul cu nuferi de la Călărași
Tatiana Chiriac a activat ca judecătoare în trecut, la Călărași, din 1997 până în 2008. Din 2008 până în 2013, a fost avocată, dar a revenit la Judecătoria Călărași, în 2013, conducând timp de un an direcția de management a actelor procesuale și secția de cadre, iar din 2014 până în 2016 - secretariatul acestei instanțe.
Chiriac a fost prima non-judecătoare audiată în comisia pre-vetting, audierile din 1 martie durând aproximativ două ore. Cele mai multe dintre întrebările comisiei au fost legate de firma candidatei, „Nuferi pe Lac”, pe care aceasta a fondat-o în 2020.
Chiriac crește nuferi pe un canal de irigare din raionul Călărași, unde primește turiști. Membrii comisiei pre-vetting s-au interesat cum a ajuns Chiriac să crească nuferi într-o afacere privată pe un canal care este proprietate publică. În cuvintele candidatei, canalul trece pe teritoriul unor terenuri agricole care au aparținut anterior socrilor ei, iar acum aparțin fiului ei: deși canalul este proprietate publică, pământul de pe fundul canalului este al familiei.
„Cred că nu ați înțeles corect. Apa nu ne aparține, ea aparține statului. Fundul lacului ne aparține. Respectiv, florile sunt cu rădăcinile în pământ, nu doar în apă, și sunt ale noastre”, a spus Chiriac. Candidata a mai spus comisiei că portalul e-cadastru conține informații incorecte cu privire la amplasarea terenurilor.
O altă serie de întrebări din partea membrilor comisiei au vizat importul a două autoturisme, în 2015 și 2017. Chiriac a declarat o valoare la import, în timp ce Serviciul Vamal a informat că asemenea mașini sunt mai scumpe.
Candidata a explicat acest lucru prin faptul că mașinile, importate de soțul ei, erau avariate, fiind reparate în Moldova. „Nu ne-am permis niciodată să cumpărăm mașini noi”, a spus Chiriac.
Actele la dispoziția comisiei pre-vetting sugerează că, atunci când a revenit să lucreze la Judecătoria Călărași, în 2013, Chiriac nu ar fi depus o declarație pe venit și, de asemenea, nu a depus o declarație după concedierea sa de la judecătorie, în 2016. Chiriac a asigurat însă comisia că a depus declarațiile, sugerând că acestea puteau să dispară din cauză că ea se afla în conflict cu președinta instanței.
„Am avut probleme extraordinar de mari cu președinta judecătoriei și ea nu avea niciun interes ca eu să plec de acolo onest, să rămână toate actele în regulă”, a declarat Chiriac.
La finalul audierilor, ea a mai informat comisia că este, de două decenii, președintă a organizației religioase Falun Dafa.
Cu originea în China, Falun Dafa este o mișcare religioasă apărută în anii 1990. Reprezentanții mișcării au fost persecutați de autoritățile chineze, iar în 1999 aceasta a fost interzisă în China. Dar mișcarea s-a răspândit în întreaga lume, o asemenea asociație fiind înregistrată și în Republica Moldova. În 2014, o instanță de judecată a declarat simbolul Falun Dafa drept extremist și a dispus dizolvarea asociației. În 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că dreptul membrilor asociației la libertatea de gândire și confesiune a fost încălcat. CEDO a decis ca guvernul să achite asociației 4.500 de euro despăgubiri pentru daune morale și alte 1.500 de euro pentru cheltuieli de judecată.
Chiriac a spus că vrea să contribuie la formarea unui CSM care să asculte mai mult judecătorii: „De câte ori am mers eu la CSM, aveam impresia că merg la eșafod. Asta nu poate stimula un judecător să aibă încredere că este ascultat, susținut și încurajat să fie onest”.
În opinia Tatianei Chiriac, judecătorii trebuie ajutați să rămână oameni. „Sistemul judecătoresc din Republica Moldova a pierdut contactul cu realitatea, cu umanitatea, cu empatia și cu justițiabilul”, a mai spus candidata.
Ion Guzun: Conturi și dividende nedeclarate
Ion Guzun și-a început cariera ca avocat, în 2013. În 2016, a devenit consilier pe probleme juridice al Misiunii OSCE în Republica Moldova, iar în 2017 - vicepreședinte al organizației neguvernamentale Amnesty International Moldova. De asemenea, a activat în calitate de expert la o altă organizație a societății civile, Centrul de Resurse Juridice (CRJM).
În 2021, Guzun a devenit președinte al comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, pe lângă președintele țării. De asemenea, este directorul secretariatului Comitetului consultativ independent anticorupție, care a fost creat în 2021 prin decretul președintei Maia Sandu.
Din acest comitet face parte și Nadejda Hriptievschi, care este membră a comisiei pre-vetting, dar și una dintre fondatoarele CRJM. Hriptievschi s-a recuzat de la audierile în cazul lui Guzun în comisia pre-vetting, care au avut loc pe 2 martie. S-a mai recuzat o altă membră a comisiei, Tatiana Răducanu, care a făcut parte din consiliul de administrare al CRJM.
La audierile la care au participat ceilalți patru membri ai comisiei pre-vetting, Guzun a trebuit să explice de ce nu a trecut în declarația facuta pentru comisie o sumă de peste 93.000 de lei. Aproximativ 3.000 de lei sunt bani primiți de la doua organizații cu care a colaborat Guzun, iar 90.000 de lei reprezintă dividende din activitățile unei firme.
Candidatul a spus că cele 3.000 de lei i-au scăpat în declarație pentru că nu primise notificare cu privire la plăți din partea organizaților care le-a efectuat. Vorbind despre dividendele de 90.000 de lei, candidatul a spus că nu avea cunoștință că i sau transferat și că a aflat despre ele din întrebările în scris din partea comisiei pre-vetting, incluzându-le în declarație ulterior, după clarificarea situației.
Membrii comisiei au mai vrut să afle de ce Guzun nu a indicat în declarații șase conturi bancare care îi aparțineau lui și soției sale. Candidatul a explicat acest lucru prin faptul că ar fi interpretat greșit prevederile legale. Inițial, el a considerat că este necesar să declare doar conturile pe care există o sumă mai mare de 15 salarii medii pe economie. Abia apoi ar fi realizat că trebuie să declare fiecare cont, dacă suma totală din aceste conturi depășește 15 salarii medii.
Tatiana Ciaglic: Candidata care a trecut de audieri fără întrebări
Tatian Ciaglic a activat la Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, în perioada 2008 - 2013. De asemenea, din 2012 până în 2016, a fost membră a Consiliului de Mediere. Din 2020 până în 2022, a fost expertă în justiție la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
Audierea Tatianei Ciaglic a avut loc pe 2 martie și a durat doar cinci minute.
Președintele comisiei pre-vetting, Hermann von Hebel, a declarat că membrii comisiei nu au întrebări de adresat candidatei în timpul audierilor, deoarece totul a fost explicat în timpul schimbului de întrebări și răspunsuri în scris.
Invitată să vorbească în fața comisiei, Tatiana Ciaglic a spus că, dacă va deveni membră a CSM, va pleda pentru dialog între cele trei ramuri ale puterii „pentru a înțelege cursul reformei și pentru a asigura posibilitatea corpului de judecători să participe activ în cadrul acestui proces”.
********
Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când cei care fac parte din sistemul de justiție trebuie să-și explice public averile și interesele, în fața unei comisii de experți independenți (comisia pre-vetting). Începute cu candidați la funcții în CSM, verificările îi mai așteptă pe cei care candidează la funcții în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Conform unui plan al Ministerului Justiției, comisia pre-vetting ar trebui să verifice candidații pentru comisiile speciale din cadrul CSM și CSP, ceea ce înseamnă că vor fi verificați toți magistrații Judecătoriei Chișinău și procuraturii din Chișinău.
O inițiativă legislativă nouă a Ministerului Justiției prevede că vor mai fi supuși verificărilor toți judecătorii Curții Supreme de Justiție, dar și candidații la posturi în CSJ. Pentru aceasta se va înființa o altă comisie specială. Inițiativa mai prevede reforma CSJ, care ar trebui să aibă în viitor 20 de judecători în total.
Lucrurile s-au complicat însă, în februarie, când 20 din cei 25 de judecători ai CSJ-ului actual și-au depus demisia, cererile fiindu-le acceptate. Primele demisii s-au produs efectiv din 1 martie, iar ultima asemenea cerere va intra în vigoare la jumătatea lunii aprilie. Judecătorii nu și-au explicat public deciziile de a demisiona, dar presa a speculat că aceștia vor să evite verificarea averii și intereselor.
În timp ce inițiativa legislativă a Ministerului Justiției despre reforma CSJ încă mai trebuie examinată și aprobată de parlament, în CSJ-ul actual vor rămâne să lucreze, după demisii, doar cinci judecători, activitatea instanței riscând să fie paralizată.
