De acum înainte nu mai spunem Monsieur le Premier ministre, ci Madame la Première ministre. După trei săptămâni de tergiversări și negocieri în culise, de la alegerile prezidențiale încoace, Emmanuel Macron a decis în cele din urmă să numească în fruntea guvernului o femeie, pe ministra muncii Elisabeth Borne. Aceasta îl înlocuiește astfel pe Jean Castex, care demisionase luni după aproape doi ani în fruntea guvernului.
Libération amintește că e doar a doua oară că o femeie este numită în fruntea guvernului francez, după Edith Cresson, care a stat acolo mai puțin de 11 luni, din mai 1991 până în aprilie 1992, în timpul celui de-al doilea mandat de șapte ani al lui François Mitterrand. În 2017, înainte de a fi ales pentru prima oară, Emmanuel Macron explicase că preferința sa ar fi fost pentru numirea unei femei la conducerea guvernului. Toate acestea, pentru a-l numi până la urmă pe Edouard Philippe, apoi pe Jean Castex în iulie 2020.
Elisabeth Borne este ceea ce cotidianul conservator Le Figaro numește o «techno» de stânga, în vreme ce la capătul celălalt al spectrului politic, cotidianul comunist L’Humanité îl citează pe fostul candidat prezidențial din partea stângii extreme, Jean-Luc Mélenchon, care o numește pe noua șefă a guvernului „una din cele mai dure figuri ale exploatării sociale”.
Ucraina: «discursul triumfalist al Kievului își găsește limitele pe teren»
Trupele ucrainene au atins granița rusă lângă Harkov, dar cu toate astea «discursul triumfalist al Kievului își găsește limitele pe teren», constată Le Monde. Asta, în vreme ce evacuarea ultimilor militari ucraineni din Mariupol continuă, forțele Kievului lăsând ce a mai rămas din oraș în mâinile rușilor.
În acest timp, Ucraina începe însă deja să viseze la o eliberare completă a teritoriului său, nu numai a zonelor ocupate din 24 februarie, ci și a regiunii separatiste Donbas și a Crimeei anexate în 2014. O serie de reversuri tactice rusești și stagnarea în bătălia Donbasului de o lună și jumătate încoace au dus la un discurs triumfalist la Kiev. Un înalt oficial al serviciilor secrete militare din Ucraina, generalul Kirilo Budanov, a declarat pentru Sky News, sâmbătă, 14 mai, că „punctul de cotitură va fi în a doua jumătate a lunii august” și că „majoritatea operațiunilor militare active vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an. (…) În consecință, vom restabili controlul guvernului ucrainean asupra tuturor teritoriilor pierdute, inclusiv Donbas și Crimeea.”
Afluxul de ajutoare militare occidentale ar putea într-adevăr favoriza sau accelera o modificare a echilibrului de putere în favoarea forțelor ucrainene. Președintele SUA Joe Biden a adoptat un pachet de ajutoare de 40 de miliarde de dolari (38,4 miliarde de euro) pe 9 mai. Aliații occidentali ai Ucrainei au mai furnizat aproximativ 120 de tunuri cu rază lungă de acțiune, capabile, în principiu, să lovească pozițiile rusești cu mult în spatele liniei frontului.
Cu toate astea, ipoteza unui lung război de poziții, care stagnează, un război de împotmolite pare cel mai probabilă. Cum estimează Le Monde: «Pentru industria rusă, adevărata criză va începe abia din vară».
La rubrica necrologică, tot Le Monde face astăzi un portret al recent răposatului prim președinte al Ucrainei independente, Leonid Kravciuk, pe care țara nu știe acum cum să-l pomenească.
Leonid Kravciuk va intra în istorie ca unul din co-semnatarii, pe 8 decembrie 1991, alături de cei doi omologi ai săi, rusul Boris Elțîn și bielorusul Stanislav Șușkevici, ai acordului de la Belaveja, care a ratificat dislocarea Uniunii Sovietice. Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, a fost forțat să demisioneze la scurt timp după aceea. În mod curios, moartea lui Leonid Kravciuk vine abia la o săptămână după cea a lui Stanislav Șușkevici, care a murit aproape la aceeași vârstă. Asta într-un moment în care Rusia se străduiește să reocupe cu forța granițele de vest ale URSS-ului și invadează Ucraina folosindu-se de teritoriul bielorus.
Mulți ucraineni îi atribuie responsabilitatea pentru această situație lui Leonid Kravciuk. În 1994, el a contrasemnat memorandumul de la Budapesta prin care se stipula că Ucraina, pe atunci a treia putere nucleară din lume, își va transfera întreg arsenalul Moscovei, în schimbul unor garanții de integritate teritorială oferite de Statele Unite, Regatul Unit și Rusia. Invaziile rusești din 2014 și 2022 au pus în lumină vidul garanțiilor de securitate promise atunci.
McDonald’s retras definitiv din Rusia
McDonald’s a anunțat luni retragerea sa definitivă de pe piața rusă și lichidarea celor 847 de restaurante din țara lui Putin. Gigantul american își oprise deja activitățile în momentul invadării Ucrainei.
«Plecarea McDonald’s din Rusia este foarte importantă simbolic, știind că sosirea sa în anii 90 fusese emblematică pentru cursa firmelor occidentale pentru a ocupa piața rusă», care se deschidea atunci în fața capitalismului, scrie Wall Street Journal.
McDonald’s are 62.000 de angajați în Rusia, o piață ce reprezintă 9% din cifa sa de afaceri și 3% din beneficii. Washington Post subliniază că este prima oară că firma de fast food se retrage cu totul de pe o piață de asemenea dimensiuni.
Păsările, propaganda și „atacurile biologice”
Libération se ocupă astăzi de ultima invenție a propagandei rusești: zvonul potrivit căruia occidentalii ar folosi păsări pentru a răspândi boli și a duce un război biologic împotriva forțelor rusești din Ucraina.
Libération a mai scris într-un precedent articol despre cum o serie de laboratoare ucrainene și georgiene – partenere ale unui program american de luptă împotriva riscurilor biologice – sunt prezentate de către Rusia, de mai mulți ani, ca fiind situri de producție pentru arme biologice, în care se fac experiențe pe păsări. Asta, în vreme ce câteva dintre aceste situri au fost permanent deschise pentru a fi inspectate de către experți ruși, sau chiar au stabilit parteneriate cu cercetători ruși. La scurt timp după începerea invadării Ucrainei, Kremlinul a susținut că în acele faimoase laboratoare au fost descoperite documente care ar valida această teză.
„Babușka Z” și propaganda rusă
Mitul laboratoarelor care fabrică păsări ucigașe este răspândit în presa oficială rusă și pe rețelele sociale alături de episodul — aparent real, dar puțin relevant, căci difuzat anecdotic și de ucraineni — petrecut în nord-estul Ucrainei, unde o țărancă bătrână a întâmpinat forțele Kievului cu drapelul URSS în mână, sfârșind prin a refuza mâncarea oferită de soldații guvernamentali. Moscova glorifică acum această personificare neașteptată a discursului său oficial în legătură cu presupusul sprijin al ucrainenilor.
Videoclipul, oferit în engleză și de Moscow Times, a fost filmat de un soldat ucrainean în luna aprilie. O bătrână din nord-estul Ucrainei întâmpină o unitate militară, în satul ei, cu un steagul URSS în mână. „Vă așteptam”, spune ea cu vocea tremurândă, crezând că se adresează armatei ruse. În timp ce îi aduce un omagiu lui Putin, ea îi mulțumește unui bărbat a cărui uniformă poartă culorile Ucrainei. Acesta îi oferă o pungă cu provizii și ia steagul pentru a-l călca în picioare. Bătrâna țărancă, uluită, își înțelege atunci greșeala. Neabătută, ea returnează punga cu alimente și caută să recupereze steagul. „Părinții mei au murit pentru steagul ăsta pe care voi îl călcați în picioare, insistă ea, dă-mi-l înapoi.”
Clipul poate fi văzut și aici pe YouTube: Babushka Z : Grandma confuses Ukrainian troops for Russian troops. Cu baticul ei pe cap, fusta lungă și cizmele masive, cea pe care rușii au poreclit-o Babușka Z („bunica” asociată cu litera Z simbol a susținătorilor războiului) a devenit întruparea unui popor ucrainean care ar aspira doar să fie eliberați de ruși din gheara presupusul „regim nazist” de la Kiev. „Popularitatea virală” a acestei modeste ucrainene de rând s-a dovedit un cadou neașteptat pentru propaganda de la Moscova, care se străduiește de zor să găsească și alte exemple similare.
Nostalgia sovietică
Povestea bătrânei ucrainene a fost „preluată rapid de mass-media din Rusia, care laudă curajul și rezistența bunicuței”, notează cotidianul de limbă engleză cu sediul la Moscova Moscow Times. Acest succes se explică în mare parte prin cunoscuta „nostalgie pentru victoria sovietică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.
Din aprilie încoace, „Babușka Z” a fost reprezentată pe multe fresce din toată Rusia, chiar și pe insula Sahalin, aflată în extremul orient al țării. Ocupanții ruși ai ruinelor orașului ucrainean Mariupol s-au angajat să-i ridice rapid o statuie, iar sculpturi din lemn au apărut deja în Voronej și Belgorod. În acest din urmă oraș de graniță, scena unor sabotaje majore în ultimele săptămâni, autoritățile ruse au luat însă decizia de a înlătura statuia, relatează același Moscow Times, după ce ea a fost în mod repetat ținta „vandalismului”.
