În Republica Moldova, bacalaureatul în varianta lui actuală devine opțional, elevii de liceu şi mai ales cei din colegii putînd să aleagă o formă nouă, cea de bacalaureat profesional, dacă doresc să facă studii superioare. Mai mult, şi absolvenţii unor şcoli profesionale vor putea opta pentru acest tip de bacalaureat şi vor putea merge cu diploma obţinută la anumite facultăţi. Cum s-ar putea răsfrînge asupra calităţii educaţiei această noutate legislativă, adoptată înainte de plecarea în vacanţă a deputaţilor? Liliana Barbăroşie încearcă să răspundă la această întrebare.
Ideea introducerii în codul educaţiei a noţiunii de bacalaureat profesional, ca alternativă la cel national, a fost a socialiştilor, cunoscuţi adversari ai transformărilor din educaţie mai ales din perioada ministrei Maia Sandu.
Ei susţin că măsura trebuie să atace gradul înalt de eşec din sesiunile de bacalaureat, un examen ce ar nenoroci tinerii, inclusiv pe cei talentaţi, şi le-a fost inspirată din experienţa internaţională, în speţă de cea franceză.
Când au acceptat să o sprijine, deputaţii majorităţii din parlament dominată de democraţi au spus şi ei că să i se pună capăt situaţiei în care, anual 40 la sută din candidaţi nu promovează examenul de bacalaureat.
Amendamentul la Codul Educaţiei pe care l-au votat împreună după audierea unui raport asupra sesiunii din acest an cu acelaşi grad înalt de eşec, transformă aşadar bacalaureatul într-un examen opţional.
Pînă acum, acest examen figura în lege ca unul național, la care majoritatea din parlament a adăugat şi noţiunea de profesional.
Fostul ministru al educației Maia Sandu, care a înăsprit condițiile de susținere a bacalaureatului, și foşti membri ai echipei sale de la minister au criticat dur amendamentul şi pe autorii lui.
Igor Grosu, un fost adjunct al ministrului Sandu, acum vice-preşedinte al formaţiunii de opoziţie Partidul Acțiune și Solidaritate, spune că această măsură e populistă şi va profana noţiunea de bacalaureat:
„Partidul socialiştilor, cu concursul PD, pentru că acolo s-a lucrat în armonie, nu a făcut decât să vină cu o iniţiativă care profanează noţiunea de bacalaureat. Partea proastă este că e o inspiraţie nu din experienţa franceză, ci din cea mai puţin bună a României, prin care PSD la acea vreme a vrut să fericească tot poporul şi, ridicând la rang de licee profesionale toate şcolile profesionale din România, a instituit şi bacalaureatul profesional. Este o acţiune populistă, prin care se încearcă de a deschide larg posibilitatea de a susţine bacalaureatul pentru toţi, indiferent de faptul au tinerii nevoie de acest bac sau nu. Scopul e să-i fericească pe toţi cu încă o diplomă.”
Nu este limpede deocamdată ce anume va însemna acest nou tip de bacalaureat şi dacă el va fi comparabil în ceea ce priveşte exigenţa cu cel naţional.
La fel, nu se ştie dacă cei care îl vor susţine vor avea sau nu libertatea de a alege între facultăţi, ceea ce ar fi o problemă cel puţin în opinia profesorilor, sau vor putea alege, aşa cum ar fi firesc, doar specialităţile în care şi-au început formarea profesională.
Sarcina de a definitiva conceptul ţine de viitor şi de asta se va ocupa entitatea rezultată din comasarea, în cadrul reformei guvernamentale aflată în curs de desfăşurare, a celor două ministere, al educaţiei şi al culturii.
Iată însă cum a descris pentru radio Europa Liberă această propunere unul autorii acesteia, consilierul prezidenţial Corneliu Popovici:
„Elevul care învaţă 12 ani la liceu şi are note bune la toate disciplinele, dacă are anumite aptitudini, de exemplu e sportiv bun, să poată susţine un examen sub altă formulă la matematică, plus o disciplină de profil, care i-ar permite să-şi continue studiile pe acest profil. Deci, cei cu bac academic, pot merge oriunde, inclusiv pot merge la facultăţile specializate în condiţiile în care demonstrează că au abilităţşi în arte, sport. Iar cei cu bacalaureat profesional, să poată merge pe filieră profesională, adică să-şi continue studiile aprofundate în anumit domeniu, având aceste abilități şi având acest document că el a finisat studiile de liceu. ”
Rămâne neclar care vor fi consecinţele recentului amendament promovat de socialişti. Previziunile lui Anatol Gremalschi, cunoscut expert în politici educaţionale, sunt deocamdată sumbre:
„Nu trebuie să căutăm justificări ştiinţifice sau care ar rezulta din experienţă internaţională. Pur şi simplu toţi care învaţă în şcoli profesionale, visează să ajungă la universitate. Toţi care învaţă în şcoli profesionale au aceeaşi dorinţă. Când se cerea bacalaureat clasic, foarte mulţi nu ajungeau acolo. Şi s-a creat o pătură socială nemulţumită de acest lucru. Iar deputaţii au mers în întâmpinarea lor. Deci, nu se pune în discuţie avantaje sau dezavantaje academice. Argumentul a fost că 40 la sută nu iau bacalaureatul, deci nenorocim copii. Nu am auzit întrebarea: dar ei au fost pregătiţi ca să poată susţine bacalaureatul? E posibil ca unii din elevi să nu fi obținut bacalaureatul pentru că nu au învățat, nu pentru că cineva i-a nenorocit. Oamenii sunt nemulţuimiţi şi deputaţii au vrut să scoată această nemulţumire. Acum important este cum va fi implementat. La bacalaureat toţi iau geografia, dar se duc la medicină, la informatică. Oamenii iau ce e mai simplu. Avem o mentalitate învechită care pune valoare în hârtie, în diploma ca document, nu în competenţele pe care trebuie să le certifici. De asta apar şi mistificările, şi corupţia, pentru că la noi contează hârţoaga, diploma, nu competenţele.”
Înainte de 2012, rata de promovare la bacalaureat ajungea în Republica Moldova la peste 90 de procente, dar nimeni nu mai credea în obiectivitatea acestui examen.
După reformele ministrei Maia Sandu, printre ele controversata introducere a camerelor de luat vederi în sălile de examen şi promovarea unei legislaţii moderne în educaţie, rata de promovare s-a prăbuşit sub 60 la sută, dar a crescut totodată încrederea că pînă la urmă e un examen cinstit.
