Linkuri accesibilitate

Balticii sărbătoresc 20 de ani în UE mai mult ca alții: așa s-au despărțit definitiv de Moscova


Steagul Estoniei alături de cel al Uniunii Europene la Tallinn, 30 aprilie 2004. La miezul nopții a avut loc prima mare extindere UE în fostul bloc comunist, iar estonienii, letonii și lituanienii au lăsat în urmă trecutul sovietic.
Steagul Estoniei alături de cel al Uniunii Europene la Tallinn, 30 aprilie 2004. La miezul nopții a avut loc prima mare extindere UE în fostul bloc comunist, iar estonienii, letonii și lituanienii au lăsat în urmă trecutul sovietic.

Președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei au marcat miercuri împreună împlinirea a 20 de ani de când țările lor au fost primite în Uniunea Europeană.

„Am avut parte de creștere economică enormă, stabilitate și securitate, reprezentând o remarcabilă poveste de succes în integrarea și transformarea europeană”, se spune în declarația comună a celor trei lideri baltici, citată de DPA.

Cele trei țări au fost - și deocamdată au rămas - singurele foste republici sovietice primite în UE. În prezent așteaptă aderarea altele trei: Georgia, Ucraina și R. Moldova.

„Apartenența noastră la UE – și NATO – a schimbat fundamental peisajul geopolitic și decis viitorul țărilor baltice”, se mai spune în declarația președinților.

Privind peste râu: prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas (în stânga), și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, contemplă râul Narva, dincolo de care se află F. Rusă, în octombrie 2022.
Privind peste râu: prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas (în stânga), și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, contemplă râul Narva, dincolo de care se află F. Rusă, în octombrie 2022.

„Prosperitate înseamnă securitate”

Tot miercuri, într-o declarație separată de comemorare, prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, a făcut o legătură și mai directă între primirea în UE și ieșirea din sfera de influență a Moscovei, făcând referire la războiul din Ucraina.

„Situația de securitate actuală confirmă că apartenența la UE asigură supraviețuirea țării noastre și ne ajută să ne protejăm democrația”, a spus Kallas într-un mesaj video, adăugând: „Când am ieșit din URSS în 1991 am început imediat să ne pregătim pentru aderarea la UE, pentru că am știut: prosperitatea este securitate, iar securitatea este prosperitate”.

Ministrul de Externe estonian, Margus Tsahkna, a spus la rândul lui: „Apartenența la familia europeană a dat Estoniei certitudinea că nu va mai fi niciodată singură.”

La 1 mai 2004, în UE au mai fost primite dintre fostele țări comuniste: Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria – ca și două state insulare din sudul continentului, Cipru și Malta.

România și Bulgaria au fost primite cu mai puțin de trei ani după „primul val” de extindere, la 1 ianuarie 2007. Croația s-a alăturat la 1 iulie 2013.

Vaira Vike-Freiberga, președinta Letoniei, a făcut în marginea summitului NATO de la Praga, din 2002, la care țara ei a primit invitația de aderare, o vizită la sediul Europei Libere de la Praga. (În dreapta, președintele de atunci RFE/RL, Tom Dine.)
Vaira Vike-Freiberga, președinta Letoniei, a făcut în marginea summitului NATO de la Praga, din 2002, la care țara ei a primit invitația de aderare, o vizită la sediul Europei Libere de la Praga. (În dreapta, președintele de atunci RFE/RL, Tom Dine.)

În NATO, balticii au fost invitați la summitul de la Praga al alianței, în 2002, împreună cu România, Bulgaria, Slovacia și Slovenia, primirea efectivă având loc doi ani mai târziu. Polonia, Cehia și Ungaria fuseseră primite în 1999.

Țările baltice fac parte din zona euro și din Spațiul Schengen, în care frontierele interne dintre state au fost abolite. Ele figurează pe poziții fruntașe în Europa și în lume în privința libertății presei și a funcționării instituțiilor democratice, având poziții onorabile și în clasamentul privind percepția corupției.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG