Cine credeți că va suporta, în cele din urmă, costul taxei suplimentare pe bănci? Click pentru a participa la un SONDAJ
Guvernul propune o „taxă de solidaritate” temporară, aplicabilă numai în anul fiscal 2027, prin care impozitul pe profitul instituțiilor financiare va crește de la 12% la 18%.
Măsura, inclusă în proiectul politicii fiscale prezentat pe 6 august de premierul Vasile Tofan, ar urma să aducă la bugetul de stat 600 de milioane de lei – bani de care Executivul are mare nevoie pentru a acoperi deficitul bugetar. În 2026, deficitul este de aproape 21 de miliarde de lei (5,5% din PIB).
Premierul Tofan spune că majorarea taxei este „justificată”, în condițiile în care sectorul financiar a avut rezultate financiare bune în ultimii ani. Totuși, șeful Guvernului a recunoscut că măsura necesită „prudență”.
„Dacă scoatem prea mult capital din bănci, riscăm să reducem capacitatea de creditare. În termeni simpli, un leu luat din capitalul unei bănci poate însemna mult mai puțini bani la credite pentru economie”, a spus premierul, la prezentarea proiectului de politică fiscală.
Vasile Tofan a dat asigurări că autoritățile vor urmări atent ca băncile să nu majoreze comisioanele și dobânzile.
600 de milioane de lei la buget = cu minus 3 miliarde la credite?
Președintele Asociației Băncilor din Moldova (ABM), Dorel Noroc, spune pentru Europa Liberă că impactul majorării taxei se va reflecta în „capitalizarea băncilor”.
Potrivit lui Noroc, mare parte din profitul net obținut de bănci (cu excepția unei cote de 25-30% distribuite sub formă de dividende) este direcționată direct către capitalizarea instituțiilor bancare, ceea ce le-ar crește capacitatea de a acorda împrumuturi.
„Statistic vorbind, un leu din capitalul băncii permite finanțarea a peste șase lei sub formă de credit. Având în vedere că circa 600 de milioane de lei nu se vor mai duce la capitalizare, ci la bugetul de stat, capacitatea potențială maximă de creditare a sectorului se va diminua cu peste 3 miliarde de lei”, a avertizat Dorel Noroc.
Reprezentantul băncilor a adăugat că efectele depind de dinamica pieței: dacă cererea de împrumuturi va fi moderată, băncile vor face față, însă o cerere puternică din partea mediului de afaceri și a populației va lovi direct în plafonul de creditare creat de nouă taxă.
Președintele AMB crede că majorarea taxei este un semnal negativ transmis acționarilor și potențialilor investitori străini. El cere ca guvernul să se țină de promisiune și să nu prelungească cu mai mult de un an noua taxă.
Chiar dacă băncile „consideră această taxă inoportună”, ele se vor conforma deciziei autorităților, spune Noroc.
Expert: „Băncile au de unde. Profiturile sunt exorbitante”
Unii analiști economici sugerează că măsura guvernamentală este justificată de bilanțurile financiare extrem de generoase ale instituțiilor de credit.
Economistul Viorel Gîrbu spune pentru Europa Liberă că sectorul bancar are resurse suficiente pentru a absorbi această taxare fără a transfera costurile pe umerii clienților.
„Băncile fac mereu tot posibilul să-și crească veniturile și comisioanele. Dacă crește fiscalitatea, vor trebui să împartă și să ofere mai mult statului. Au de unde, deoarece profitul din sectorul bancar este exorbitant”, a menționat Gîrbu.
În R. Moldova sunt zece bănci comerciale licențiate. Anul trecut, au declarat un profit net cumulat de aproximativ 5 miliarde de lei, potrivit Băncii Naționale. Cele mai mari profituri le-a înregistrat Moldova Agroindbank – MAIB (cu peste 1,95 miliarde de lei), unde membru al consiliului de administrație a fost până la învestirea în postul de premier și Vasile Tofan.
◉ SONDAJ
BNM a majorat rata de bază
La scurt timp după prezentarea proiectului de politică fiscală, Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat o nouă majorare a ratei de bază – a treia din ultima perioadă – de la 7,0% la 7,5%.
Banca centrală speră ca prin această decizie să tempereze inflația, care a ajuns în luna iunie la 6,51%, peste ținta de 5% a BNM.
Suprapunerea dintre înăsprirea politicii monetare a BNM și noua „taxă de solidaritate” pare să contureze un tablou financiar complicat pentru anul viitor: pe de o parte, creditele devin mai scumpe din cauza ratelor mai mari. Pe de altă parte, s-ar putea reduce fondurile pentru creditarea economiei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
