Linkuri accesibilitate

Bani contra reforme: primul raport despre statul de drept în UE


„Am trăit în Cehoslovacia comunistă, unde egalitatea înaintea legii sau libertatea presei erau iluzii. Ascultam Europa Liberă pentru știri autentice.” (Věra Jourová)

Justiția și presa sunt atacate și își văd amenințată independența în mai multe țări ale UE. Pentru prima oară, un raport al Comisiei Europene, făcut public astăzi, care acoperă toate cele 27 de țări membre, propune condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea regulilor statului de drept și ale democrației.

E pentru prima oară că, urmând mai ales cererea multor țări estice, foste comuniste, care se simțeau mereu vizate injust de critici, Comisia Europeană publică un raport despre statul de drept și democrație în întreaga UE. De acum înainte, va fi un audit anual.

În special România și Bulgaria au dorit ca un asemenea audit să se aplice tuturor țărilor membre, deoarece ele sunt singurele două țări pentru care a fost creat acel Mecanism de cooperare și verificare (MCV) de monitorizare și verificare permanentă a funcționării justiției.

„Este un mecanism preventiv”, a spus comisara europeană responsabilă cu apărarea Statul de Drept, Věra Jourová, înainte ca măsurile luate în unele țări să producă un cocktail imposibil de băut, chiar dacă fiecare din ingrediente pare acceptabil.”

Cum a spus-o tot ea astăzi, Comisia nu își face iluzii că asemenea inițiative vor împiedica abuzurile comise în țările membre, dar cel puțin va face că UE nu le va mai finanța.

Toate cele 27 state din UE sunt cartografiate identic. Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders a precizat, într-o conferință de presă la prezentarea raportului, că informațiile nu sunt noi, ele fiind de domeniul public, dar că este pentru prima dată că ele sunt astfel prezentate comparativ.

Un asemenea raport comparativ era necesar, a spus Reynders, întrucât ce se întâmplă într-o țară le influențează pe toate celelalte. În strângerea datelor, țările au fost tratate egal, iar fiecare dintre ele a putut de altfel consulta acea secțiune a raportului care o privește direct, pentru a verifica exactitatea detaliilor, cifrelor și faptelor raportate.

În raport, Ungaria și Polonia sunt din nou denunțate pentru starea justiției din cele două țări, dar România, Bulgaria și Croația sunt la rândul lor arătate cu degetul pentru unele neajunsuri.

Raportul analizează patru aspecte: sistemul juridic, lupta cu corupția, libertatea și pluralismul presei și în general funcționarea sistemului de control reciproc între cele patru puteri din stat: executivă, legislativă, judecătorească și media.

În cazul Cehiei, raportul pune în evidență faptul că justiția nu anchetează suficient în cazul marii corupții, aluzie chiar la problemele cu justiția și conflictele de interes cu fonduri europene ale premierului Andrej Babiš, a cărui aparentă imunitate duce periodic la mari manifestații de protest.

Raportul despre Ungaria menționează de asemenea repetatele cazuri de corupție neanchetate, iar probleme similare sunt menționate și în cazul Maltei, unde e pomenită asasinarea jurnalistei, care ancheta asupra marii corupții, Daphne Caruana Galizia, în octombrie 2017.

Manifestații comemorative pentru Daphne Caruana Galizia
Manifestații comemorative pentru Daphne Caruana Galizia

La capitolul amenințări la adresa libertății presei sunt menționate Bulgaria și Ungaria, mai ales, dar și Croația, Slovenia și Spania. Pentru a da un exemplu concret, Bulgaria ocupă locul 111 din lume pentru libertatea presei. Bulgaria nu este numai ultima din UE, dar în realitate stă mai rău și decât unele din țările candidate.

Comisara Vera Jourová a mai spus: „Am crescut și trăit în Cehoslovacia comunistă. Știu cum e să trăiești într-o țară în care egalitatea înaintea legii sau libertatea presei sunt iluzii. În vremea aceea aveam nevoie să ascultăm Radio Europa Liberă pentru a auzi știri autentice.”

Raportul va fi pus în fața șefilor de stat și de guvern ai UE care se vor reuni într-un summit special, joi și vineri, 1 – 2 octombrie, la Bruxelles.

Ungaria: o „democrație bolnavă”?

În privința Ungariei, zilele trecute au văzut și un conflict direct între premierul maghiar Viktor Orbán și comisara Věra Jourová.

Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova (stânga) și prim ministrul ungar Viktor Orban
Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova (stânga) și prim ministrul ungar Viktor Orban

Jourová a calificat Ungaria drept o „democrație bolnavă”, ceea ce l-a făcut pe autoritarul premier maghiar să ceară (lucru fără precedent venind de la un șef de guvern) demisia ei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat însă asigurări că cehoaica Jourová se bucură de «toată încrederea» sa.

Într-un interviu cu săptămânalul german Der Spiegel, Věra Jourová spusese: « Dl. Orban se complace în a spune că el construiește un stat iliberal. Eu aș merge mai departe: construiește o democrație bolnavă.» Orbán a anunțat într-un email că rupe orice contact cu comisara Jourová. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Dana Spinanț, a insistat însă că Ursula von der Leyen « lucrează îndeaproape » cu Věra Jourová în chestiunea apărării statului de drept.

Ungaria se află, din septembrie 2018, sub amenințarea « articolului 7 », procedură declanșată atunci când o țară membră încalcă valorile fundamentale ale UE. Procedura a fost de asemenea deschisă împotriva Poloniei și, în teorie, poate duce la suprimarea dreptului de vot în Consiliu.

Nu există o procedură de excludere a unei țări din UE.

România

România iese relativ mai bine în raport în comparație cu Ungaria, Polonia sau Bulgaria. În secțiunea despre România, sunt constatate progrese în justiție, inclusiv în chestiunea modernizării ei, prin răspândirea digitalizării în tratarea cazurilor. Este însă criticată menținerea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ). În același timp, este lăudată reacția societății civile la feluritele neajunsuri din justiție și din viața politică.

(Toate detaliile pot fi găsite în raportul global, iar cele despre România în secțiunea ei specială.)

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG