În sudul țării, mai exact în satul Tomai din autonomia Gagauz-Yeri, se află singura întreprindere din Republica Moldova unde se asamblează tractoare „Made in Moldova”. Directorul acesteia, Ivan Nedov, recunoaște că de mic copil era pasionat de tehnica agricolă. Pentru el, cea mai bună răsplată după o zi de muncă era să fie lăsat să conducă unul din tractoarele din colhoz. La câteva decenii distanță se laudă că a asamblat de la zero câteva zeci de tractoare, iar unele au fost vândute și în afara țării.
Ivan Nedov spune că de-a lungul anilor a învățat să se bizuie pe propriile puteri. Iată de ce a tratat cu neîncredere îndemnul de a depune dosarul pentru un grant în cadrul programului SARD, ce și-a propus să susțină agricultura și dezvoltarea rurală în Găgăuzia și Taraclia. Explicația e simplă, spune omul de afaceri, în cei peste 20 de ani de activitate nimeni nu l-a ajutat cu nimic:
„Noi putem face până la 30 de tractoare mari într-un an, iar mici putem asambla de două ori mai mult. Suntem singurii care se ocupă de acest tip de tehnică agricolă. Să știți că nu m-am așteptat ca cineva să mă ajute pur și simplu. Când am fost îndemnat prima dată să depun dosarul am ezitat. Am zis atunci: câți au promis, nimic nu au făcut. Așa că am dat a lehamite din mână. Noroc de colegii mei care au insistat să nu las această șansă să treacă pe lângă mine. Și mare mi-a fost mirarea când am câștigat. ”
Astăzi, Ivan Nedov oferă de lucru pentru aproape 20 de săteni. Dacă ar lucra la capacitate maximă, constată antreprenorul, ar putea angaja încă cel puțin zece oameni – de la simpli zilieri la specialiști de înaltă calificare. O bună parte dintre angajații săi sunt la vârsta pensionării, printre ei și Vladimir Topciu, care până nu demult a lucrat la negru peste hotare:
„Am făcut de toate la viață. Am fost și șofer, am lucrat și în construcții, iar astăzi repar tehnică agricolă. Sunt foarte puțini în Republica Moldova care se pricep să asambleze tractoare. Noi lucrăm cu toată țara. Mergem la Drochia, Ocnița, Călărași! Sunt foarte mulțumit. Înainte plecam peste hotare, acum muncesc acasă. În sfârșit mă simt și eu om.”
Pentru că a înțeles că trebuie să-și rezolve singur deficitul de personal, Ivan Nedov a ales „să-și crească viitorii angajați”. Altfel spus, colaborează cu Școala de meserii din Ceadîr-Lunga și deja al doilea an acceptă să instruiască practic elevii școlii care repară, asamblează și verifică instalațiile tehnice cot la cot cu angajații experimentați, iar cei mai buni ucenici au șansa să obțină un loc de muncă la întreprindere.
„Este foarte complicat pentru că noi avem nevoie nu doar de simpli angajați, dar de specialiști care știu foarte bine ce să facă. Munca este complicată, nu e ca și cum ai lua un hârleț și ai lucra pământul. Am fost pus în situația să-mi învăț viitorii angajați, așa că am început colaborarea cu şcoala de meserii din apropiere. Din această săptămână urmează să vină studenții la practică. Lucrează aici zi de zi, de la 9 la 13. Studenții din anul doi deja știu de sine stătător să asambleze tractoare.”
Programul SARD al Uniunii Europene, cu un buget total de peste șase milioane de euro, se încheie la finele acestui an. Din 2016, zeci de antreprenori din sudul țării au primit granturi între trei și 18 mii de euro, bani cu care au putut să înceapă o afacere de la zero sau să-și procure tehnică modernă care le-ar permite să-și extindă businessul deja existent. Sprijinul european pentru autonomia Găgăuză este cel mai de anvergură oferit regiunii până acum.
