Victimele abuzurilor, se arată în raport, foarte rar fac plângeri împotriva poliției, fiindcă se tem de eventuale represalii încă și mai rele decât bătăile și umilințele la care au fost deja supuse.
Raportul FRA citează cazuri de „violență fizică, maltratare, neacordare a ajutorului pentru oameni în situații dificile, dezbrăcarea oamenilor, furtul sau distrugerea puținelor lor proprietăți, separare forțată de familie și expulzarea sumară a celor în căutare de azil”.
Este menționat cazul a două persoane din Palestina bătute și abuzate sexual de polițiștii din insula greacă Kos, care le-au abandonat apoi pe o plută, pe mare, de unde au fost salvate până la urmă de paza de coastă a Turciei.
În 2020, poliția croată a interceptat patru afgani care au intrat ilegal în țară. Potrivit FRA, ei au fost deținuți vreme de două zile, fiind umiliți și bătuți. Incidentul este în curs de investigare, dar potrivit avocatului victimelor, făptașii nu au fost descoperiți.
În aprilie 2020, autoritățile din Malta au ordonat unei nave de pescuit să remorcheze o ambarcațiune improvizată înapoi în Libia. Un magistrat maltez a constatat că nu sunt motive pentru începerea urmăririi penale.
Într-unul din cele mai revoltătoare cazuri, un copil neînsoțit de adulți a fost găsit de voluntari în Franța fără vlagă, cu craniul fracturat și cu buza tumefiată.
Copilul fusese prins de polițiști că s-a ascuns într-un camion care urma să meargă în Marea Britanie. Cazul, ca și posibila implicare a poliției, a fost raportat unui procuror la Boulogne-sur-Mer, dar copilul nu a mai fost găsit.
Presiuni politice și rolul CEDO
Protecția frontierelor este o temă sensibilă în Uniunea Europeană, notează dpa, una din agențiile de presă care se ocupă de noul raport. Guvernele naționale – mai ales cele din țările estice și sudice – sunt supuse presiunilor publice puternice să reducă trecerile neautorizate la frontierele terestre și maritime. De partea cealaltă, există voci – mai puțin influente, ce-i drept – ale activiștilor, care cer ca migranții să fie ajutați și lăsați să intre.
Autorii studiului constată totuși că în ultima vreme, în absența unei preocupări reale ale guvernelor naționale pentru asemenea abuzuri, un număr tot mai mare de cazuri ajung la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Instanța a adjudecat cinci cazuri în care țările vizate - Ungaria, Croația și Grecia - nu au investigat abuzurile prin care au fost siliți să treacă străinii.
La lansarea raportului, directorul FRA, Sirpa Rautio, a declarat: „Sunt prea multe acuzații de violări ale drepturilor omului la frontierele UE. Europa are datoria de a trata pe toată lumea, la graniță, în mod respectuos și just, cu aplicarea deplină a legislației drepturilor omului”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
