Linkuri accesibilitate

Belarus - a intrat în vigoare pedeapsa cu moartea pentru oficiali și militari acuzați de „înaltă trădare”


Pregătiri și exerciții de antrenament ale mascaților în pragul Zilei Libertății Belarusului, 24 martie 2023
Pregătiri și exerciții de antrenament ale mascaților în pragul Zilei Libertății Belarusului, 24 martie 2023

Începând cu 25 martie, orice oficial (inclusiv funcționari) sau militar din Belarus găsit vinovat de înaltă trădare poate fi condamnat la moarte. Pedeapsa se execută cu un singur glonț tras în ceafa condamnatului.

Sâmbătă, 25 martie, a intrat în vigoare modificarea legislativă adoptată de președintele Alexandr Lukașenko pe 9 martie, potrivit Europa Liberă România.

Odată cu această decizie, liderul de la Minsk a introdus și pedeapsa cu închisoare pentru cei care „discreditează” forțele armate. Și Rusia a adoptat o decizie similară anul trecut, imediat după invadarea Ucrainei.

Alexandr Lukașenko este unul dintre principalii aliați ai lui Vladimir Putin și a permis utilizarea teritoriului țării sale pentru lansarea invaziei ordonate de liderul de la Kremlin.

Președinții Alexandr Lukașenko (stânga) și Vladimir Putin la un meci de hockey din apropierea stațiunii Soci de la Marea Neagră în timpul vizitei făcute de Lukașenko în Rusia în februarie 2020. Belarus este singura țară din Europa care mai aplică pedeapsa cu moartea.
Președinții Alexandr Lukașenko (stânga) și Vladimir Putin la un meci de hockey din apropierea stațiunii Soci de la Marea Neagră în timpul vizitei făcute de Lukașenko în Rusia în februarie 2020. Belarus este singura țară din Europa care mai aplică pedeapsa cu moartea.

Pe 9 martie, Lukașenko a aprobat modificarea Codului Penal din Belarus, pretinzând că vizează întărirea luptei împotriva „infracțiunilor cu tentă extremistă și antistatală”.

Institutul pentru Drepturile Omului al Asociației Internaționale a Avocaților (IBAHRI) precizează că, potrivit modificărilor, „trădarea față de stat este definită, în linii mari, ca spionaj, dezertare în timpul războiului sau unui conflict armat și transmiterea către un alt stat sau organizație străină de secrete de stat”.

Pedeapsa este aceeași dacă documentele au fost transmise Belarusului de o țară terță.

Copreședintele IBAHRI, avocata suedeză Anne Ramberg, spune că introducerea pedepsei cu moartea pentru aceste acuzații este extrem de îngrijorătoare dat fiind „sprijinul pe care îl oferă Belarus invadării Ucrainei de către Rusia”.

„Amintim autorităților din Belarus că dreptul internațional în domeniul drepturilor omului nu permite utilizarea pedepsei cu moartea pentru crime neletale sau definite vag”, a transmis aceasta.

Mii de activiști, politicieni sau doar participanți la protestele înăbușite violent în 2020 se află în detenție în Belarus.

Lidera opoziției Svetlana Țihanovskaia, aflată în exil, a fost condamnată la începutul acestei luni, în lipsă, la 15 ani de închisoare pentru trădare și „conspirație pentru preluarea puterii”, un verdict despre care spune că este o pedeapsă pentru eforturile sale de a promova democrația.

Pentru sâmbătă, 25 martie, când Belarus a marcat 105 ani de la declararea independenței, Țihanovskaia a făcut un apel global la solidaritate cu populația din Belarus.

Anterior, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a decis, la solicitarea Statelor Unite și a altor 37 de state membre, înființarea unei misiuni de experți pentru examinarea situației drepturilor omului în Belarus.

Potrivit Departamentului de Stat, misiunea de experți ar urma să analizeze „deteriorarea gravă și continuă a situației drepturilor omului în Belarus”.

Jurnalistul Europa Liberă Belarus, Ihar Losik, condamnat la 15 ani în închisoare în decembrie 2021, sub acuzații care rămân neclare. Jurnalistul spune că procesul regimului belarus împotriva sa este motivat politic.
Jurnalistul Europa Liberă Belarus, Ihar Losik, condamnat la 15 ani în închisoare în decembrie 2021, sub acuzații care rămân neclare. Jurnalistul spune că procesul regimului belarus împotriva sa este motivat politic.

În 2020, un raport OSCE documenta „încălcările și abuzurile sistematice ale drepturilor omului de către regimul Lukașenko înainte, în timpul și după alegerile prezidențiale fraudate din 9 august 2020”, precizează Departamentul de Stat.

Acum, experții vor încerca să strângă noi dovezi ale „represiunii brutale a regimului Lukașenko asupra societății din Belarus începând cu 2020”, dar și ale „abuzurilor grave legate de complicitatea regimului Lukașenko la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Articol preluat de pe Europa Liberă România.

XS
SM
MD
LG