Berlinala împlineşte 70 de ani. Organizarea unui festival la Berlin, la doar şase ani după terminarea războiului, a constituit un moment simbolic, de revenire la normalitate. Faptul că festivalul s-a organizat în partea occidentală a Berlinului a avut nu numai o semnificaţie artistică, ci si una politică. Asta în contextul războiului rece şi a conflictului între blocul răsăritean şi cel occidental. De organizarea şi conducerea festivalului s-a ocupat Alfred Bauer (1911-1986). Nimeni nu s-a întrebat în 1950-51 cine este cel care a condus Berlinala pînă-n anul 1976. Se ştia că s-a ocupat de cinematografie şi în perioada dictaturii naziste. Din 1986 până anul trecut s-a decernat chiar şi un Urs de Argint care purta numele fondatorului Berlinalei, Alfred Bauer. Dezvăluirile publicate despre trecutul lui Bauer, în hebdomadarul „Die Zeit” (29.1. 2020), au determinat noua conducere a Berlinalei să renunţe la premiul care purta numele fondatorului.
Din documente inedite, descoperite în arhive germane, citate în revista „Die Zeit”, se desprinde limpede că Bauer fusese nu numai membru al Partidului Naţional-Socialist Muncitoresc German (NSDAP) al lui Hitler, ci şi un activist cultural zelos în domeniul cinematografiei de propagandă a regimului nazist. După război, Bauer a reuşit să ascundă acest trecut, profitând şi de dezinteresul autorităţilor, de multe ori copărtaşe la camuflarea unor biografii, compromise politic.
Nu e singurul scandal care anul acesta aruncă o umbră asupra Berlinalei. Cu rezerve a fost întâmpinată şi numirea actorului britanic Jeremy Irons ca preşedinte al juriului internaţional care desemnează filmele care vor fi distinse cu Ursul de Aur, respectiv Urşii de Argint. Actorului i se reproşează faptul că ar fi făcut declaraţii homofobe şi jignitoare la adresa unor femei.
Festivalul marchează anul acesta şi încheierea directoratului lui Dieter Kosslick. De acum încolo, Berlinala va fi condusă de două persoane, de directoarea organizatorică, Mariette Rissenbeek şi de directorul artistic Carlo Chatrian.
În cadrul conferinţei de presă în care noua conducere bicefală a prezentat programul festivalului s-au anunţat şi câteva modificări în ceea ce priveşte derularea Berlinalei. Pe lângă secţiunile tradiţionala – Competiţia, Panorama, Forum, Retrospectiva, Perspectiva filmului german, filme de scurt metraj etc. – Berlinala va găzdui şi noua secţiune Encounters (Întâlniri). Aici vor rula producţii narative şi documentare care vor fi premiate de către un alt juriu, compus din trei persoane. În cadrul acestei secţiuni va putea fi văzut, în premieră mondială, şi noul film al regizorului român, Cristi Puiu, „Malmkrog”. Este o coproducţie multi-naţională (România / Serbia / Elveţia / Suedia / Bosnia / Macedonia) în care joacă: Frédéric Schulz-Richard, Agathe Bosch, Diana Sakalauskaité, Marina Palii, Ugo Broussot şi István Téglás. Mai amintim şi de o altă prezenţă românească din această secţiune, şi anume cea a actorului Vlad Ivanov care joacă în filmul slovac „Služobníci” (Servants) al regizorului Ivan Ostrochovský.
În competiţia celei de-a 70-a ediţii a Festivalului se prezintă 18 filme artistice din 18 ţări, între care 16 premiere mondiale, 2 premiere internaţionale şi un film în stil documentar.
Organizatorii Berlinalei au vizionat 6.800 de filme, alegând pentru toate secţiunile Berlinalei în total 340 de filme (2019: 400), între care şi 24 de scurtmetraje, care provin din 71 de ţări (2019: 74).
România va mai fi prezentă cu două filme realizate de Radu Jude. Ambele vor rula în secţiunea Forum. Este vorba despre „Tipografic majuscul”, „un film de montaj eisensteinian”, precum a fost caracterizat de către regizor. Filmul are la bază piesa omonimă a Gianinei Cărbunariu şi tematizează acţiunea de protest politic al tânărului Mugur Călinescu (interpretat de Şerban Lazarovici). Celălalt film al lui Radu Jude se numeşte „Ieșirea trenurilor din gară”. Este un film-colaj, realizat împreună cu Adrian Cioflâncă. Filmul ilustrează pogromul anti-evreiesc din 1941, din Iaşi.
Radu Jude participă, de altfel, şi cu un proiect la Târgul de film, care are loc tot în cadrul Berlinalei. Proiectul său cinematografic se numeşte „Sleepwalkers” (Somnambulii), despre care regizorul ne-a declarat că este „o comedie populară despre sex, tehnologie și societate”. Tot în cadrul Târgului îşi vor prezenta proiectele cinematografice regizoarea Adina Pintilie („Death and the Maiden”) şi regizoarea, născută în Republica Moldova, Ana-Felicia Scutelnicu („Transit Times”).
În încheiere să amintim şi de filmul german „Out of Place” al lui Friederike Güssefeld, în care este vorba despre un experiment pedagogic care se derulează în România şi în care sunt implicaţi tineri cu probleme de comportament din Germania. Acest film rulează în cadrul secţiunii Perspectiva Filmului German.
Cele 18 filme din competiţia Berlinalei 2020
1. Berlin Alexanderplatz, Germania / Olanda, de Burhan Qurbani, cu Welket Bungué, Jella Haase, Albrecht Schuch, Joachim Król, Annabelle Mandeng, Nils Verkooijen, Richard Fouofié Djimeli, premieră mondială
2. DAU. Natasha, Germania / Ucraina / Marea Britanie / Federaţia Rusă, de Ilya Khrzhanovskiy, Jekaterina Oertel, cu Natalia Berezhnaya, Olga Shkabarnya, Vladimir Azhippo, Alexei Blinov, Luc Bigé, premieră mondială
3. Domangchin yeoja (The Woman Who Ran), (Femeia care fugea), Republica Coreea, de Hong Sangsoo, cu Kim Minhee, Seo Younghwa, Song Seonmi, Kim Saebyuk, Lee Eunmi, Kwon Haehyo, Shin Seokho, Ha Seongguk, premieră mondială
4. Effacer l'historique (Delete History), (Ştergeţi istoria), Franţa / Belgia, de Benoît Delépine, Gustave Kervern, cu Blanche Gardin, Denis Podalydès, Corinne Masiero, premieră mondială
5. El prófugo (The Intruder), (Intrusul), Argentina / Mexic, de Natalia Meta, cu Érica Rivas, Nahuel Pérez Biscayart, Daniel Hendler, Cecilia Roth, Guillermo Arengo, Agustín Rittano, Mirta Busnelli, premieră mondială
6. Favolacce (Bad Tales), (Povestiri rele), Italia / Elveţia, de Damiano & Fabio D‘Innocenzo, cu Elio Germano, Barbara Chichiarelli, Lino Musella, Gabriel Montesi, Max Malatesta, premieră mondială
7. First Cow (Prima vacă), USA, de Kelly Reichardt, cu John Magaro, Orion Lee, Toby Jones, Scott Shepherd, Gary Farmer, Lily Gladstone, premieră intenaţională
8. Irradiés (Irradiated), (Iradiat), Franţa / Cambodgea, de Rithy Panh, premieră mondială / dokumentar
9. Le sel des larmes (The Salt of Tears), (Sarea lacrimilor), Franţa / Elveţia, de Philippe Garrel, cu Logann Antuofermo, Oulaya Amamra, André Wilms, Louise Chevillotte, Souheila Yacoub, premieră mondială
10. Never Rarely Sometimes Always, (Niciodată rareori uneori întotdeauna), USA, de Eliza Hittman, cu Sidney Flanigan, Talia Ryder, Théodore Pellerin, Ryan Eggold, Sharon Van Etten, premieră internaţională
11. Rizi (Days), (Zile), Taiwan, de Tsai Ming-Liang, cu Lee Kang-Sheng, Anong Houngheuangsy, premieră mondială
12. The Roads Not Taken, (Drumurile nebătute), Marea Britanie, de Sally Potter, cu Javier Bardem, Elle Fanning, Salma Hayek, Laura Linney, premieră mondială
13. Schwesterlein (My Little Sister), (Surioara), Elveţia, de Stéphanie Chuat, Véronique Reymond, cu Nina Hoss, Lars Eidinger, Marthe Keller, Jens Albinus, Thomas Ostermeier, Linne-Lu Lungershausen, Noah Tscharland, Isabelle Caillat, Moritz Gottwald, Urs Jucker, premieră mondială
14. Sheytan vojud nadarad (There Is No Evil), (Nu există răul), Germania / Cehia / Iran, de Mohammad Rasoulof, premieră mondială
15. Siberia, Italia / Germania/ Mexic, deAbel Ferrara, cu Willem Dafoe, Dounia Sichov, Simon McBurney, Cristina Chiriac, premieră mondială
16. Todos os mortos (All the Dead Ones), (Toţi morţii), Brazilia/ Franţa, de Caetano Gotardo, Marco Dutra, cu Mawusi Tulani, Clarissa Kiste, Carolina Bianchi, Thaia Perez, Alaíde Costa, Leonor Silveira, Agyei Augusto, Rogério Brito, Thomás Aquino, Andrea Marquee, premieră mondială
17. Undine, Germania / Franţa, de Christian Petzold, cu Paula Beer, Franz Rogowski, Maryam Zaree, Jacob Matschenz, premieră mondială
18. Volevo nascondermi (Hidden Away), (Am vrut să mă ascund), Italia, de Giorgio Diritti, cu Elio Germano, premieră mondială
