Delegația UE în R. Moldova a marcat joi cu un eveniment online șapte ani de aplicare a acordului de liber schimb încheiat de Chișinău cu organizația care avea pe atunci încă 28 de membri. Emisarii europeni, preocupați ca publicul moldovean să cunoască avantajele acestui tip de cooperare, informează periodic despre evoluția comerțului cu Uniunea Europeană – ce au avut de spus de data aceasta, am întrebat-o pe Tamara Grejdeanu, care a urmărit evenimentul.
Două treimi din mărfurile exportate din Republica Moldova ajung pe piața comună a Uniunii Europene acesta este unul din indicatorii care arată efectul celor șapte ani de aplicare a acordului numit în limbajul de specialitate – DCFTA.
Blocul comunitar a devenit, grație acordului, cel mai important partener comercial și investitor în Republica Moldova, a precizat ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks. Diplomatul a atras atenția că numai pentru anul 2020, statisticile indică cifra de 19 mii de întreprinderi mici și mijlocii care au beneficiat de sprijin financiar din partea UE.
Șeful delegației UE s-a arătat convins că mult mai mulți producători moldoveni au șansa să ajungă pe piața europeană după reformarea sectorului fitosanitar, care ar deschide calea exporturilor de produse de origine animală. Deocamdată, o singură companie de lactate din Moldova a primit certificările necesare pentru a accede în spațiul UE.
Jānis Mažeiks a mai spus că Uniunea Europeană își păstrează angajamentul de a consolida cooperarea cu Republica Moldova, de la a cărei autorități se așteaptă reforme și dovezi că se luptă cu corupția la toate nivelurile:
„Un sistem al justiției independent și corect este un element cheie al unei democrații, al încrederii cetățenilor în instituțiile de stat. De asemenea, are un rol cheie în dezvoltarea economică și crearea unui mediu de afaceri de încredere. Rezultatele alegerilor au deschis perspective largi pentru îmbunătățirea, fortificarea relațiilor între UE și Moldova pentru a consolida asocierea economică în baza Acordului de Asociere între UE și Moldova.”
Printre reușitele celor șapte ani de aplicare a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, participanții la discuție, au menționat și progresele de ordin legislativ, vizând apropierea de cerințele UE, cea mai recentă reușită fiind adoptarea unui nou Cod vamal. Ministrul economiei, Sergiu Gaibu a precizat că din numărul total de companii care își vând producția în afara țării, 70 la sută au exportat spre piețele Uniunii Europene. Ministrul s-a arătat încrezător că ponderea lor poate crește, inclusiv din contul reformelor de ordin legislativ pe care se vor concentra autoritățile în continuare:
Noi avem o serie de progrese, avem discuții largi cu comunitatea de business
„La nivel de implementare a DCFTA ne propunem să înregistrăm progrese la nivel legislativ prin alinierea la normele europene, în special în ceea ce ține de accesul mărfurilor pe piața externă, eliminarea barierelor tehnice în calea comerțului, simplificarea, procedurilor vamale, modernizarea sectorului energetic și modernizarea altor domenii. Noi avem o serie de progrese, avem discuții largi cu comunitatea de business, este important cu adevărat să ne aliniem la cerințele, la standardele și principiile internaționale în ceea ce privește comerțul.”
Datele furnizate de Ministerul agriculturii arată că producătorii din ramură au reușit în ultimii ani să stabilească relații stabile de parteneriat în România, Germania, Italia sau Marea Britanie. Este însă în continuare nevoie ca antreprenorii moldoveni să depună mai mult efort pentru a corespunde cerințelor de calitate cerute de europeni, pentru că anual rămân cote neacoperite la exportul de producție agricole, a menționat ministrul Viorel Gherciu.
De cealaltă parte, agenții economici au nevoie de mai multă predictibilitate și sprijin din partea autorităților, a spus Mariana Rufa, directoarea executivă a Asociației Businessului European:
„Schimbările din ultimii doi-trei ani au demonstrat încă o dată că business-ul uneori nu reușește să facă față, nu reușește să se ajusteze la tendințele pieței, nu reușește să facă față investițiilor necesare pentru a fi la nivelul calității solicitate de un consumator european și în sensul acesta, suportul de care are nevoie la nivel de țară este unul imperios. Foarte multe legi, foarte multe regulamente se aprobă peste noapte, trebuie să înțelegem că în special business-ul mic și mijlociu are nevoie de o instruire, de o explicare.”
Mariana Rufa este de părere că orice bilanț mai presupune identificarea unor oportunități de îmbunătățire, întâi de toate pe plan intern. Directoarea executivă a Asociației Businessului European crede că este nevoie de revederea cadrului legal, care să pună accent pe calitatea produselor, să excludă concurența neloială sau discriminarea micilor producători.
