Secretarul de stat SUA Antony Blinken a sosit marți 13 aprilie într-o vizită surpriză la Bruxelles, pentru discuții la sediul NATO cu secretarul general Jens Stoltenberg, dar și cu ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba, venit să caute sprijin în fața intimidărilor tot mai apăsate ale Rusiei, care masează trupe și armament greu la granița sa cu Ucraina și în Crimeea.
Unii diplomați europeni au fost surprinși să-l vadă pe Blinken revenind în Bruxelles atât de repede, după ce abia în urmă cu trei săptămâni el a vizitat UE și NATO, dar eurofilul Blinken caută să sublinieze unitatea blocului occidental în fața lui Putin, a Chinei și a Iranului.
Șeful Pentagonului Lloyd Austin va sosi de asemenea la Bruxelles, după o trecere prin Germania.
Contrastul nu poate fi mai mare față de anii administrației Trump.
NATO somează Rusia să înceteze mișcările de trupe la frontierele Ucrainei
Graba lui Blinken de a reveni în Bruxelles pentru discuții cu ceilalți aliați, la sediul NATO, se explică mai ales prin urgența de a da un răspuns Rusiei lui Putin, care pare a testa unitatea occidentului în cazul unei extinderi a conflictului din Ucraina.
Blinken a spus, după întâlnirea cu omologul său ucrainean Kuleba: „Vreau doar să repet ce i-am spus ministrului ucrainean de externe, dar și ce președintele Biden i-a transmis președintelui Zelenski: Statele Unite sprijină cu fermitate suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Mă aflu aici pentru a reafirma asta.”
Responsabilul pentru Europa al Departamentului de stat al SUA, Philip Reeker, avertizase deja că dacă Rusia acționează agresiv “vor fi consecințe serioase”. Reeker a mai spus că “Rusia a contrat acum mai multe forțe decât în 2014, când a invadat pentru prima oară Ucraina”.
Luni seara, miniștrii de externe din G7 au publicat o declarație comună prin care cer Rusiei să-și înceteze acțiunile “amenințătoare și destabilizante”.
Îngrijorare la NATO
La întâlnirea sa cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, secretarul general NATO Jens Stoltenberg a spus astăzi că: „acumularea considerabilă de trupe rusești este nejustificată, inexplicabilă și profund îngrijorătoare.”
Rusia a masat „mii de trupe gata de luptă” la granița Ucrainei, a continuat Stoltenberg, care a dat toate asigurările că Alianța va sprijini Kievul.
„NATO nu recunoaște anexarea ilegală a Crimeei”, a mai spus Stoltenberg, cerând Moscovei și să înceteze a mai sprijini militar separatiștii din Donbas, în estul Ucrainei.
La rândul său, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a spus: „Reunindu-ne astăzi, căutăm să evităm eroarea din 2014, când Rusia a profitat de elementul surpriză, ocupând Crimeea și declanșând un război civil în estul Ucrainei, în vreme ce partenerii noștri occidentali se întrebau cum să reacționeze.”
Ucraina cere aderarea la NATO
NATO și Ucraina s-au întâlnit asăzi într-un consiliu extraordinar cerut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
De la Kiev, Zelenski a cerut din nou accelerarea procesului de aderare a Ucrainei în NATO. Ucraina și-a înscris aderarea la NATO ca obiectiv în constituție încă din vremea lui Petro Poroșenko, însă, cum am mai scris-o, acest obiectiv, pentru moment, rămâne irealizabil.
Ucraina are aderarea la NATO ca scop înscris în Constituție. La summitul NATO de la București din 2008, Aliații occidentali au promis Ucrainei și Georgiei că vor fi primite în NATO. Ocuparea de către Rusia a unor părți din Georgia în 2008 și din Ucraina în 2014 a pus pe moment capăt acestei perspective, însă ambele țări, Ucraina și Georgia, se bucură de un statut de asociere special cu NATO, identic cu cel al Suediei, Finlandei și Australiei.
(Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Blinken, europenii și Iranul
Un alt subiect pe agenda lui Blinken în discuțiile sale cu europenii este Iranul. Teheranul a anunțat că-și suspendă cooperarea cu UE în urma noilor sancțiuni europene.
UE a sancționat opt înalți membri ai forțelor de securitate și trei entități iraniene pentru reprimarea manifestațiilor din 2019, care s-au încheiat cu sute de morți.
În vizită la Teheran, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a condamnat la rândul său sancțiunile europene, survenite în pline negocieri cu Iranul în chestiunea nucleară.
Distrugătoare SUA în Marea Neagră: un gest simbolic pentru Ucraina
La Moscova, adjunctul lui Lavrov, Serghei Riabkov a avertizat Statele Unite ale Americii ''să stea, pentru binele lor, departe'' de Rusia şi Crimeea, spunând că riscul de incidente este foarte ridicat.
Două nave de război americane sunt în drum spre Marea Neagră, pe fundalul escaladării conflictului din estul Ucrainei. Riabkov a calificat sosirea navelor SUA drept "o provocare" menită să pună la încercare nervii ruşilor.
Sosirea celor două nave SUA este un gest mai mult simbolic, în comparație cu forțele masate de Rusia în Crimeea și de-a lungul frontierei cu Ucraina, însă simbolul e puternic: două distrugătoare americane, Donald Kook și Roosevelt, sunt pe cale de a sosi în Marea Neagră, trecând prin Dardanele și Bosfor, după ce administraţia Biden s-a declarat din ce în ce mai preocupată de acumularea de efective militare rusești în apropierea frontierelor Ucrainei.
Statele Unite au informat Turcia că cele două nave militare vor intra în Marea Neagră pe 14 şi respectiv 15 aprilie, urmând să rămână în zonă până pe 4-5 mai. Conform Convenției de la Montreux din 1936, navele SUA și navele țărilor neriverane în general pot rămâne în Marea Neagră vreme de 21 de zile.
Marina SUA efectuează des scurte operațiuni de rutină în Marea Neagră, însă aceasta este în mod limpede menită a arăta sprijin pentru Ucraina. De mai bine de o lună, Rusia transferă trupe și importante cantităţi de echipamente şi tehnică militară spre frontiera ucraineană, în special în Crimeea şi în regiunile Voronej şi Rostov pe Don.
Ministerul turc de externe a anunțat că a fost informat din timp de trecerea navelor SUA, așa cum o cere protocolul internațional. Atât Dardanelele, cât și Bosforul, sunt ape teritoriale turcești, iar Turcia trebuie să fie anunțată din vreme, conform unui protocol precis.
Cele două distrugătoare americane sunt de obicei ancorate în portul Rota din Spania.
Dreptul de a pluti în Marea Neagră
Rusia a încercat în primăvara lui 2019 să sugereze o revizuire a Convenţiei de la Montreux, care reglementează tranzitul şi navigarea prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele.
Prima cerere a venit chiar de la autoritățile ruse din Crimeea, în momentul începerii manevrelor militare NATO din Marea Neagră din acel an. Dintre cele șase țări riverane, trei: România, Bulgaria și Turcia sunt membri în NATO, în vreme ce Ucraina și Georgia sunt parteneri asociați ai NATO și doresc să adere.
Aderarea Ucrainei și Georgiei este însă imposibilă în viitorul apropiat, ambele având părți din teritoriul la Marea Neagră ocupate de Rusia, unul din acestea fiind chiar Crimeea, în largul căreia au avut loc atunci manevrele NATO, cu participarea tuturor țărilor riverane, inclusiv Ucraina și Georgia.
Convenția de la Montreux, un tratat din 1936 privind trecerea navelor militare prin Bosfor și Dardanele, stabileşte suveranitatea Turciei asupra strâmtorilor care leagă Mediterana de Marea Neagră. Conform convenţiei, navelor țărilor neriverane li se permite să treacă prin strâmtori în timp de pace şi de război, însă trebuie să-i anunțe pe turci cu cel puțin 15 zile înainte.
Odată intrate în Marea Neagră, navele țărilor neriverane, fie civile fie de război, nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Asta înseamnă că țările NATO, atunci când vor să facă manevre de durată mai lungă, trebuie să ruleze navele și să le înlocuiască o dată la fiecare trei săptămâni.
Rusia insistă că manevrele NATO din Marea Neagră sunt o idee periculoasă şi că Moscova ar putea reacţiona în consecinţă. Flota rusă din Marea Neagră organizează întotdeauna, în paralel cu manevrele NATO, propriile sale exerciţii, cu participarea aviaţiei maritime şi a submarinelor.
Dar Convenția de la Montreux limitează și activitatea statelor riverane. Tocmai legat de submarinele Rusiei, Ucraina a informat Turcia că Rusia încalcă sistematic Convenţia de la Montreux, dată fiind frecvenţa trecerilor submarinelor ruseşti prin strâmtoarea Bosfor.
Conform aceleiași convenții, statele riverane Mării Negre îşi pot trimite submarinele dincolo de Marea Neagră numai în scop de efectuare a unor lucrări de întreţinere. Submarinele rusești depistate deseori se îndreaptă, cel mai probabil, spre Siria, însă frecvența lor apare limpede ca o încălcare limpede a Convenției de la Montreux.
Așa încât, o revizuire a convenției de la Montreux nu ar fi în nici un caz unidirecțională și ar afecta la fel de bine libertatea de circulației a Rusiei în zona strâmtorilor Mării Negre.
