Linkuri accesibilitate

Panem et Gaudeamus


Sub cupola (de circ roman!) de la RomExpo, Bucureşti, cel mai mare târg de carte din România, Gaudeamus, îşi cheamă în arenă autorii & cititorii, pentru ultima paradă a modelor literare sezonul Toamnă-Iarnă. De miercuri, 22, până duminică, 26 noiembrie, noimele limbii & culturii române & universale se desluşesc în varii ediţii, de la case mari şi mai mici – totul e să fii prezent la faţa locului. Şi am fost, cum să nu?!

N-aş putea să spun cu exactitate al câtulea Gaudeamus a fost acesta pentru mine, şi nici să-l situez într-un posibil Top Trei sau Top Zece al celor mai bune ediţii, cert este că şi orizontul de aştetare n-a mers prea departe. Urmărind de-a lungul anului noutăţile literare (& prezentându-le, pe cele mai însemnate), Târgul de Carte îţi oferă posibilitatea să aduni liniile directorii într-o palmă, una foarte deschisă, şi – dacă ne gândum şi la reducerile substanţiale (unele, la jumătate de preţ!) – cu dare de mână. Drept care au dat buzna prăpădenie de oameni, de toate vârstele & condiţiile sociale (foarte multe clase de copii, cu doamnele educatoare), mişunând într-o veselie printre standuri, de la o editură la alta, de la o lansare la alta, de la un nivel la altul (din cele trei, că dacă ar fi fost mai multe, oricum erau pline). Evenimentele şi ele n-au stat pe loc, astfel încât concomitent aveau loc câteva zeci de lansări, la case mari şi mai mici, ale unor autori de primă mână sau abia intrându-şi în mână. Şi aşa, ori de câte ori făceai turul editurilor, c-o fi după acele ceasornicului sau împotrivă, tot din lansare în lansare nimereai. Printre acestea, şi ale unor autori români din Basarabia (istoricul Sergiu Musteaţă, scriitorii Ion Hadârcă şi Dumitru Crudu, artistul plastic Anatol Nicolae Ioan Rurac, acum pe post de prozator; în paranteză nu pot să nu amintesc mica întâmplare ce-l va marca pe acesta din urmă – lansându-şi romanul Dublu 57 (LVII) sau Ora Bucureştiului se amână, scos la Eikon, primul autograf i-a fost solicitat de către o cititoare cu numele... Preda! Asta da, încercare pentru un debutant în ale scrisului!), culminând cu seria de antologii „Literatura română din Basarabia. Început de secol XXI” (Roman, în 2 volume; Proză scurtă; Eseu; Dramaturgie; Poezie), coproducţie a Editurilor Arc şi Ştiinţa.

Ce s-a remarcat de la bun început, iar confirmările n-au întârziat să vină, este puţinătatea noutăţilor – ceea ce, în sine, nu-i chiar o noutate (şi Gaudeamus-ul 2016 n-a dat pe dinafară de titluri inedite) –, de unde unele se anunţau încă de-acum un an (bunăoară, volumul doi al Operei poetice a lui Paul Celan, de la Polirom; sau volumul doi al Operei poetice a lui Ezra Paund, de la Humanitas). În schimb, reeditările au prins bine Polirom-ului, care a tras o nouă ediţie de autor Kazuo Ishiguro, proaspătul laureat al premiului Nobel pentru Literatură (atât că, spre deosebire de alţi ani, când lua Nobel-ul austriaca Elfriede Jelinek ,sau turcul Ohran Pamuk, sau germana originară din România Herta Muller, n-am mai văzut să se formeze cozi la standul prodigioasei edituri ieşene). Dacă stau să mă gândesc mai bine, tendinţa s-a generalizat în ultimii ani (poate chiar deceniu); a lipsit doar Paul Daian, cu goarna-i de metal şi cocoşelul pitic Stuki pe pălărie, dând glas (numai nu pustietăţii): „Cumpăraţi cărţi, că de citit oricum nu citiţi!”

Nici un Gaudeamus nu-i cu putinţă, pentru mine, fără să-mi revăd vechii prieteni – ştiu chiar unde-i voi intersecta, ca şi cum ne-am fi înţeles din timp! –, Alexandru Ecovoiu, Ion Pop, Ioan Pintea, Simona Popescu, Romulus Bucur, Claudiu Komartin, Marin Mălaicu-Hondrari, Dan Coman, Radu Vancu ş.a. Veniţi unii de la sute de kilometri depărtare, alţii croindu-şi drum prin ambiteiajele unui Bucureşti sufocat de trafic, anume ei prefac târgul de carte (cu accentul pe târg, căci totul e de vânzare) într-o sărbătoare a lecturii (acum, accentul s-a deplasat pe carte), la care a pus osul şi subsemnatul, cel puţin pe post de redactor (y compris, al seriei „Cartier de colecţie”, lansată vineri).

Şi cu asta, tocmai au luat sfârşit muncile de toamnă-iarnă, şi deja se întrevăd muncile de primăvară-vară...

Emilian GALAICU-PĂUN (n. 1964 în satul Unchiteşti, Floreşti, din Republica Moldova).

Redactor-şef al Editurii Cartier; din 2005, autor-prezentator al emisiunii Cartea la pachet de la Radio Europa Liberă; redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra“ (Târgu Mureş).

Cărţi publicate:

(POEZIE) Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levitaţii deasupra hăului, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, 1994; Yin Time, 1999 (trad. germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, 2007); Gestuar, 2002; Yin Time (neantologie), 2004; Arme grăitoare, 2009; A-Z.best, antologie, 2012; Arme grăitoare, ediţie ne varietur, 2015; A(II)Rh+eu / Apa.3D, 2019;

(ROMAN) Gesturi (Trilogia nimicului), 1996; Ţesut viu. 10 x 10, 2011 (trad. engleză de Alistair Ian Blyth, Living Tissue. 10 x 10, Dalkey Archive Press, SUA, 2019);

(ESEU) Poezia de după poezie, 1999; Cărţile pe care le-am citit, cărţile care m-au scris, 2020;

(TRADUCERI) Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, 2001; Robert Muchembled, Oistorie a diavolului, 2002;Mario Turchetti, Tirania şi tiranicidul, 2003; Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, 2004; Michel Pastoureau, Albastru. Istoria unei culori, 2006; Michel Pastoureau, Ursul. Istoria unui rege decăzut, 2007; Roland Barthes, Jurnal de doliu, 2009; Edward Lear, Scrippius Pip, 2011; Michel Pastoureau, Negru. Istoria unei culori, 2012.

Prezent în numeroase antologii din ţară şi din străinătate.

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG