„Tineretul înseamnă în clipa aceasta tot va fi în fața a tot ce a fost”, așa spunea un vechi citat. Tinerii sunt cei care au generat mișcările sociale din țările lor, exprimând nevoia de schimbare. Generația tânără rămâne a fi o resursă strategică a țării pentru care statul are datoria să asigure toate condițiile unei vieți decente și prospere. Care este viitorul tinerilor în Republica Moldova? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
În municipiul Bălți am discutat cu localnicii despre locul și rolul tinerilor în societate moldavă, despre ce vor și ce pot face ei în aceste timpuri. Mulți au vorbit și despre conflictul dintre generații, care, în opinia lor, va exista întotdeauna, pentru că percepțiile se schimbă de la o zi la alta și nu pot fi asimilate două tipuri de gândire care caracterizează două generații. Acest conflict, mai spun bălțenii, capătă o amploare mai mare, având în vedere că societatea tradiționalistă a fost înlocuită de cea modernă, iar opiniile s-au schimbat din cauza conjuncturilor și stilului de viață, care este total diferit de ce a fost în urmă cu 40 sau 50 de ani. Iată opiniile adunate la întâmplare pe străzile urbei despre generația de azi, cea de ieri și responsabilitatea tuturor.
Europa Liberă: Ce vor tinerii azi? Și ce pot?
– „Ce vor?... Vor să aibă un viitor frumos și o carieră bună și să se distreze. Și cum e la noi, la Bălți, să aibă undeva pentru a mai ieși. Spre exemplu, să fie alte distracții, ca mai multe spectacole la teatru. Asta deodată îmi vine în cap.”
Europa Liberă: Care sunt valorile după care se ghidează tinerii azi?
– „Fiecare cu valorile lui. Eu cred că acum nu prea sunt prețuite nici valorile, îs mai așa, mai date la o parte, mai mult îi distracția, că acum îs tânăr și trebuie să încerc de toate și vreau bani... Banii mi se pare că la toți este în cap și tinerii nu vor să rămână în Moldova ca să lupte pentru un viitor mai sigur aici, ci pleacă, pentru că ei se gândesc că acolo au să lucreze și au să facă un ban mai ușor și li se pare că au să aibă un viitor mai frumos și mai bun, dar nu-i corect așa, pentru că, dacă vrei să ajungi cineva și să ai un viitor frumos, trebuie să rămâi în țară. O să plece acei care-s la conducere și o să rămânem noi acolo, pentru că acei ce-s la conducere, acei ce-s mai sus nu sunt veșnici...”
Europa Liberă: Dar tinerii mereu sunt învinuiți că ei nu-s dornici să participe la actul decizional, că ei nu merg să voteze și acest absenteism în rândul tineretului face ca să ajungă în Parlament nu tocmai cei care merită?
– „Spre exemplu, la noi, la Bălți, chiar și când au fost alegeri puțini au venit din tineri ca să aleagă, pentru că nu le este interesant, ei sunt indiferenți de soarta orașului, de ceea ce se întâmplă, lor le este indiferent cine o să-i conducă.”
Europa Liberă: Când mergeți să votați, vă dați votul pentru un politician tânăr sau pentru unul mai în vârstă?
– „Ar merita cel care are niște gânduri mai bune și nu contează vârsta. Eu cred că contează ceea ce se gândește și cum gândește pentru viață.”
Europa Liberă: Sunteți tineri.
– „Da!”
Europa Liberă: Bănuiesc că nici 20 de ani nu ați împlinit?
– „Încă nu, nu...”
Europa Liberă: Cum vedeți voi viitorul vostru?
– „Eu, personal, mi-l văd în muzică. Studiez la Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți.”
Europa Liberă: Și ce salariu să ai ca să poți să-ți întemeiezi o familie, să spui că nimeni nu te fugărește din Republica Moldova?
– „Nu mai puțin de 15 mii de lei, dar în Moldova e foarte greu acum. Dar n-aș vrea să plec, aș vrea să fiu patriot.”
Europa Liberă: Ce înseamnă să fii patriot?
– „Să ții la țara ta, să o prețuiești, să o iubești.”
Europa Liberă: Deseori voi sunteți învinuiți că sunteți tinerii care nu mergeți să votați, iar de la politicieni așteptați prea multe lucruri ca să facă. E adevărat?
– „Pe cine să votăm?”
Europa Liberă: Păi, voi trebuie să vă dezmeticiți.
– „N-ai pe cine vota la momentul de față. Nu știu. Personal, eu nu văd pe nimeni și tinerii care vor să se bage în politică succes lor.”
Europa Liberă: Trei lucruri care vă plac în Moldova și trei lucruri care vă displac?
– „Da... M-ați pus un pic pe gânduri. Îmi place țara mea, țara o iubesc, îmi plac câmpiile, pădurile, cultura, tradițiile, tradițiile moldovenești.”
Europa Liberă: Și trei care nu-ți plac?
– „Nu-mi place corupția. E foarte multă corupție, nu se înțeleg oamenii între ei, sfădăliile... Și ar fi de dorit și Parlamentul să-și bage un pic în cap ce vor oamenii, ce vrea poporul.”
– „Totu-i în corupție! Te naști cu bani, te duci la grădiniță cu bani, la școală cu bani, la universitate cu bani, la lucru cu bani, mori cu o grămadă de bani și nu mai știi pe ce trăiești.”
Europa Liberă: Sunteți reprezentantul generației tinere. Dacă ați merge Dvs. în politică și ați ajunge într-o funcție în stat, ce ați schimba? Și credeți că v-ar sta în putere să faceți schimbarea?
– „Pentru a face o schimbare, trebuie o echipă foarte bună și o echipă care începe de la zero, nu prin tați, bunici, cunoscuți, rude, nași... O echipă care vrea ceva să schimbe și o echipă cu cap, nu numai cum a fost făcut până acum - șoferii ajungeau în posturi mari numai de atâta că erau în partid și asta-i o prostie tare mare de partide. Moldova îi împărțită în două părți – una duce spre Rusia, alta – în Europa...”
– „Care și-a aranjat copiii în Rusia, el are să țină cu Rusia; care și-a aranjat în Europa, el tinde spre Europa. Conducerea noastră a divizat țara în două părți.”
Europa Liberă: O dată la patru ani, dvs., cetățenii, sunteți chemați la urnele de vot să-i alegeți pe cei mai buni dintre cei mai buni și politicienii ceia să vă reprezinte, să vă identificați cu ei și ei cu dvs.
– „Da, ne cheamă, dar ce folos? Ne amăgesc de fiecare dată. Promit marea și sarea și în final e tot același lucru – ori își schimbă culoarea, ori își schimbă puțin denumirea, dar e același lucru. Ca să fii la conducere, trebuie să fii un patriot foarte mare, să-ți iubești țara, dar mulți trebuie să fie de aceștia și atunci are să fie și noi o să înflorim, dar la noi lumea-i disperată. Foarte multă lume îi plecată peste hotare. Chiar și soțul meu e tot peste hotare și eu acasă cu copiii...”
Europa Liberă: Vă văd cu două fetițe. Cam câți bani v-ar trebui ca să vă descurcați, dacă ar reveni soțul de peste hotare și ar munci aici?
– „O mie și jumătate de euro îți trebuie lunar ca să poți trăi normal, că lumea în ziua de azi îs toți plecați peste hotare din cauza sărăciei.”
Europa Liberă: Unde vedeți viitorul acestor fetițe?
– „Soțul îi plecat în Anglia. Cred că peste hotare, că bine aici la noi, în Moldova, nu se vede.”
Europa Liberă: Dar o spuneți cu durere în suflet?
– „Pentru că doare, sigur că doare. Aici ne-am născut, aici am trăit. Vrem o țară stabilă, să avem un salariu normal, nu un salariu mizerabil, să nu poți întreține doi copii.”
– „Viitorul cam rău se vede înainte, dacă majoritatea tinerilor pleacă și de atâta aici au să rămână numai bătrânii și politicienii și vreo câțiva care-s bolnavi poate, dar restul - toți se duc, pentru că nu vor să lucreze cu acești două-trei mii de lei.”
VIDEO: De vorbă cu Agafia Frecăuteanu la piața din Bălți.
Europa Liberă: Se pot găsi oameni onești care să nu fure speranța cetățenilor, să ajungă acolo, în Parlament, și să schimbe situația în bine?
– „Ei, sunt poate și oameni cinstiți numai, nu știu, aceia n-au să ajungă degrabă la putere, de atâta că lumea-i așa, nu știu, îi rămasă în urmă, îi înapoiată, nu știe ce să aleagă, pe cine să aleagă. Tineretul mai alege poate pe cineva care-i mai corect, dar acești care-s mai bătrâni, ei toți îs deprinși de la Soiuz (Uniunea Sovietică) și vor Soiuz, vor ruși, vor nu știu ce vor și... iaca așa.”
Europa Liberă: Dvs. de câți ani sunteți plecat?
– „De vreo șapte ani, dar mă mai duc, mai vin, dar alții se duc și se duc cu tot cu familii și nu mai vin înapoi. Am prieteni mulți care lucrează în Anglia și și-au luat și familiile, copiii toți și s-au dus acolo. Mai primesc indemnizații la copiii ăștia mici și nici nu vor să vină acasă.”
Europa Liberă: V-ați gândit și Dvs. să luați familia?
– „Mi-am făcut aici, mi-am construit casă și nu vreau să las totul baltă și să plec de-amu cu totul...”
Europa Liberă: Dar este diferență între felul cum înțeleg politicienii să guverneze țara în Republica Moldova și în Marea Britanie, de exemplu?
– „Acolo lumea lucrează și le ajunge pentru toate, dar aici lucrează și nu au nici de pâine. Acolo îs mai cinstiți, nu fură totul așa cum fură aici și tot timpul nu le ajunge, tot iau și iau... Dacă are să se schimbe înspre bine în Moldova, o să se mai întoarcă cineva și înapoi, dar dacă tot așa o să meargă, apoi din trei-patru milioane câți suntem are să rămână unul.”
Europa Liberă: Ce rol au tinerii astăzi în societatea moldavă?
– „Я бы хотел, чтобы молодёжь роль в обществе взяла сапу и пошла в село и сделала колхозы, чтобы я кушал свои помидоры, которые в советское время были три копейки, а сейчас роль молодёжи в обществе, вот он – бар, ресторан, дискотека, ночные клубы… Если умная молодёжь, она уже там где ей надо.” („Aș vrea ca rolul tineretului în societate să fie acela de a pune mâna pe sapă și a reface colhozurile în sate, ca eu să mănânc roșii de-ale noastre, care pe vremea sovieticilor costau trei copeici, dar acum rolul tineretului în societate – barul, restaurantul, discoteca, cluburile de noapte... Este și tineret deștept, dar acela deja e acolo unde îi e locul.”)
– „За границей, потому что там лучше, поэтому все уезжают, молодёжь уезжает, здесь остаются старики и всё. В сёлах всё вымирает, молодёжь уходит, а кто будет пахать на полях? Никто не будет, так и земля у нас вся пропадёт.” („Peste hotare e mai bine, de aceea tineretul pleacă, aici rămân doar bătrânii. În sate totul se distruge, tineretul pleacă, n-are cine munci pe câmpuri, ele rămân paragină și totul se pierde.”)
– „Cum pot să trăiască ei în Moldova, dacă Moldova nu le dă nicio perspectivă? Ce șanse, unde el poate să-și găsească un loc de lucru?”
Europa Liberă: În politică ați dori să fie implicați mai mulți tineri? Credeți că ei ar putea să facă altceva decât fac cei care sunt?
– „Eu socot că tinerii, în primul rând, trebuie să se implice în politică și să aibă grijă de țara lor, să nu aibă grijă de buzunarul cuiva și să nu fie cumpărați, că corupția e atât de mare...”
Europa Liberă: Cum vă explicați că cei tineri mai degrabă aleg să plece în străinătate decât să rămână aici să-și făurească viitorul?
– „De atâta că nu-s atât de batjocoriți ca aici, cu dânșii se adresează altfel. Acolo un muncitor este prețuit. Cel mai strașnic pentru Moldova e că pleacă creierele, că băieții care ar putea face ceva aici lor nu le dau voie să facă.”
Europa Liberă: Dar ar trebui lor să le dea voie cineva ca ei să se implice sau trebuie ei să lupte ca să câștige?
– „Ei trebuie să lupte, dar ei îs în mâinile cuiva, ei n-au libertate. Ar trebui de rupt lanțul acesta. Eu socot că, dacă ar veni niște tineri de acolo, de prin Europa, care au trecut prin țările acestea și cunosc democrația adevărată, că la noi nu este democrație, la noi e haos, doamnă.”
Europa Liberă: Povara schimbării pe umerii cui cade?
– „Să se implice tineretul activ. Dar cum să se implice, dacă ei îs constrânși? Totu-i ocupat, înțelegeți?”
Europa Liberă: Dar este un conflict de generații între cei vârstnici și cei tineri?
– „La noi nu-i conflict de generații, dar este mai mare conflictul de interese, este o dezbârnare de la mentalitatea normală. Generația mea chiar, ei nu înțeleg că noi plătim pentru comunismul acela.”
– „Есть будущее у Молдовы! Я думаю, что как раз от молодёжи и зависит будущее, если будут какие-то молодые депутаты, которые будут продвигать какой-то новый вопрос в обществе, которые будут затрагивать большие спектры.” („Moldova are viitor! Consider că viitorul depinde anume de tineri, fiindcă vor veni deputați tineri, vor promova noi inițiative, vor face schimbări care vor contribui la rezolvarea problemelor din societate.”
Europa Liberă: А почему молодёжь выезжает за границей сейчас? (Dar de ce pleacă tinerii peste hotare?)
– „Прежде всего для заработка, чтобы заработать денег, чтобы купить, обеспечивать семью.” („Înainte de toate, pentru salarii, să câștige bani ca să-și poată asigura familia cu cele necesare.”)
Europa Liberă: А какая зарплата нужна? (Dar ce salariu v-ați dori?)
– „Чтобы была в Молдавии?” („Să primim în Moldova?”)
Europa Liberă: Да. (Da).
– „Пять тысяч лей в месяц на жизнь хватает.” („Cinci mii de lei pe lună ar fi de ajuns pentru viață.”)
Europa Liberă: А Вы сколько получаете сейчас? (Dar cât primiți acum?)
– „Ну, около трёх-четырех тысяч.” („Ei, în jur de trei-patru mii.”)
Europa Liberă: Ce posibilități au tinerii astăzi în societatea moldavă?
– „Nicio posibilitate. Noi, de pildă, avem probleme și nu putem ieși din probleme, de lucru nu avem, așa, când la piață soția vinde, iată, împletește acasă ciorapi și vinde iarna. Eu lucrez șofer o dată sau de două ori pe săptămână, atunci când mă cheamă și atât, așa că cu piața, cu asta ieșim numai...”
Europa Liberă: Sunteți tineri...
– „Și avem doi copii minori și... suntem tineri.”
Europa Liberă: Ce salariu v-ar trebui ca să acopere nevoile din familie?
– „Măcar cinci mii, dar noi în doi primim 2.500-2.800 pe lună, dar avem doi copii minori la școală.”
Video: Ce vor și ce pot face tinerii? Răspunde Ana Negura, studenta la Universitatea din Bălți.
Europa Liberă: Și cum vă descurcați?
– „Iată cu asta, împrumut... Am mai strâns nuci, iaca, vindem nuci; la Moscova, la Ucraina am lucrat mult timp, dar nu pot pleca din cauza minorilor. Soției îi este foarte greu și eu nu pot până când să-i lepăd...”
Europa Liberă: Și majoritatea tinerilor aleg mai degrabă să plece peste hotare?
– „Da! Eu aș fi plecat și eu; da, majoritatea pleacă după hotare.”
Europa Liberă: Și cine face viitorul Moldovei?
– „Sperăm mult la dl Plahotniuc, că el ne promite multe, dar nu știu... (râde).”
– „Nu ne dă statul de lucru, ședem și înghețăm la bazar. Voi vinde colțuni, nu voi vinde, dar de mâncat trebuie.”
Europa Liberă: Și cât câștigați în zi, dacă vindeți aici, la piața din Bălți? Astăzi cât ați câștigat?
– „N-am făcut nicio sută de lei azi încă, dar mai tare am înghețat.”
– „Foarte mult ne ajută și de la școală, chiar ne-au dat o scurtă, că acea de an de-amu i-i mică și o mamă de-a unui copil i-a dat o scurtă nouă băiatului. Doi ani în urmă, învățătoarea două scurte i-a dat, tot gumanitarkă (ajutor umanitar).”
Europa Liberă: Credeți că dacă ar veni mai mulți tineri și ar fi ei la conducere ar schimba viața populației?
– „Sperăm, dar nici nu ne vine a crede, că de câte ori se schimbă îi tare degeaba. Toți promit, dar nu se țin de cuvânt.”
Europa Liberă: De ce tinerii aleg să plece hotare, dar nu rămân în Moldova?
– „Îi sărăcie în Moldova, iaca de ce.”
Europa Liberă: Dar Dvs. nu ați plecat...
– „N-am plecat, că vârsta. Cine mă ia pe mine după 50 de ani?”
– „Nu mă mai duc eu nicăieri, aici, cum îi zic lui fata mea. Eu am o singură fată și-i plecată în Franța. Cu traiul îi plecată acolo. A terminat universitatea, a lucrat aici, la judecătorie cu trei mii de lei. Ei învață 6-7 ani, părinții cheltuiesc, iar când se duc la lucru bătrânii îi țin, dar tineretul îl alungă. Și cum să nu plece ei? Unde să șadă ei?”
Europa Liberă: Dar există un conflict între generații, între cei vârstnici și cei tineri?
– „Da, da!”
– „Da, că el s-a născut și el vrea să fie de-amu cu mașină și cu apartament, și cu toate. Noi, de-o pildă, când am terminat noi zece clase, noi am intrat cu mintea noastră, eu, de-o pildă, am terminat și eu, dar nu au dat un leu părinții mei. Ei nici n-au știut unde m-am dus, unde am intrat, cum am învățat, dar ei acum au terminat, dă-i casă, dă-i apartament, cont în bancă, mașină...”
Europa Liberă: Și-i vina lor sau a părinților, că totuși părinții se sacrifică?
– „A părinților. D-apoi dacă părinții au plecat după hotare și ce le-au spus, aceea le-au cumpărat.”
Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul Moldovei?
– „N-o să fie niciun viitor! Cum a fost până acum bardak (dezordine) și de-amu înainte tot o să fie bardak.”
Europa Liberă: Dar de ce?
– „Oricare va fi la putere, tot așa o să fie bardakul ista.”
Europa Liberă: Dar dacă ar fi mai mulți tineri la putere, s-ar schimba lucrurile?
– „Dar tineretul ce minte are amu tineretul? El n-are nicio minte tineretul amu, că v-am spus că el s-a trezit cu bine și în bine el nu știe să muncească – barul. Seara-s toți îs în bar, narcomani sunt mulți, bețivi.”
Europa Liberă: Dacă ați fi în fața unei dileme: cui să-i dați votul, de exemplu, pentru deputat unui tânăr sau unui mai vârstnic, cui i-ați da votul?
– „Dar cel care-i mai bătrân la putere, ce a făcut până acum?”
– „El simte greutățile, acest tânăr și el o să se străduiască să facă, dar aista bătrân și-a umplut ce a vrut și și-a făcut ale lui...”
– „Și-au umplut buzunarele cu milioane, cu tot.”
– „Oricare o să fie la putere n-o să facă nimeni nimic absolut, că s-au învățat să fure și gata.”
– „Au să-și facă treburile lor și gata.”
– „Ei au șezut patru ani de zile la putere, și-au umplut buzunarele și pe urmă: La revedere!”
Europa Liberă: Dacă ați fi tineri azi, ce ați face?
– „Să vă spunem cinstit, nici nu știm ce să facem. De atâta tineretul se ocupă și cu furatul și te temi noaptea să mergi și pe drum. De-o pildă, eu mă tem să ies seara chiar până la magazin. Mă tem, pentru că amu tineretul îi foarte rău.”
Europa Liberă: Dacă Dvs. ați avea 20 de ani azi, ce ați face?
– „Fără bani nu faci nimic! Trebuie bani, dar banii ăștia de unde? Trebuie să lucrezi!”
Europa Liberă: Am ajuns cu microfonul Europei Libere aici, la Bălți, capitala de nord a Republicii Moldova, așa cum i se spune municipiului, și încercăm să aflăm de la locuitori care e rolul și locul tineretului astăzi în societate.
– „Trebuie de pus un mare accent pe educarea, consolidarea capacităților tinerilor, pentru că anume ei sunt cei care vin cu idei inovative, cu soluții pentru probleme acolo unde adulții nu văd o ieșire din situație.”
Europa Liberă: Dar ar exista un conflict între generații, între felul cum gândesc cei vârstnici și cum gândesc cei tineri?
– „Acest conflict a existat și va exista, deoarece adulții sunt obișnuiți să facă ceea ce deja știu din propria experiență, iar tinerii vin cu idei noi, destul de interesante, anume ei și aduc schimbarea.”
Europa Liberă: Și care e schimbarea de care are nevoie azi Moldova?
– „Am dori ca să trăim cu toții într-o țară unde avem o democrație sănătoasă, fără corupție, principiile bunei guvernări să stea în capul mesei și ei sunt promotorii acestor principii, pentru că ei gândesc altfel.”
– „Tinerii în societatea noastră au un rol deosebit de important. Ei sunt cei care vor efectua în continuare schimbările, care vor aduce un viitor prosper atât generației noastre, cât și generațiilor următoare.”
Europa Liberă: Cum se implică? Vin alegerile parlamentare. Se zice că tinerii rămân indiferenți sau sunt nehotărâți, sau nu știu cui să-i dea votul. E o atitudine care face să se apropie schimbarea?
– „Tinerii nu pot să facă o alegere corectă, pentru că sunt dezinformați, nu au acces la informație corectă, clară...”
Europa Liberă: Cum, majoritatea cu iPhone-ul, cu iPad-ul, cu tableta și nu au acces la informație?
– „Au acces, dar nu tot timpul informația care este în internet este una veridică. De cele mai multe ori, fiind influențați de părerile altora, ei ajung să facă o alegere greșită. Atunci când te implici în diferite activități, mergi la întâlniri cu diferite persoane, auzi mai multe păreri și în urma informației pe care tu ai studiat-o și din ceea ce ai mai auzit în alte grupuri de persoane poți să-ți faci o părere a ta, care nu va fi influențată practic de nimeni. Și astfel vei ști ce scop ai în viață și pentru ce trebuie să mergi, ce pași trebuie să faci.”
Europa Liberă: Unui tânăr dornic să se implice în politică îi stă mai bine să fie alături de un lider, de o echipă, de un partid sau își poate croi o cărărușă și de sine stătător ca să ajungă într-o funcție de conducere în Executiv, în Legislativ, în alte structuri ale statului?
– „Atunci când vrei să ajungi de sine stătător este destul de dificil și ai mult mai multe piedici decât atunci când ești într-un partid sau în alt colectiv și mergi împreună. Desigur pentru campaniile electorale sunt necesare multe resurse financiare. Tinerii de astăzi nu dispun, deoarece și locurile de muncă sunt prost plătite sau la un nivel jos. Și din acest motiv practic mulți renunță să meargă în politică sau să se implice în alte activități.”
Europa Liberă: Iată sunteți trei tinere. V-ați gândit să plecați peste hotare?
– „Da, să fiu sinceră, m-am gândit, dar la un moment dat m-am gândit că merită să rămân în țară și să fac acea schimbare, să ofer un viitor prosper atât familiei mele, cât și celor apropiați, cât și generației următoare.”
Europa Liberă: V-ați gândit să luați calea pribegiei?
– „Sigur, m-am gândit. Am multe rude plecate peste hotare, am fost în ospeție la ele și m-am întors acasă cu ferma convingere că trebuie de luptat aici pe loc, de mers spre o carieră, de a atinge un scop. Atunci când noi vom fi activi în țara noastră, sperăm să facem schimbare și să avem și noi un trai mai decent și mai bun.”
Europa Liberă: V-a trecut prin minte vreodată să faceți valiza și să plecați?
– „Sinceră să fiu, am vizitat foarte multe țări și-mi place cum e acolo. Și infrastructura, și viața socială, totul îmi place, dar până când nu sunt decisă să plec, pentru că aici sunt cunoscuții mei, prietenii, oameni de suflet pe care îi cunosc și să mă duc acolo, să încep totul de la zero, unde nu știu pe nimeni, este complicat. Încetul cu încetul eu încerc să-mi folosesc toate abilitățile, competențele și cunoștințele și să le pun în practică aici, în țara noastră, cu pași micuți, dar să contribui la dezvoltarea comunității mele aici.”
– „Da, în rândul tinerilor sunt multe idei care ar putea schimba, care ar putea face schimbarea.”
Europa Liberă: Dar care-i o idee să fie valabilă pentru întreaga generație tânără?
– „Locurile de muncă să fie mai multe, mai plătite, salarii mai decente ca să ne putem întreține familiile.”
Europa Liberă: Care-i ideea care poate să-i unească pe mai mulți tineri?
– „Niște proiecte sociale viabile, care ar avea un rezultat și un impact mare asupra comunităților lor. O idee comună? Să creeze, probabil, o rețea de tineri din întreaga Moldovă, care să activeze acolo, dar desigur să fie și remunerați, pentru că voluntariat ei fac, dar trebuie și să mai mănânce. Cred că anume aceasta ar fi: implicarea cât mai activă a tinerilor în proiecte comunitare, chiar finanțate și nu doar din surse externe, dar și din surse naționale, care i-ar mobiliza pe toți, pentru că stând indiferent într-un colț nu mai faci nicio schimbare.”
Europa Liberă: Deci, majoritatea tinerilor deplâng două lucruri: că nu au locuri de muncă și că aceste locuri de muncă nici nu sunt bine plătite? Ce salariu i-ar trebui unui tânăr să zică că e gata să accepte un job?
– „Șase-șapte mii de lei.”
– „Sunt tineri care au anumite cheltuieli, cum ar fi chiria și serviciile comunale și când pui la calcul toate pe care le are, în medie undeva la zece mii ar fi așa, o medie, ca să ajungi o dată la teatru sau la un film o dată pe lună.”
Europa Liberă: Ce salariu i-ar trebui unui tânăr ca să se mulțumească?
– „În jur de opt mii, dar odată ce prețurile sunt ridicate, și salariul ar trebui să fie mult mai mare.”
– „Eu am zis șase-șapte mii, asta doar bani de buzunar, luând în considerare că locuiește cu părinții și nu achită nimic și părinții îl susțin financiar.”
Europa Liberă: Un conflict între generații există?
– „Conflictul nu aș spune poate că-i atât de mare, însă ideile și opiniile tinerilor diferă de cele ale generațiilor mai în vârstă, ale părinților noștri, spre exemplu, pentru că noi vrem cu totul o altă viață s-o trăim – mai energică, mai cu multe activități...”
Europa Liberă: Este și o diferență de mentalitate?
– „Este o diferență chiar mare, pentru că generația noastră vrea să schimbe, vrea să se implice, să activeze, dar generația cea mai în vârstă, ei bine mersi, lor le place totul așa cum este, la majoritatea, nu vreau să spun că la toți, dar la majoritatea le place totul așa cum este și merg înainte așa.”
Europa Liberă: Și următorii zece ani cum îi vedeți? Cum ați vrea să arate Bălțiul, Republica Moldova?
– „Mi-aș dori ca Bălțiul să fie dezvoltat, cu drumuri bune, cu oameni acasă, cu joburi bine plătite, cu cât mai puține persoane nevoiașe. Într-adevăr să fie capitala de nord, așa cum noi o numim; să vrei să pleci doar pe câteva zile și să dorești foarte mult să revii.”
– „Ce e mai important e deja dezvoltarea culturală a orășenilor noștri – să aibă acces și la teatru, și la un film, deoarece trebuie să investești în suflet pentru a oferi mult mai mută energie pozitivă și a fi oameni inteligenți.”
Europa Liberă: Cine ascultă tânărul atunci când el are ce spune?
– „De cele mai multe ori tot noi, tinerii, ascultăm, deoarece suntem mai aproape sufletește și cu problemele cu care ne întâlnim zi de zi alături de tineri, de aceea nouă ni-i mai ușor să-i înțelegem, întrucât suntem cu aceleași probleme și trăim în aceeași societate.”
* * *
Așa cum au spus oamenii cu care am discutat la Bălți, în Republica Moldova s-au acumulat sărăcie, corupție și o stare de deznădejde. Sergiu Dărănuță, originar din satul Tocuz, raionul Căușeni, politolog de profesie, cu licență de jurist, care timp de şase ani a muncit în Statele Unite ale Americii, a revenit la baștină. El crede că viitorul este în mâinile tineretului îndrăzneţ şi revenirea acasă a celor aflaţi în străinătate.
Europa Liberă: Ce vor și ce pot face tinerii azi?
Sergiu Dărănuță: „Tinerii trebuie să vadă grijile din ochii părinților lor și să înțeleagă că ceva nu merge corect în țara asta, trebuie niște schimbări și schimbările se încep chiar de la tineri. Să studieze, să fie mai activi, mult mai activi decât sunt la momentul de față, să dea întrebări, să nu se teamă. Eu am o senzație că e o percepție de frică în societate. Oamenii trebuie să nu se teamă absolut deloc și să se implice de mici - școală de liderism, școală de comunicări, mese rotunde, permanent să fie în vizor.”
Europa Liberă: Dar ar exista un conflict între generații?
Sergiu Dărănuță: „În 2009, cred că atunci era mai pronunțat conflictul acesta dintre generații. Țineți minte mesajele de genul „Ascunde pașaportul bunicii”? Acum nici nu prea există, fiindcă acum practic suntem europeni cu toții, și tineri și mai maturi, și totuși suntem acolo unde suntem. Eu sper că nu vom avea conflict de generații. Cel puțin la mine în familie nu este. Noi discutăm, ajungem la un numitor comun. Eu încerc să conving din perspectiva mea ce văd, părinții de obicei cad de acord, fiindcă și eu voi cădea de acord când feciorul meu, spre exemplu, îmi va explica cum vede el lucrurile, fiindcă copiii sau generația următoare este mai educată ca noi și mai deșteaptă ca noi. Eu sper așa să fie.”
Europa Liberă: Ești proaspăt venit de peste Ocean. Cum ți se par realitățile de aici, de acasă?
Sergiu Dărănuță: „Cam sur, cam trist, cam negru... Ori că am venit din sudul Statelor Unite și aici am nimerit în plină iarnă, dar și oamenii, comparativ cu ceea ce am văzut o perioadă de timp și ceea ce văd acum, e cam posomorâtă situația. Nu am reușit încă să plec la țară, să văd ce este acolo, cu toate că, văzând doar în Chișinău ce se întâmplă, îmi dau seama ce este în sat. Totuși cred că ne reîntoarcem iarăși la politică, dna Valentina, totuși de acolo se pornește. Adică, viața noastră de zi cu zi ne este umbrită de succesele sau de insuccesele politicului.”
Europa Liberă: Și ce e de făcut? Iată se apropie ziua alegerilor, vorbim despre miza acestor alegeri, ce vor decide ele. Unii spun că vor decide geopolitica, alții spun că trebuie să se consolideze o clasă politică matură, integră, onestă. Ce se va hotărî la 24 februarie?
Sergiu Dărănuță: „De obicei, la noi când ajunge ciclul acesta electoral care culminează cu alegerile propriu-zise, noi permanent am ales între Est și Vest sau pro-Europa, pro-Est. Foarte multă lume e nemulțumită, opoziția e dispersată. Când vezi atâția oameni care nu sunt mulțumiți de situația economică a lor sau de viața lor de zi cu zi, cred că totuși opoziția ar trebui să ia atitudine, să lase orgoliile într-o parte și totuși să încercăm să ne consolidăm în jurul unei idei, adică noi trebuie totuși să ne axăm pe o idee.”
Europa Liberă: Dar greu se identifică această idee care ar consolida o societate atât de dezbinată.
Sergiu Dărănuță: „Dar nici n-am auzit-o niciodată eu ideea aceasta.”
Europa Liberă: De ce? Acum au încercat mai mulți actori politici să meargă în societate cu mesajul „pro-Moldova”.
Sergiu Dărănuță: „Cum s-a mers pe „pro-Moldova”, exact așa s-a făcut mesajul Unirii care de acum, dacă nu greșesc, îs peste zece partide care promovează acest mesaj. Eu îmi aduc aminte că spunea dl Băsescu, președintele României, despre cum s-au integrat ei în Uniunea Europeană, că acolo nu erau persoane care erau împotrivă...”
Europa Liberă: A fost un consens politic...
Sergiu Dărănuță: „A fost un consens foarte larg și nu avea treabă că este...”
Europa Liberă: ...la Snagov atunci când s-a decis integrarea euroatlantică.
Sergiu Dărănuță: „De ce la noi asta nu s-ar putea de făcut?”
Europa Liberă: Și care e răspunsul?
Sergiu Dărănuță: „Se lucrează puțin, se explică puțin. Situația în comune și în sate nu este chiar așa cum este la Chișinău. Totuși ar trebui să lucrăm acolo, în teritoriu. Eu nu vreau să supăr cumva, dar eu țin minte din istorie noțiunea „proști, dar mulți”, adică noi trebuie să lucrăm cu fiecare persoană în parte. Nu că i-am insultat cumva, dar vreau să spun că noi trebuie să lucrăm cu fiecare persoană care nu este poate atât de bine educată ca să distingă grâul de neghină.”
Europa Liberă: Dar cum să le explici acestor cetățeni, care ei despre dânșii spun că sunt săraci, că mai degrabă luptă pentru existență, pentru un trai decent, iar politicienii vin cu aceste promisiuni că vor îmbunătăți nivelul de trai?...
Sergiu Dărănuță: „Într-adevăr, politicienii vin și cu pomenile acestea electorale acum, în perioada asta. Iarăși să trecem puțin prin istorie, prin toți acești ani, doar practic îi dovedit faptul că ceea ce s-a vorbit în campaniile electorale absolut nu a coincis cu ceea ce s-a întâmplat postelectoral.”
Europa Liberă: Ziceam despre cetățeanul care e ajuns la limita pauperizării. Cum să-i ridici cultura politică, când el se gândește la o bucată de pâine cum s-o câștige?
Sergiu Dărănuță: „Noi discutăm cu un cerc de persoane care ar putea să influențeze toți cetățenii din comune sau din raion. Trebuie să identificăm persoanele care respectiv au cultura politică și care vor să se promoveze, să se afirme și, respectiv, din segmentul acesta, știți, din unul în altul să ajungem până la clasa cea mai de jos...”
Europa Liberă: Rolul acesta și-l atribuia altădată intelectualitatea.
Sergiu Dărănuță: „Despre intelectualitate cam greu îmi vine să vorbesc. Sunt din familie de profesori și cam știu problemele cu care se luptă profesorii. Eu câteodată am impresia că și profesorii au aceleași probleme ca și persoanele de rând – lipsa asta financiară, probleme, copii sau rude plecate, sau părinți și câteodată și ei fac anumite lucruri așa, a lehamite, pot spune. Sunt puternici, dar îs puțini și-s dezamăgiți total. La noi în societate avem o dezamăgire totală.”
Europa Liberă: Și iată această lipsă de încredere în clasa politică duce la gândul că ar trebui să vină cei de peste hotare și să se implice. Foarte mulți cetățeni ar fi de acord și ar vota pentru lumea care a mers în Occident, a văzut o altă civilizație, ar putea de acolo să aducă practicile bune, valorile. E adevărat?
Sergiu Dărănuță: „Eu am discutat cu foarte multă lume în Statele Unite. Aceștia din Statele Unite, eu vorbesc de Statele Unite, dar eu am în vedere întreaga societate care este plecată peste hotare...”
Europa Liberă: Diaspora...
Sergiu Dărănuță: „Da, diaspora. Vor să vină acasă când se va schimba ceva, dar nu vin acasă ca să schimbe ceva. Asta este problema cea mai mare. Am un prieten și cumătru cu care de multe ori discutăm și îmi spune: „Eu dacă s-ar schimba ceva în țara ceea, aș veni mâine acasă. Îmi iau soția, vând tot ce am și mă duc acasă, că vreau, că părinții...” Și eu îl întreb: „Dar tu ce faci pentru asta?” – „Ei, dar ce o să se schimbe, dacă eu o să mă implic?” Asta este o problemă. Eu înțeleg că tu te duci să-ți îndeplinești exercițiul tău de cetățean prin vot, dar nu este destul, nu este destul. Da, bine, e OK și cu asta. Eu aș fi bucuros dacă toată diaspora s-ar mobiliza și ar vota. Asta este o forță! Noi doar avem date câte persoane sunt peste hotare. Spre exemplu, în Statele Unite, dacă nu greșesc, sunt în jur de 50.000. Și haideți să luăm datele care arată câte persoane au votat la alegerile precedente. Decalajul este prea mare dintre cei care au votat și cei care sunt legal înregistrați în Statele Unite. Eu nu vorbesc despre cei cu cetățenie română, cu alte cetățenii. Și atunci, se pune întrebarea: ce-l încurcă în Statele Unite sau în general în Europa, se consideră că au ajuns băieți care-s după facultăți, de ce acolo nu s-a reușit de a educa politic diaspora din această țară?”
Europa Liberă: Unele țări din spațiul ex-sovietic au fost salvate anume de diasporă, pentru că au revenit cei mai buni dintre cei mai buni, care au știut cum să administreze treburile pe interior și să facă astfel ca țările lor de origine să prospere. E valabil acest scenariu pentru Republica Moldova?
Sergiu Dărănuță: „Da, este valabil și eu cred că noi și mergem pe această cale. Noi suntem, știți, cum să vă spun, moldovenii noștri avem ori că la noi e în sânge, facem banii unde-i facem, dar tot acasă venim și-i investim. Foarte multă lume investește în Moldova. Indirect vorbesc, dar eu aștept ca totuși ei să vină aici, fiindcă ce se întâmplă, dna Valentina? Odată cu mărirea familiei, venirea copiilor și împletirea asta cu altă țară a relațiilor familiei tale și cu altă țară, tu ai îmbrățișat de-acum altă cultură practic și de asta o să fie foarte greu. Eu am fratele meu, care este acolo și discutăm câteodată. El nu mai vede sensul ca să vină încoace, 13 ani lipsă. Toate persoanele cu care a fost prieten nu mai sunt, poate sunt în alte țări, nu mai este la ce. Știți? Și ca să vii și să începi totul de la zero, tot este foarte greu. De asta spun, s-au dus, au luat experiență, dar totuși să vină...”
Europa Liberă: Întrebarea mea era: s-ar găsi 50, 100 de moldoveni aflați peste hotare, care să revină acasă și să ia în mâinile lor soarta politică?
Sergiu Dărănuță: „S-ar găsi mult mai mulți. Dacă persoanele acestea vor fi auzite de guvernare și nu numai de actuala, în general, de guvernare, s-ar găsi foarte multe persoane. Sunt oameni foarte deștepți și pe loc, dna Valentina, nu trebuie să-i căutăm chiar și de acolo, doar că persoanele acestea sunt secretari sau vice de ceva, niciodată nu vor fi în funcții. Eu asta vreau să spun, noi trebuie să promovăm persoanele. Persoanele inteligente în genere sunt mai timide de natură și-i o situație când îi promovăm tot pe ai noștri, dar nu ne uităm la capacitățile lor, dar dacă aceștia nu-s de-ai noștri, chiar dacă îs mai deștepți, să fie pe locul doi.”
Europa Liberă: Care sunt vulnerabilitățile statului astăzi? Două-trei care se văd cu ochiul liber?
Sergiu Dărănuță: „Eu pe care o văd cea mai mare, asta-i lipsa de lideri. Și nu se dorește de a crește acești lideri, de a-i învăța, de a-i instrui, de a face schimbul acesta de experiență cu țările occidentale, că totuși înspre Occident ne uităm. Asta-i una din cele mai mari probleme. Uitați-vă la opoziție. Nu că aș critica opoziția, dar haideți să ne uităm la opoziția pe care o avem noi astăzi și pe tot parcursul acestor 27 de ani permanent opoziția a fost mai mult lipsă. De ce? Fiindcă au migrat. Personalitățile, chiar și din aceeași opoziție, au migrat la guvernare. Când vorbesc de lideri, vorbesc nu doar de lideri de partid, politici, dar vorbesc de lideri în domeniul economic, adică persoane care știu ce au de făcut și cum să facă; eu vorbesc de persoane și în domeniul integrării europene, fiindcă noi trebuie să ne integrăm cu persoane, până la urmă, discuția are loc între persoane. Dacă nu este un contact bine stabilit, atunci din start îi compromisă orice discuție sau orice negociere. Pentru mine asta-i cel mai important și climatul în domeniul justiției. Pentru mine asta-i dureros, fiindcă atunci când eu am venit și am investit 100.000 de dolari, să spunem, sau 50.000, eu vreau ca banii mei să nu-i atingă nimeni, să rămână tot ai mei și încă cu dobândă, adică vreau să merg pe stradă fără să mă uit în urmă permanent. Asta a fost ideea.”
Europa Liberă: Dar cum vezi tu activitatea instituțiilor statului în interesul cetățeanului?
Sergiu Dărănuță: „Îmi e foarte greu să spun, pentru că am lipsit o perioadă. Eu doar la nivel de percepție sau la nivel de discuție cu altcineva. Am lipsit o perioadă din țară și nu pot să știu, nu am interacționat încă.”
Europa Liberă: Dacă toată lumea se plânge că nu găsește dreptate, că merge și e multă birocrație, că funcționarii publici sunt aroganți, indiferenți în relația cu cetățeanul, iată, cum se schimbă lucrurile acestea?
Sergiu Dărănuță: „Peștele de la cap se strică, adică până la urmă ne întoarcem la un vot corect și un vot bine gândit, fiindcă avem guvernanți de proastă calitate. Trebuie să-i schimbăm și nu trebuie să ne temem de schimbări. Problema la noi care e? Noi ne temem permanent să schimbăm, să aducem pe altcineva nou în arena politică. Băieți, stați puțin, avem persoane școlite peste hotare care vor să vină, vor să se implice, vor să facă anumite schimbări, haideți să le acordăm o șansă. Eu nu văd în asta nicio problemă absolut. Că nu are experiență în domeniul politicii moldovenești? Pentru mine asta puțin contează, eu nu vreau să trăiesc în experiența veche.”
Europa Liberă: Dar din propria experiență cunoști foarte bine că la putere se ajunge uneori ușor, dar se pleacă greu?
Sergiu Dărănuță: „Puterea îmbată. Aoleu! Nu știu eu cum aș fi, eu cred că m-ar îmbăta și pe mine, adică eu vă spun cinstit ceea ce este. Nu am fost, mi-e greu să spun, dar totuși puterea este ceva care având-o în mână e foarte greu vrei s-o...”
Europa Liberă: S-o cedezi?
Sergiu Dărănuță: „Aș lăsa-o doar moștenire. Înțelegeți Dvs.? Eu cred că persoanele care la noi sunt la putere ar lăsa-o doar ca moștenire sau s-o transmită cuiva în care într-adevăr are încredere, care mai departe ar lucra pe inerție în interesul lui.”
Europa Liberă: Poate fi Moldova scoasă din situația de sărăcie și de instabilitate?
Sergiu Dărănuță: „Avem clasă politică învechită, într-adevăr, este învechită. Eu nu vreau să spun acum că politicienii sunt răi sau buni, dar ea este învechită. Din Uniunea Sovietică încă am luat anumite dogme și mergem cu ele și politicienii aceștia care-s mai din acea perioadă, cu părere de rău, le transmit la acești noi și automat, voi folosi un cuvânt... îi strică, într-un fel. Asta este foarte problematic.”
Europa Liberă: Tranziția asta interminabilă a făcut să se bată mai mult pasul pe loc decât să se meargă înainte?
Sergiu Dărănuță: „Nu că pe loc, uneori cred că ne ducem și mergem doi pași în spate, nu doar înainte.”
Europa Liberă: Și chiar Moldova e pe muchie de prăpastie?
Sergiu Dărănuță: „Da, practic, eu o văd într-o poziție, într-o conjunctură nu atât de bună. Iarăși eu fac comparație și cu unde am fost în Statele Unite, dar eu totuși, cunoscând atâta lumea bună, doar sunt oameni foarte mulți și foarte buni, eu cred că totuși, cu puțin noroc, noi avem șanse să ajungem pe calea noastră europeană. Eu nu vreau să compar cu România, cu toate că suntem țări înfrățite, eu permanent compar cu țările baltice și am foarte mulți prieteni baltici. Am avut același start. Da, că istoria acolo a fost că ei sunt din nemți și noi nu suntem... OK, totuși noi am fost în URSS 70 de ani și unii, și alții. De ce ei pot, dar noi nu putem? Și acolo este corupție, și acolo sunt probleme, și acolo este influența Rusiei, și acolo a câștigat Primăria, dacă nu greșesc, Ușakov, în Riga, vorbesc de Letonia acum. Dar totuși, de ce când ne ducem acolo, ne simțim în Europa, iar la noi încă nu?”
Europa Liberă: Cine-i dorește azi binele Moldovei?
Sergiu Dărănuță: „Mă tem să mă pronunț despre cine-i dorește binele Moldovei. Cred că totuși noi suntem, dar prin acțiunile noastre, cu părere de rău, noi dovedim contrariul. Noi iubim Moldova, ori de acum asta la noi este uneva programat în ADN că noi suntem cu trup și suflet pentru țară, dar în caz, nu dea Domnul, în caz de un război, eu cred că toți îs la aeroport mâine. Este foarte greu să arăți că iubești țara sau să faci ceva, e mult mai ușor de a spune, că doar la televizor toți ne spun că iubesc Moldova, și cântece, și... nici nu știi pe cine să crezi care iubește mai tare țara asta.”
Europa Liberă: E lipsă de patriotism?
Sergiu Dărănuță: „Absolut, absolut! Este un patriotism fals. Ce ar însemna patriotism?”
Europa Liberă: Iată, Igor Dodon a făcut în anul decretat Ștefan cel Mare acțiuni mai mult consacrate patriotismului.
Sergiu Dărănuță: „Despre Igor Dodon, dacă spuneți, ar trebui emisiuni aparte. Patriotismul este o momeală foarte bună și oamenii, cu părere de rău, o prind; alegătorul se prinde la momeala asta. Și de ce nu? O explorăm la maximum! Adică este o așa posibilitate, o portiță, o folosim. Patriotism nu înseamnă doar să declari sau să vii și să depui flori la monumentul lui Ștefan cel Mare. Eu am văzut patrioți pe care poate nici nu-i știe lumea cine-s ei, dar cum judecă și ce fac pentru anumite familii social-vulnerabile sau pentru anumite case de copii, eu asta consider patriotism. Anumite procese de educație, iată asta este patriotism, când tu ai grijă ca toată populația sau cel puțin toată populația nu poți să ai, chiar să fii și președinte de țară, dar cel puțin un cerc de persoane tu îi fericești, îi faci fericiți. Și nu direct, adică nu le-ai adus cadourile acestea o dată la patru ani, dar într-un fel îi educi sau îi ajuți ca ei să ajungă niște oameni fericiți și demni. Eu câteodată fac comparație sau analogie cu timpurile lui Ștefan cel Mare, care se discută foarte des – Anul lui Ștefan cel Mare, că Ștefan cel Mare... Oameni buni, păi Ștefan cel Mare, acesta a fost un voievod la care, într-adevăr, moldovenii se uitau cu gura căscată. Era un lider, pe când la noi, ne acoperim așa, că suntem de-ai lui Ștefan, dar de aici ne ducem tot acolo, la turci, la Erdogan, la Putin... Dar de acum Putin eu mai înțeleg, câteodată am impresia că Putin în Moldova, după atâția ani, este și mai popular decât Dodon. Îl lăsăm într-o parte pe țarul rus, dar Erdogan?... Ultimul timp avem așa o împletire de moldoveni și cu turci care n-a mai fost niciodată. Dar eu cred că ambițiile otomanilor de atunci s-au transmis ereditar și turcilor de acum. Și mai avem și situația cu domnii profesori, cu expulzarea lor. Da, noi putem să spunem în toată ziua, să ne sculăm și să cântăm imnul și să stăm doar cu steagul Moldovei în fața mașinii. Nu-i destul!”
Europa Liberă: Anul 2018 rămâne în istorie. Prin ce s-a remarcat acest an?
Sergiu Dărănuță: „Cu părere de rău, ecoul miliardului mie nici acum nu-mi dă pace. Nu văd așa mari... pentru ce aș spune: „Bravo, băieți, ați fost cei mai buni!” Vreau să spun de guvernare și, în general, de Parlament, dacă tot practic îi pe calea de dizolvare în ajun de alegeri. Eu nu prea am cu ce lăuda ceea ce s-a întâmplat, nu prea văd. Eu nu pot să spun că s-au făcut doar lucruri gri sau...”
Europa Liberă: ...rele.
Sergiu Dărănuță: „S-au făcut și lucruri, poate, bune, doar că nu pot să le palpez, să le percep ca lucruri bune.”
Europa Liberă: Și anul 2019 ce ar putea să aducă?
Sergiu Dărănuță: „Eu sper... Totul ne va spune 24 februarie. Februarie va fi ceva de cotitură – ori rămânem așa cum suntem, adică mergem pe aceeași platformă, avem ceea ce avem acum; putem să ne ducem cu dl președinte Dodon și Partidul Socialiștilor în Est. Pentru mine, personal, e scara care se duce în jos. Sau putem să alegem o opoziție, dacă opoziția va avea mintea și va avea maturitatea, aș spune, să se unească, să-și caute o idee sau niște idei, în general, fiindcă eu așa înțeleg: programele electorale sunt diferite la toți. Dar dacă alegem ceva bun, eu nu cred că vreo persoană va spune că „nu mă aranjează” sau „nu sunt de acord cu ceva”. Dacă vor avea capacitatea asta să se consolideze și să se consolideze și electoratul odată cu ei, atunci eu cred că avem și anumiți sorți de izbândă. În caz contrar, cum a fost... mai așteptăm patru ani. Da, este sumbru, eu înțeleg, dar altfel nu văd, nu prea percep lucrurile că se vor schimba mult în bine.”
