Solicitarea ca cele două dosare să fie examinate împreună a venit de la avocatul lui Plahotniuc, Luсian Rogac. Potrivit lui, ambele cazuri au făcut parte din dosarul numit generic „frauda bancară”, care se referă la furtul unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești, în 2014.
Din totalul pagubei, oligarhul aflat în căutare internațională ar fi beneficiat, potrivit acuzării, de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro.
- Te-ar putea interesa și: Ce se întâmplă cu primul dosar al lui Plahotniuc ajuns în instanță
Pe 12 decembrie, completul de judecată de la Judecătoria Buiucani care examinează dosarul lui Plahotniuc a permis ca materialele să fie transmise spre conexare cu dosarul foștilor bancheri.
Decizia finală urmează, însă, să fie adoptată de magistrații Angela Catană, Alexandru Negru și Ludmila Beșliu din aceeași instanță, care examinează cel de-al doilea dosar.
Bancherii acuzați de complicitate în „furtul miliardului”
În acest dosar sunt mai mulți învinuiți:
- fostul guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu;
- foștii vice-guvernatori ai BNM, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță;
- fostul administrator al Băncii de Economii (BEM), Ion Ropot;
- fostul președinte interimar al BEM, Viorel Bîrcă;
- fostul președinte al Unibank, Dumitru Țugulschi.
Acest dosar a fost pornit în primăvara anului 2020 și a ajuns în instanță în septembrie 2022. Bancherii sunt judecați pentru escrocherie și spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Mai exact, ei sunt acuzați că au acționat în interesele „organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc” și au facilitat „furtul miliardului” prin intermediul celor trei bănci: BEM, Unibank și Banca Socială. Toți pledează nevinovați.
Argumentele „pro” și „contra” conexării
În ședința de judecată din 27 decembrie, procurorul Alexandru Cernei, care reprezintă acuzarea în dosarul lui Plahotniuc, a solicitat judecătorilor să respingă cererea de conexare, pentru a evita tergiversarea ambelor dosare. El a explicat că cele două dosare se referă la infracțiuni diferite și la diferite perioade de timp. De exemplu, Plahotniuc este învinuit că în anii 2009-2019 a creat și a condus o organizație criminală, în timp ce infracțiunea de care sunt acuzați bancherii ar fi avut loc în 2014-2015. Cernei a mai spus că dosarul „fraudei bancare” este voluminos și din el periodic se disjung diferite episoade.
Acuzatoarea Mariana Leahu din dosarul bancherilor a susținut propunerea colegului. Ea crede că unirea dosarelor va îngreuna examinarea lor în instanță. „Încă 100 de volume ale cauzei penale [a lui Plahotniuc – n.r.] o să ne țină pe loc”, a spus procuroarea.
Unii dintre avocații bancherilor au susținut propunerea de a conexa dosarele, spunând că „aflarea adevărului este mai presus decât eventuala tergiversare” a examinării dosarelor. Avocatul lui Ion Ropot a explicat, de exemplu, că bancherii sunt acuzați că au acționat în interesele organizației criminale ale lui Plahotniuc, dar faptul că acesta ar fi condus o astfel de organizație încă nu este probat printr-o decizie judecătorească.
Avocatul lui Dumitru Țugulschi, Vadim Banaru, a spus că demult încearcă să conteste disjungerea dosarelor. Apărătorul lui Ion Sturzu, Ion Vîzdoaga, a lăsat decizia la discreția instanței, dar a fost de acord cu colegii săi, care spun că existența organizației criminale a lui Plahotniuc încă nu a fost probată: „Carul merge înaintea boilor”.
Avocatul Emmei Tăbîrță a spus că, din informațiile preliminare, nu vede temei pentru conexarea dosarelor, dar a cerut timp suplimentar pentru a face cunoștință cu materialele cauzei penale. Judecătorii i-au oferit timp până la 22 ianuarie.