Guvernatorul BNM a fost unul dintre câțiva reprezentanți ai instituțiilor de stat audiați pe 21 decembrie în legătură cu evoluția anchetei în cazul devalizării a trei bănci, în 2014, în ceea ce a rămas cunoscut ca „furtul miliardului”.
Dar Armașu a fost principala țintă a întrebărilor deputaților la audierile convocate de majoritatea parlamentară PAS.
După câteva ore de audieri urmate de o pauză, deputatul PAS Radu Marian, președinte al comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a spus că Armașu trebuie să demisioneze din funcția de guvernator din cauza unor „probleme grave” în activitatea conducerii BNM. Potrivit lui Marian, acestea ar include „sabotare în recuperarea banilor” dispăruți în timpul fraudei bancare, dar și păstrarea în funcții la BNM „a unor oameni implicați în frauda bancară și obstrucționarea anchetei”.
Singurul condamnat la închisoare în legătură în devalizarea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, din care a dispărut în 2014 echivalentul unui miliard de dolari, este oligarhul fugar, Ilan Șor. În aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău i-a stabilit o pedeapsă de 15 ani de închisoare. Dar Șor, care se ascunde în Israel, spune că este nevinovat și victimă a unor campanii politice.
La audierile parlamentare, Armașu a spus că nu cunoaște care pot fi alți beneficiari ai „furtului miliardului”. „Este de datoria anchetei să spună cine sunt beneficiarii. Din ceea ce este deja de domeniul public, cunosc că oligarhul Ilan Șor a fost condamnat de Curtea de Apel în acest dosar”, a spus Armașu.
În dosarele fraudei bancare mai este cercetat alt oligarh fugar, Vladimir Plahotniuc.
Fost ministru de Finanțe, Armașu a devenit guvernator al BNM în 2018, când majoritatea parlamentară era controlată tocmai de Plahotniuc prin fostul său Partid Democrat.
Ce are BNM cu avocatul lui Șor?
În timpul audierilor parlamentare, mai mulți deputați s-au arătat nedumeriți de faptul că, la BNM, continuă să activeze doi angajați care sunt suspectați de procurori în legătură cu implicarea în operațiunea de devalizare a băncilor.
Deputatul PAS, Lilian Carp, a spus că cei doi, Ruslan Grate și Ion Ropot, ar fi „facilitat” scoaterea banilor din BNM pentru a „salva” băncile devalizate și l-a întrebat pe Armașu dacă nu s-a gândit să-i „scoată de la butoane”.
În 2014-15, Banca Națională a acordat băncilor devalizate împrumuturi mari, garantate de guvernele Leancă și Gaburici, pentru a le salva de la un faliment imediat. În timp ce erau aprobate împrumuturile, resursele celor trei bănci devalizate dispăreau însă în conturi offshore. Autoritățile de atunci au spus că, în lipsa acestui ajutor, întregul sistem bancar moldovean se putea prăbuși. Cu banii de la stat, au fost restituire depozitele ținute în cele trei bănci devalizate de persoane fizice și companii, iar bancile au fost ulterior lichidate.
Grate era în acel moment șef-adjunct al direcției BNM pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, fiind numit și administrator special la Unibank. Ropot conducea la BNM direcția rezoluție bancară, fiind numit și administrator special la Banca de Economii.
La audierile parlamentare, Armașu a confirmat că cei doi continuă să lucreze la BNM și astăzi, dar a spus că nu mai au funcții-cheie. De asemenea, a confirmat că BNM le achită celor doi serviciile avocaților care îi reprezintă în instanță.
Lilian Carp și alt deputat PAS, Vasile Grădinaru, au mai spus că, cel care îi apară pe cei doi angajați ai BNM cercetați penal pentru presupusa lor implicare în furtul miliardului este chiar principalul avocat al lui Șor, Aureliu Colenco.
Guvernatorul BNM a precizat însă că avocatul ar fi Denis Calaida. Și acesta este afiliat cu Șor, dar guvernatorul Armașu a spus că nu el l-a ales.
Armașu a spus că BNM le achită celor doi angajați serviciile avocaților pentru că așa prevede un regulament intern, iar decizia este luată de comitetul executiv al BNM, nu de el personal. „Noi acționăm conform regulamentului și legii, dacă începem să acționăm din emoții, Banca Națională ar fi în altă realitate”, s-a mai apărat Armașu.
Beneficiarii și sumele (ne) recuperate
Și deputații din opoziție, și cei de la guvernare au criticat la unison BNM pentru faptul că nu s-ar implica suficient în procesul de investigare a fraudei bancare și de recuperare a prejudiciului.
Întrebarea de deschidere a audierilor venită de la deputata PAS, Doina Gherman, a fost dacă Armașu știe cine sunt principalii beneficiari ai furtului miliardului, o aluzie la Plahotniuc.
Șeful BNM numit tocmai pe timpul guvernării lui Plahotniuc a răspuns că „nu are acces la anchetă”, iar acest schimb de replici a setat tonul discuției ulterioare, soldată cu demiterea lui Armașu.
Printre cei care au mai fost audiați în legătură cu frauda bancară se numără secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene, reprezentanți ai Centrului Național Anticorupți, ai Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale și ai Serviciului de Informații și Securitate.
Vorbind despre prejudiciul de peste 14 miliarde de lei cauzat de devalizarea băncilor, secretarul de stat Gumene a spus că, până în noiembrie curent, a fost recuperată de la Banca Socială, Banca de Economii și Unibank suma totală de 2,8 miliarde de lei. Din ele, 2,5 miliarde au fost transferate în bugetul de stat. Cele trei bănci, spune Gumene, mai datorează 11,3 miliarde de lei.
Din 2017, când a intrat în vigoare legislația prin care trebuie restituite BNM împrumuturile garantate de stat din 2014-15, guvernul a plătit 5,8 miliarde de lei din bugetul de stat pentru deservirea acestei datorii, a spus reprezentantul ministerului Finanțelor.
Vicepreședintele parlamentului, deputatul socialist Vlad Batrîncea, a amintit că, numai în 2022 și 2023, guvernul a cheltuit pentru „deservirea banilor furați” (restituirea împrumuturilor) circa 1,7 miliarde de lei. Batrîncea a propus modificarea legislației, așa încât banii furați „să nu mai fie acoperiți cu surse din buget”, iar împrumuturile garantate de stat să fie restituite BNM exclusiv din sursele obținute prin vânzarea activelor băncilor participante la furt.
