G4Media aduce în presa din România declarațiile lui Igor Dodon dintr-un interviu acordat postului de televiziune Euronews. Președintele Republicii Moldova crede că „Europa nu poate fi mai puternică decât dacă-și construiește legături mai strânse cu Rusia” și face apel la „mai multă cooperare economică între Moscova și Bruxelles”. Modelul susținut de Dodon este, bineînțeles, Europa de la Lisabona la Vladivostok. Jurnaliștii de la G4Media pun declarațiile în context, iar contextul ar fi că Chișinăul așteaptă încă din noiembrie un ajutor financiar din partea Rusiei, care a tot scăzut pe măsură ce s-a amânat: de la 500 de milioane de dolari a ajuns acum la 200, promiși pentru luna martie.
Chișinăul așteaptă încă din noiembrie un ajutor financiar din partea Rusiei...
Un comportament fără precedent al Parlamentului de la București a adus foarte repede în Camere ordonanța de urgență emisă de guvernul Ludovic Orban pentru a corecta unele aspecte ale celebrei ordonanțe 114. Senatul a respins deja noul act actul normativ, așadar e posibil ca toate prevederile din controversata OUG 114 să reintre în vigoare dacă OUG nr. 1 pe 2020 va fi respinsă și de deputați. Profesorul universitar dr. Cristian Paun (ASE), consultat de Irina Olteanu pentru Ziare.com, se teme că asta va aduce în țară „haos total”. „OUG 114 a fost una dintre cele mai nocive și mai puțin transparente inițiative legislative din ultimii 30 de ani. A fost dată peste noapte, conține peste 90 de articole fără legătură între ele, practic 90 de ordonanțe de urgență într-una singură. Și nu simple". Ar fi, spune profesorul Păun, „un act de mare iresponsabilitate. Însă totul se va întoarce rapid împotriva lor”.
În ultimele zile, mediul online s-a inflamat pe tema unui discurs stângaci al cântăreței Irina Rimes, numită Ambasador Onorific al Zilei Naţionale „Constantin Brâncuşi“ 2020. Pe blogurile Adevărul, Alexandra Constanda o apără, cu grijă să nu pară că neglijează minusurile discursului ei de la conferința de presă organizată de Ministerul culturii.
„Cazul Rimes-Brâncuși” s-ar rezuma de fapt la modul în care „sinceritatea e pusă, cu ipocrizie, la colțul rușinii”. Irina Rimes a câștigat prin felul în care a recunoscut că nu prea știa nimic despre Brâncuși, nici nu-l înțelegea, dar că apropierea pe această cale a cucerit-o. Mulţi dintre cei care o înjură pe cântăreață, scrie autoarea articolului, „ratează scopul campaniei - să atragă publicul tânăr, (…) tocmai pe cel care nu prea a avut tangenţă cu zona asta.
Rolul ei e să-i cheme pe tineri la evenimentele dedicate lui Brâncuşi, nu să ţină prelegeri despre sculptură...
E vorba de un titlu onorific pentru o zi naţională, rolul ei e să-i cheme pe tineri la evenimentele dedicate lui Brâncuşi, nu să ţină prelegeri despre sculptură. Şi, foarte important, face asta pro bono, după ce alţi artişti au refuzat”. Tot Alexandra Constanda reproduce într-un alt articol postarea pe Facebook a filozofului Mihai Șora, din care cităm: „Pun rămăşag, scrie Șora, că agitaţii «brâncuşologi» apăruţi peste noapte sunt aceiaşi care, nu de mult, căutau pe ascuns aria cercului (e vorba de fostul premier Viorica Dăncilă). Ce suflet schingiuit trebuie să ai ca să batjocoreşti un copil talentat şi inteligent, scoţând din tastatură, la suprafaţa ecranului tău, frustrări, eşecuri personale, infirmităţi morale… Am spus deja: copilul Irina are timp să înveţe câte în Lună şi în stele despre Brâncuşi: va învăţa din mers, odată cu alţi copii, cu cei care o preţuiesc şi cresc alături de dumneaei”.
