Linkuri accesibilitate

Igor Boțan: „Opinia publică trebuie să fie foarte atentă atunci când atacă diplomații și miniștrii noștri de externe”


Jurnalistul Europa Liberă Vasile Botnaru în dialog cu analistul politic Igor Boțan

Vasile Botnaru în dialogul săptămânal cu analistul politic și directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Igor Boțan.

Săptămâna trecută, ministrul de externe Aureliu Ciocoi declara că în 1992, în timpul conflictului de pe Nistru, „Armata rusă (...)a oprit vărsările de sânge”. Declarație care a provocat reacții furioase dar pe care el le-a explicat-o o zi mai târziu, într-un interviu cu Europa Liberă drept „simplă prezentare a faptelor”. Analistul Igor Boțan atrage însă atenția că subiectul are și o încărcătură emoțională puternică și aceasta nu poate fi ignorată.​

Igor Boțan despre statutul regiunii transnistrene si războiul de pe Nistru, din 1992
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:48 0:00
Link direct


Europa Liberă: Dle Boțan, unde putem să găsim o definiție politico-juridică a ceea ce în stânga Nistrului se declară drept republică nistreană? Ne-ar fi util în polemica asta pe care a declanșat-o ministrul de externe, vorbind despre rolul Armatei a 14-a.

Igor Boțan: „Atunci când vorbim despre problema transnistreană, trebuie să facem o delimitare foarte clară: pe de o parte, avem documente care sunt obligatorii pentru a fi respectate de către înalții demnitari, cum sunt miniștrii de externe, iar pe de altă parte, avem durerea noastră, care, iată, e de 30 de ani cu noi, suferințele pe care le-au trecut cei care s-au găsit atunci în zona luptelor din Transnistria și ale veteranilor. Dl Ciocoi este al treilea ministru care face declarații pe marginea problemei transnistrene dezbătute în contradictoriu.”

Europa Liberă: De aceea vă întreb: ce fel de documente avem noi și putem vorbi, probabil, despre Constituție, despre deciziile CEDO privind „grupul Ilașcu”, putem vorbi despre expertiza avocaților americani?

Igor Boțan: „Mă tem că cel mai important document de referință va fi primit în furci de către opinia publică. Este vorba despre Convenția din 21 iulie 1992 privind reglementarea pașnică a conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova.”


Europa Liberă: Cunoscut în presă drept armistițiu semnat de Elțin și Snegur?

Igor Boțan: „Da. Acel document vorbește despre două părți implicate în conflict – Republica Moldova și Transnistria și vorbește despre Armata a 14-a, care este neutră și care a avut un rol, chipurile, în această reglementare. Și iată, dacă pornim de la acest document, sigur că miniștrii noștri de externe, precum Nicu Popescu, care a scăpat acea frază despre război civil... Dar cum altfel ar fi putut spune despre ceea ce am avut în Transnistria după semnarea acelui document, dacă în el se vorbește despre două părți implicate în conflict și e clar că acele două părți sunt Republica Moldova și Transnistria, document care stă la baza întregii reglementări transnistrene din ‘92 până în prezent? Și acest lucru trebuie luat în considerare și dacă am ajuns în 2020, sigur că nu trebuie să uităm de hotărârea Curții Constituționale din 2 mai 2017, care a stabilit că, de fapt, Transnistria este teritoriu ocupat. Deci, pe de o parte, noi avem acel document care stă la baza reglementării transnistrene...”

Europa Liberă: Și care mai este valabil?

Igor Boțan: „Sigur că este valabil, pentru că avem această Zonă de Securitate, avem CUC (Comisia Unificată de Cotrol), avem toate aceste formate de negocieri.”

Europa Liberă: Adică, tot ce derivă din acel acord?

Igor Boțan: „Exact! Și, așa cum spuneam, pentru diplomați, mai ales pentru miniștrii de externe este absolut necesar să ia în considerare și să vorbească pornind de la prevederile acestui document.”

Europa Liberă: Dar suntem în 2020. Ați pornit să spuneți despre teritoriile considerate ocupate.


Igor Boțan: „Da, după adoptarea acelei hotărâri a Curții Constituționale, clasa politică nu a făcut nimic. Era de așteptat că clasa politică va trebui să întreprindă ceva. Sigur am putea crede că ceea ce s-a întreprins avem ca rezultat rezoluția din 22 iunie 2018 a Adunării Generale a ONU, dar urmările nu le-am văzut. S-a adoptat o rezoluție, însă urmări nu au mai fost.”

Europa Liberă: De ce? Nu este consens?

Igor Boțan: „Cu ce poate veni Republica Moldova în plus la ceea ce s-a întâmplat în acești ani, doar Republica Moldova nu poate renunța la Convenția din 1992? Dacă autoritățile Republicii Moldova ar fi renunțat după adoptarea acelei hotărâri a Curții Constituționale, poate lucrurile luau o altă întorsătură, dar noi nu știm dacă Republica Moldova are capacitatea să procedeze de o manieră sau alta, ieșind dintr-o astfel de convenție cu Federația Rusă.”

Europa Liberă: Dumitru Braghiș a propus o dată să fie luați bani măcar pe baza militară, au fost și alte idei „excentrice”. Politicienii ar fi putut să fie mai hotărâți sau nu?

Igor Boțan: „Bine, a fost o idee în campania electorală a d-lui Dumitru Braghiș care a fost primită în furci, ulterior s-a ajuns la concluzia că ideea nu era atât de rea, nu era o idee proastă, oricum nu controlăm Transnistria și nu avem șanse să soluționăm problema transnistreană fără implicarea Federației Ruse.”

Europa Liberă: Dar adepții acelei idei spuneau: „măcar să formulăm această notă de plată”.

Igor Boțan: „Dar noi nu putem formula această notă de plată, pentru că abordările sunt diferite. Avem, pe de o parte, orice opoziție care primește în furci orice idee lansată de cei care sunt la guvernare, oricare ar fi ei și, viceversa, atunci când se schimbă puterea, avem exact aceeași situație.”

Europa Liberă: Și totuși, există CEDO, care a definit rolul Rusiei în conflictul transnistrean. E de luat în seamă?


Igor Boțan: „Sigur că da. Nu putem să nu luăm în seamă, dar, din punctul meu de vedere, cel mai util și profesionist document a fost elaborat în 2006 de Asociația Avocaților din New York, de dl Christopher Borgen, care a venit aici, la Chișinău, a avut o conferință mare aici cu suportul autorităților din Republica Moldova, la care și-a prezentat studiul. Un studiu, așa cum spuneam, absolut excelent care trebuia să devină un fel de document esențial. A fost adoptată și o hotărâre a guvernului în 3 august 2006 ca acest document să fie promovat și un document care era prezentat de Guvernul Tarlev, pe când dl Voronin era președinte, document care reflectă adevărata esență a conflictului transnistrean și care, într-un fel, trasează căile de soluționare a acestei probleme.”

Europa Liberă: Mulți au avut senzația că dacă e vorba de avocați americani, înseamnă că și autoritățile americane vor sprijini această poziție în competiție cu alți actori internaționali.

Igor Boțan: „Dar nu există niciun temei să credem că autoritățile americane nu doresc ca Republica Moldova să soluționeze problema transnistreană sau Uniunea Europeană.

Ambele state sunt responsabile pentru încălcarea drepturilor omului în Transnistria. Iată care este situația.


Există niște realități pe care nu le putem depăși, nu le putem schimba și aceste realități se rezumă la ceea ce a stabilit și acel studiu că, de facto, Federația Rusă controlează Transnistria, Federația Rusă poartă responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă pe acest teritoriu pe care îl controlează efectiv. De aici și explicația de ce hotărârile CEDO trebuie luate în considerare. Ele sunt hotărâri care reflectă situația de facto. Republica Moldova, pe de o parte, pentru că Transnistria de jure aparține Republicii Moldova, iar Federația Rusă, pe de altă parte, pentru că controlează Transnistria de facto. Ambele state sunt responsabile pentru încălcarea drepturilor omului în Transnistria. Iată care este situația.

Acum dacă revenim la întrebarea Dvs. de la început – cum trebuie să se comporte diplomații și miniștrii de externe ai Republicii Moldova? –, eu aș spune că sigur că ei trebuie să fie foarte atenți

. Pe de o parte, înțelegem că ei trebuie public să vorbească pornind de la documente, de la realități fixate în documente, pe de altă parte, ei nu pot ignora opinia publică din Republica Moldova și durerea celor care au fost implicați în acel conflict.”

Europa Liberă: Ministrul de externe reprezintă punctul de vedere al președintelui?

Igor Boțan: „Ministrul de externe reprezintă punctul de vedere oficial al Republicii Moldova, bazat pe documente. Așa cum spuneam, dacă pornești de la un document oficial care stă la baza reglementării transnistrene de după 1992, deci asta-i situația. Atunci când vorbim despre problema transnistreană în care, iată, avem Federația Rusă care, de facto, controlează acest teritoriu, lucru stabilit, așa cum ați menționat și Dvs., de CEDO, sigur că aici lucrurile au o implicație foarte, foarte finuță și cu implicări pentru viitoarea campanie electorală prezidențială.”

Europa Liberă: Un ministru de externe a cerut totuși de la tribuna ONU evacuarea trupelor ursești. Înseamnă asta că a fost un gest pe contrasens?

Igor Boțan: „Nu cred că a fost pe contrasens și nu trebuie să uităm că ministrul Ulianovschi din acest punct de vedere nu este cel mai curajos, mai curajos ca dl Ulianovschi a fost ministrul Andrei Stratan, care la ministeriala OSCE din 2006 de la Sofia, dacă nu mă înșel, a spus clar că Transnistria este ocupată de Federația Rusă. Deci, Ulianovschi doar a cerut ceea ce cer toate guvernele Republicii Moldova...”

Europa Liberă: Pentru că Plahotniuc era cu opoziția anti-Kremlin...

Vedem că Guvernul Chicu și Igor Dodon vor să aibă o relație mai soft, dacă pot spune așa, cu Federația Rusă, pornind de la faptul că fără Federația Rusă oricum nu soluționăm problema transnistreană.”


Igor Boțan: „Exact! Și a cerut retragerea prezenței militare rusești din Transnistria, lucru pe care îl recunosc toți ca fiind necesar și care a fost stabilit încă la summitul de la Istanbul în 1999. Deci, totul depinde de cei care sunt la guvernare și de modalitatea în care pun accentele. Vedem că Guvernul Chicu și Igor Dodon vor să aibă o relație mai soft, dacă pot spune așa, cu Federația Rusă, pornind de la faptul că fără Federația Rusă oricum nu soluționăm problema transnistreană.”

Europa Liberă: Să vă întreb mai simplist: poate Chișinăul să adopte un comportament mai dur în raport cu Transnistria, ca să forțeze administrația de la Tiraspol să fie mai conciliantă?

Igor Boțan: „Sigur că poate, numai că trebuie să accepte că atunci își încalcă propriile angajamente în cadrul formatului de negocieri „5+2” și acest lucru nu dă bine pentru Republica Moldova. Noi am vrut foarte mult și am obținut în 2005 așa-zisa internaționalizare a reglementării transnistrene. Îmi amintesc foarte bine cât s-a pledat pentru această internaționalizare. Acum, în formatul „5+2” avem această internaționalizare a procesului de reglementare...”


Europa Liberă: ...care, la rândul ei, a impus plăcuțe neutre, puncte vamale...

Igor Boțan: „Exact, pentru că pornim iarăși de la situația pe care am avut-o în ’92 în acel acord cu Federația Rusă și toate etapele prin care am trecut după aceasta, măsurile de confidență, confidentiality building measures, așa-zis, teoria „pașilor mici”, care a fost, apropo, parte a programului Partidului Democrat și timp de trei ani de zile a fost implementată de Guvernul Filip la cârma căruia, de fapt, se afla Vlad Plahotniuc.”

Europa Liberă: Hai să las iarăși la o parte corectitudinea politică și să vă întreb pe șleau: acești „pași mici”, potrivit unora, ar putea aduce la situația în care Transnistria va tăia poala și va deveni un stat independent de Republica Moldova și toată tevatura asta și eșafodajul politic făcut de autoritățile Republicii Moldova vor fortifica statalitatea transnistreană?

Igor Boțan: „Păi, noi, de facto, avem Transnistria ca și independentă. Transnistria se consideră independentă și, de facto, autoritățile constituționale din Republica Moldova nu pot face nimic în Transnistria.”

Europa Liberă: Și atunci, de ce să nu se procedeze – zic unii – așa cum se întâmplă de fapt – să se înstrăineze acest teritoriu și Republica Moldova să-și vadă de viața ei?

...opinia publică cred că trebuie să fie foarte atentă atunci când atacă diplomații și miniștrii noștri de externe...


Igor Boțan: „Bună abordare, numai că Constituția Republicii Moldova prevede că teritoriul țării noastre este inalienabil. Deci, niciun partid politic, oricât de mare și cât de competent ar fi nu poate pune problema astfel, pentru că încalcă Constituția, de aceea clasa politică din Republica Moldova trebuie să reflecteze asupra acestei probleme foarte serios, inclusiv opoziția, iar opinia publică cred că trebuie să fie foarte atentă atunci când atacă diplomații și miniștrii noștri de externe, cum a fost în cazul lui Nicu Popescu și în cazul lui Aureliu Ciocoi, pentru că ei sunt funcționari de rang foarte înalt, dar atunci când iau cuvântul în spațiul public trebuie să ia în considerare și documentele oficiale la care Republica Moldova este parte și pe care le-a semnat.”

Europa Liberă: Dar, cum ați spus Dvs., și să ia în calcul inevitabila reacție în anumite medii?

Igor Boțan: „Este absolut corect. Nu putem ignora și ar fi o mare greșeală dacă am face abstracție de emoțiile legitime ale celor care au luptat în Transnistria și mai ales a familiilor care au avut de suferit de pe urma acestui conflict.”

Europa Liberă: Acum să vedem cum va reacționa Igor Dodon, care totuși nu poate să nu aplece urechea la un segment electoral.

Dodon schimbă accentele de pe probleme strategice pe probleme sociale


Igor Boțan: „Eu cred că așteptările că Igor Dodon va reacționa cu impact sunt exagerate, pentru că dl Igor Dodon la fel ca și Vladimir Voronin, după ce a obținut funcția de președinte al Republicii Moldova, ne-a promis că într-o sută de zile va avea un nou proiect de reglementare finală a problemei transnistrene și un nou document pentru stabilirea sau restabilirea relațiilor strategice cu Federația Rusă.”

Europa Liberă: Igor Dodon n-a fost oprit în fața barajului și din cauza asta nu are aceeași emoție ca Voronin.

Igor Boțan: „Da, au trecut aproximativ patru ani de când a fost lansat acel program al dlui Dodon și acum vedem că ușor-ușor dl Dodon schimbă accentele de pe probleme strategice pe probleme sociale care pot să-i fie mult mai utile în campania electorală în toamna acestui an.”

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG