Un sondaj realizat de CBS Research, în parteneriat cu Institutul „Viitorul” şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaționale „Ion I.C. Brătianu” din Bucureşti, arată că guvernarea PAS începe să se confrunte cu nemulțumiri, în frunte cu cele provocate de scumpirea abruptă a gazelor. Din acest motiv, și altele, PAS, la nici jumătate de an de la preluarea puterii, ar fi „căzut” – potrivit sondajului - sub scorul Bocului Socialiștilor şi Comuniştilor:
Mai mult de două treimi din participanții la sondaj consideră că ţara merge într-o direcţie greşită, doar unul din cinci are o opinie pozitivă. Cel mai bine redă aceasă stare de spirit predispoziția cetăţenilor de a pleca din ţară, spune economistul Veaceslav Ioniţă de la IDIS „Viitorul”. Cu o uşoară descreştere în tendinţa migraţionistă faţă de acum un an, rândurile celor decepţionaţi de felul cum evoluează lucrurile sunt în continuare completate de tinerii care ar urma se intre în câmpul muncii, afirmă expertul.
„Jumătate din populația ţării, mai mult de jumătate, spune că ar pleca, dintre care 26%, deci fiecare al patrulea moldovean, ar pleca pentru totdeauna şi 32% ar pleca pe o perioadă scurtă. Deci avem practic o înclinație de migrație extrem de mare.
Întrebarea standard pe care o punem noi timp de cinci ani de zile este: Ce salariu dvs. aţi acepta ca să nu plecaţi peste hotare? În baza răspunsurilor cetăţenilor, am stabilit care este salariul mediu pe care l-ar accepta să nu plece din ţară. În acest an, în baza sondajului nostru, noi avem 14.540 de lei, sau cu 1.100 de lei mai mult decât anul trecut. Însă diferenţa dintre ceea ce vor oamenii şi ceea ce este real este exact de două ori mai mult”.
Ce i-ar putea determina pe cei plecaţi peste hotare să revină?
Doi factori pot înclina balanța, spune Veaceslav Ioniţă: ridicarea salariului şi nivelul de trai (45,2%) şi liberalizarea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (40%).
Topul problemelor care ar urma să fie rezolvate, în opinia celor chestionați, astfel încât treburile din ţară să meargă într-o direcţie corectă sunt: reforma sistemul de pensii şi asigurări sociale – cu o opţiune de 48%, o guvernare competentă - 37,2%, reforma sistemului de asigurări medicale şi servicii spitaliceşti - 35,2%. Abia pe locul patru e asigurarea unei justiţii independente şi eficiente, cu 27,2%, sau ceea ce guvernarea PAS şi-a stabilit drept prioritate, dacă nu chiar obsesie. Anume aici s-ar produce o primă neînţelegere de către cetăţeni care văd o altfel de agendă decât formaţiunea aflată la guvernare, au mai afirmat autorii cercetării.
La capitolul scumpirii tarifelor la gaze, aproape jumătate din participanții la sondaj consideră că executivul PAS „a negociat prost”, o treime văd în preţul mare de import „o răzbunare a Moscovei pe noua putere de la Chişinău”, pe când 13% iau în calcul majorare obiectivă, ţinând cont de contextul internațional. Mare parte dintre cei care se încălzesc cu gaze spun că se văd siliți să facă economii, din contul alimentelor şi îmbrăcămintei, pentru a plăti facturile mai mari.
În topul încrederii în politicieni conduce preşedinta Maia Sandu, urmată la distanţă de ex-preşedintele Igor Dodon...
În topul încrederii în politicieni conduce preşedinta Maia Sandu, cu 17%, urmată la distanţă de ex-preşedintele Igor Dodon, preferat de 9% din cei chestionați, de primarul Chişinăului Ion Ceban (3,3%), fostul lider comunist Vladimir Voronin (2,7%) şi ex-primarul de Orhei Ilan Şor (1,9%). Mai mult de jumătate din respondenţi nu au încredere în niciun politician.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, PAS ar acumula sub scorul taberei PCRM-PSRM, diferenţa fiind de câteva sutimi, mai arată sondajul. Sociologul Vasile Cantarji de la CBS Research a spus că scăderea încrederii fostului partid al Maiei Sandu este cumva un proces firesc, așteptările populației au fost exagerate.
PAS nu reuşeşte să contabilizeze puncte pozitive nici urmare a accesării fondurilor externe ori a deblocării lor, a remarcat politologul Dan Dungaciu de la Bucureşti. Expertul consideră că guvernarea începe să fie asociată cu UE, respectiv eventuala decepţie în guvernare ar putea afecta şi imaginea blocului comunitar, anticipează el.
„E o stare de neliniște, o stare de dezamăgire. Trebuie să vă fac o mărturisire: nu ştiu câţi în R. Moldova se aşteptau ca aceste lucruri să se întâmple atât de repede, dar sentimentul pe care îl am eu e că aceste lucruri s-au întâmplat un pic cam repede. Toată lumea se aștepta ca prin primăvară să se înceapă să se audă fisuri, dar aceste fisuri se aud mai devreme decât erau preconizate. Nu înseamnă că nu ar fi bază, legitimitate pentru actualul regim, nici vorbă”.
Potrivit lui Dan Dungaciu, în actualul context ar exista câteva pericole pe care PAS ar trebui să le ocolească. Primul e ca lidera Maia Sandu să fie mai populară în străinătate decât în interiorul ţării, ceea ce el numeşte sindromul Gorbaciov. Al doilea aspect ţine de faptul că ar trebui să înceapă o discuţie despre alternative politice în tabăra pro-vest, atât în materie de partide, cât şi de lideri.
Studiul a fost realizat în perioada 4-15 decembrie, pe un eşantion de 1.055 de persoane şi anunță o marjă de eroare de plus, minus 3%.
