În opinia publicată pe 10 octombrie, experții Comisiei de la Veneția au recomandat autorităților să renunțe la sintagma „sistemul judecătoresc anticorupție” din denumirea și din textul proiectului de lege, ca să nu se creeze impresia că legea își propune să fragmenteze corpul judecătoresc și să ofere un statut privilegiat judecătorilor care vor examina dosarele de corupție.
Experții s-au arătat nedumeriți de faptul că proiectul prevede crearea Judecătoriei Anticorupție și a unui colegiu special pe lângă Curtea de Apel Chișinău, dar nu și a unui colegiu similar la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
„Având în vedere scopul de a institui un sistem de instanțe specializate, cu judecători care au cunoștințe aprofundate în domeniul anticorupție, ar trebui luată în considerare crearea unui colegiu anticorupție și la CSJ”, se menționează în opinia Comisiei de la Veneția.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | Cu ce se va ocupa Judecătoria Anticorupție, cine va putea lucra în noua instanță, ce salarii și privilegii vor avea magistrații
Experții au recomandat autorităților să analizeze dacă șase judecători de la Curtea de Apel Chișinău vor face față volumului de muncă, în condițiile în care în prima instanță, potrivit proiectului, vor fi 15 judecători.
Comisia crede că domeniul de activitate a instanțelor anticorupție este formulat general și este lipsit de previzibilitate.
De asemenea, experții au criticat articolul conform căruia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar trebui să monitorizeze „stilul de viață” al magistraților din instanțele anticorupție. Ei au menționat că în Constituția R. Moldova nu sunt prevăzute asemenea atribuții pentru CSM.
„Verificarea averilor și intereselor personale este un mijloc adecvat și suficient pentru monitorizarea integrității judecătorilor”, au explicat experții.
În schimb, ei au propus ca în lege să fie specificat că judecătorii instanțelor anticorupție pot fi trași la răspundere disciplinară la fel ca și colegii lor din alte instanțe.
Colegiu special la Judecătoria Buiucani, în locul unei judecătorii anticorupție
Experții au menționat că, deși autoritățile moldovene au arătat exemple în care examinarea dosarelor de corupție este tergiversată, ele nu au analizat motivele concrete din care sunt amânate ședințele de judecată.
În timpul vizitei membrilor Comisiei la Chișinău, mai mulți interlocutori le-au povestit că majoritatea dosarelor de corupție sunt examinate de Judecătoria Buiucani, unde lucrează doar 27 de magistrați din cei 45 necesari. În această instanță ajung toate cauzele penale din Chișinău.
„Întrebarea este dacă o întărire a resurselor sau crearea unui colegiu specializat în această instanță (care este, de facto, parțial specializată) ar fi o opțiune mai bună și mai eficientă”, se arată în opinia Comisiei de la Veneția.
În document sunt citate și autoritățile moldovene, care au declarat că deciziile recente ale Judecătoriei Buiucani „pun la îndoială angajamentul multor judecători de a înfăptui justiția”.
...înființarea unei noi instanțe prezintă provocări serioase logistice și organizatorice
„Nu în ultimul rând, înființarea unei noi instanțe prezintă provocări serioase logistice și organizatorice, care necesită timp și resurse financiare semnificative”, au scris experții. Ei au menționat că proiectul de lege „nu a fost însoțit de o evaluare a impactului bugetar”.
Ei au amintit că, în opiniile precedente, au avertizat autoritățile de la Chișinău că „înființarea unor noi organe ad-hoc retrage resursele și sprijinul politic de la instituțiile statului care au fost create pentru a combate corupția din justiție”.
Comisia de la Veneția crede că, deși specializarea judecătorilor ar putea fi utilă în unele cazuri, ea creează „riscul de a complica sistemul și nu este mereu rentabilă, mai ales în țările mici”.
